84 matches
-
perioadă a lăsat moștenire o dublă închidere mentală ce separă Europa de lumea musulmană, care s-a reactivat în secolele al XV-lea și al XVI-lea în teama față de turci. Ulterior, în perioada contemporană, pornind de la vechea închidere, Europa laicizată și lumea islamică s-au închis din nou una pentru alta, Islamul regăsindu-și vigoarea în rezistența față de eu-ropenizarea moravurilor, care corupe identitatea popoarelor musulmane. Dezbinarea creștină Europa medievală este Europa creștină. Și totuși, această Europă creștină este dezbinată și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
său: Statul se întemeiază pe propriul interes (Rațiