85 matches
-
lumii în slujba unei speranțe revoluționare, iar o evidență a analogiilor între marxism și religie este greu de ținut. în vreme ce marile monoteisme indeo-creștine par să bată pasul pe loc, marxismul a apărut ca „echivalentul lor laic” (Karl Lowith), o teorie „laicizată” (Pierre Fougeyrollas) sau ca o „religie seculară” (R. Aron, E. Voegelin). Această ultimă categorie arată cu claritate ce anume permite înrudirea marxismului cu o varietate neobișnuită a religiei: ideea unei societăți bântuite de rău și marcată de stigmatele exploatării capitaliste
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
abordare echilibrată a spiritului american, dacă se pot face generalizări în epoca în care WASP (White, Anglo-Saxon, Protestant) în SUA este doar un ingredient ca multe altele în salad bowl-ul identitar, este dimensiunea religioasă a societății americane, societate mai puțin laicizată decât cele ale unor importante țări occidentale, precum Marea Britanie sau Olanda. Această dimensiune religioasă îmbracă diferite forme, de la forme de voluntariat și ajutorare, până la forme de protecționism particularist (vezi PARTICULARIST PROTECTIONISM), de felul celor exprimate de Pat Buchanan (vezi BUCHANAN
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sub forma unei "cărți" a apărut pentru prima dată în elocința de amvon, fiind preluată apoi de speculația mistico-filosofică a Evului Mediu, de unde pătrunde în cele din urmă în vorbirea curentă. În decursul acestei evoluții, "cartea lumii" a fost uneori laicizată, adică abătută de la originea sa teologică; dar astfel de cazuri sunt cu totul sporadice". Un comentariu util pe marginea acestei metafore poate fi găsit și în și Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba, Editura Polirom, Iași, 2005, capitolul Ce citesc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sub forma unei "cărți" a apărut pentru prima dată în elocința de amvon, fiind preluată apoi de speculația mistico-filosofică a Evului Mediu, de unde pătrunde în cele din urmă în vorbirea curentă. În decursul acestei evoluții, "cartea lumii" a fost uneori laicizată, adică abătută de la originea sa teologică; dar astfel de cazuri sunt cu totul sporadice". Un comentariu util pe marginea acestei metafore poate fi găsit și în și Valeriu Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba, Editura Polirom, Iași, 2005, capitolul Ce citesc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
evenimentele din Franța, care au În substrat și o determinare religioasă. Care sunt diferențele Între maniera În care se predă religia În școlile din Occident și felul cum se predă la noi? Conținuturile educației religioase din Occident sunt mult mai laicizate, mai infuzate cultural. La noi, datorită omogenității confesionale crescânde a populației, educația religioasă este orientată monoconfesional, Înspre religia de bază. În Occident, atunci când se predă religie, se discută și despre lucruri care depășesc perimetrul dogmatic sau liturgic, ajungându-se la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
este cel mai puternic dintre miturile politice, deoarece reduce istoria la o singură axă explicativă, care evidențiază forța nocivă a alterității, devenind un sistem de interpretare istorică (de la conspirațiile Satanei și ale agenților săi evrei, eretici, vrăjitoare, leproși, la cele laicizate tot evrei, francmasoni, iezuiți, ruși), complex al cetății asediate care și-a atins apogeul în totalitarism (de la iacobini la Stalin).398 Imaginarul, consideră același autor român, învinge chiar și geografia, deoarece nu există granițe naturale decât în imaginar, în "imaginarul
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să dobîndești cunoașterea supremă ce numai ea poate să facă astfel ca omul să-și învingă dorințele și instinctele cu care este legat de lumea aparențelor" [81]. Tocmai metafizica monisto-acosmico-idealistă va sta la rădăcina Idealismului german, bineînțeles adaptată, lărgită și "laicizată", pentru a o ajuta să corespundă mai bine cu mișcarea iluministă, căreia Idealism-Romantismul i se substituie continuînd-o, chiar dacă aparent este în opoziție clară cu ea. Aspectul idealist al gîndirii upanisadice este ca niciodată accentuat în Bhagavad-gītă menționată adesea, considerată
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
s-a dezvoltat mai întâi pe lângă Biserică (mai ales în perioada voievozilor români), ca apoi trecerea de la asistarea tradițională creștină la dezvoltarea unui sistem de asistență socială profesionalizat, în România, să găsească Biserica alături de Stat. Diferențierea dintre statele lumii moderne laicizate și România este destul de mare cu privire la implicarea Bisericii, cu valorile pe care le deține, în sistemul public de asistență socială, sistem finanțat în totalitate din resursele statului. În România, relația Stat-Biserică nu este una de neutralitate, iar în privința asistenței sociale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
definiție poate fi folosită atunci când vorbim despre religie în sens general. Cu privire la creștinism, cunoscutul filozof francez Bougle Célestin, prieten al lui Emile Durkheim, spune că, făcând o paralelă între creștinism și solidaritatea dintre oameni într-o formă pur umană, adică laicizată, creștinismul îi propune credinciosului un fel de misticism individualist care nu îi permite să iubească umanitatea decât "ca o consecință indirectă" și că, departe de a implica o dependență reciprocă a oamenilor, nu admite decât un eu și pe Dumnezeu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dur regimul de la Vichy: "Rezistența franceză a fost ocazia unei apropieri de o importanță extraordinară, cînd oamenii Revoluției franceze și oamenii de credință creștină s-au recunoscut. Acești creștini înțeleg că democrația se inspiră de fapt din Evanghelie, oricît de laicizată sau de deformată ar fi fost ea adesea. Acești democrați înțeleg că inspirația creștină poate forma apărători de neînvins ai libertății și ai drepturilor omului"7. În Belgia, războiul și ocupația au accelerat anumite evoluții, dar fără să provoace o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
lungul camino de Santiago, pentru a redescoperi sensul vieții, bucuria și durerea trăirilor intense, autentice, simple și mărețe în același timp. Convoiul pelerinilor spre Santiago este o binecuvântare și un strigăt tăcut, dar real, pentru o lume prea materialistă, prea laicizată, prea raționalistă și pragmatică. Este un miracol continuu, aș putea spune, desfășurat pe o lungime de aproape 900 de km pe teritoriul Spaniei, care oferă lui Dumnezeu și propriei ființe un prinos de măreție jertfelnică. După un duș răcoritor, în
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
elaborată, se poate observa din prima clipă. Plasată în contextul interesului contemporan pentru formele simbolico-artistice religioase, producția de icoane are, în sine, dar și în ambientul expozițional propriu-zis, un statut destul de bizar. Ea este pe jumătate un act gratuit și laicizat, un stereotip iconografic și atît, asimilat mai degrabă creației plastice în general, pe jumătate o încercare ingenuă (dar și nițel interesată) de comunicare cu lumea neîntinată a reprezentărilor religioase. În afara unei specializări stricte și a unui program spiritual sever, așa cum
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
religiilor, așa cum o gîndește savantul Eliade, trei motive, pe care le silește să explice întreg comportamentul omului Eliade, speriat cum ar fi de dezvăluirea trecutului său. Primul este motivul hierofaniei, prin care sensul se manifestă și se ascunde deopotrivă: universul laicizat al modernilor freamătă de mituri pe jumătate uitate a căror semnificație profundă ne rămîne ascunsă. Lavastine interpretează așa: Nimic uimitor în faptul de a regăsi, cît se poate de precis, operația pe care (Eliade însuși) nu încetează a o aplica
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
elaborată, se poate observa din prima clipă. Plasată în contextul interesului contemporan pentru formele simbolico-artistice religioase, producția de icoane are, în sine, dar și în ambientul expozițional propriu-zis, un statut destul de bizar. Ea este pe jumătate un act gratuit și laicizat, un stereotip iconografic și atît, asimilat mai degrabă creației plastice în general, pe jumătate o încercare ingenuă (dar și nițel interesată) de comunicare cu lumea neîntinată a reprezentărilor religioase. În afara unei specializări stricte și a unui program spiritual sever, așa cum
Iconodulie și festivism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16215_a_17540]
-
care nu se cade a le ținea și a le citi drept credincioșii Hristiani. "în perioada absolutismului luminat - explică în continuare Adrian Marino -, în secolul 18, cenzura în țările românești intră într-o nouă etapă. Ea are o formă centralizată, laicizată și, mai ales, foarte birocratizată." Dovezile aduse în sprijinul acestei teze sunt convingătoare; nu se precizează însă că, practic, în acea perioadă, cenzura aducea atingere unei părți nesemnificative din cultura scrisă (în condițiile în care cultura scrisă însăși reprezenta o
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
totul respectă un tipar prestabilit, dialectica FIINȚEI nu mai are sens, devine absurdă și atunci omul nuși mai justifică rostuirea în lume). „Norocul” lui Iona este ironia sarcastică a sacralității care sacționează gestul pescarului de a se socoti un Dumnezeu laicizat, pecetluind viața altor ființe (). Tabloul IV conturează a patra treaptă, a conștiinței pure, unde ființa umană își regăsește Sinele, după experiența dramatică a impunerii altor legi care presupun negarea divinității și restructurarea universului. Imaginea debutează cu o gură de grotă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
de a accesa pagini sau blog-uri în care discursul mistic să fie unul preponderent. În media, cu siguranță nu este de dorit un discurs mistic, însă este preferat un discurs religios cu accente mistice în defavoarea unui discurs religios cu accente laicizate. Unul dintre cele mai citite bloguri este cel al lui Savatie Baștovoi, tocmai pentru arta de a insera în discursul său caracterul mistic al vieții creștine. Atunci când un sistem politic trâmbițează că oferă libertatea cuvântului, mai întâi trebuie să lămurim
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
pe care ai putea foarte bine să îl schimbi cu un altul. Moto-ul ”tu ești preot în veci!” le este străin. Preoția este relativă, așa cum relative sunt toate serviciile, iar eu sunt un om ca oricare altul. Lumea este laicizată și gândește în mod laic, iar marea ei sfidare adusă creștinismului și bisericii o reprezintă tocmai laicitatea ei fundamentală și contestarea structurării piramidale a Bisericii. Franța a declanșat o revoluție democratică în lume asemănătoare în multe puncte cu cea declanșată
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
oameni, cu atât am primit mai mult din partea lor. Cât am dormit în case particulare, toți și-au deschis inima și casa lor, m-au găzduit fără să-mi ceară să plătesc, niciunul, niciodată. Este adevărat că Franța este profund laicizată, dar este educată, civilizată, dispusă să dialogheze și să-ți vină în ajutor. Cât de multe am avea de învățat de la francezi, noi, românii în general! Imi simt prea pline acum inima și mintea și nu știu ce să spun și ce
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
structură și o origine magico-religioasă. Omul modern, care se simte și se pretinde areligios, dispune încă de o întreagă mitologie ascunsă și de numeroase ritualisme degradate. Petrecerile care însoțesc Anul Nou sau mutarea într-o casă nouă prezintă, sub formă laicizată, structura unui ritual de înnoire. Același fenomen se poate constata cu prilejul serbărilor și petrecerilor care însoțesc căsătoria sau nașterea unui copil, obținerea unui loc nou de muncă, o promovare socială etc. S-ar putea scrie o întreagă lucrare despre
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
înseamnă gras”. Spre deosebire de mai vechii potentați, tinerii oameni de afaceri din ziua de azi știu și ei foarte bine acest lucru și fac tot posibilul pentru a-și „întreține corpul”. Funcțional, ca să spunem așa, „moda alimentației light este o formă laicizată a posturilor de odinioară”. Dar, așa cum posturile de odinioară n-ar fi fost posibile fără o anumită credință care să le motiveze și legitimeze, nici fenomenul social al alimentației light nu este posibil fără o convingere la fel de puternică în virtuțile
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la baza însăși a creștinismului, comunicarea lărgește spațiul grec pînă la limitele Universului. Noi am pierdut astăzi urma acestor principii primare care asigurau coeziunea ansamblului: dispersare, confuzii, suprapuneri, Babel. Se vorbește din ce în ce mai mult, înțelegem din ce în ce mai puțin. Dumnezeu, Istoria, acest dumnezeu laicizat, vechile teologii fondatoare ale marilor figuri simbolice, cum ar fi Egalitatea, Națiunea, Libertatea, au dispărut ca mijloace de unificare. Or, toate aceste figuri permiteau să se vadă mai clar, înlesneau situarea în lume, acțiunea conștientă. În această cavitate săpată de
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
aici simplă eboșă de concupiscență animalică (chiar dacă e, de bună seamă, ca la orice om normal, și asta), ci un soi de credință care impune o adevărată religie a simțurilor. Lexicul semnalează că avem de a face cu un psalm laicizat, în care iubita este zeificată, iar amorezul oficiază, spășit, în acel templu al iubirii care este femeia. Dintr-un neostoit erotism se ajunge, decent întru totul, la misticism". Iată și o mostră, pe deplin edificatoare, a faptului că, într-adevăr
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
plecării era ca un frumos port. Vis al bucuriei în armonie, al perfectei inserții a omului în ordinea universală, căutare a purității, aceasta este viziunea sacralizantă a Edenului celest, căreia îi corespunde pe un alt plan imaginea într-un fel laicizată a "stării de natură", aceea care la apogeul secolului Luminilor a fost visată și conceptualizată de principalii săi interpreți. Prin ocultarea noțiunii de păcat originar, arierplanul escatologiei biblice este, fără îndoială, în întregime bulversat. Totuși, în Adaos la Călătoria lui
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
perioadă a lăsat moștenire o dublă închidere mentală ce separă Europa de lumea musulmană, care s-a reactivat în secolele al XV-lea și al XVI-lea în teama față de turci. Ulterior, în perioada contemporană, pornind de la vechea închidere, Europa laicizată și lumea islamică s-au închis din nou una pentru alta, Islamul regăsindu-și vigoarea în rezistența față de eu-ropenizarea moravurilor, care corupe identitatea popoarelor musulmane. Dezbinarea creștină Europa medievală este Europa creștină. Și totuși, această Europă creștină este dezbinată și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]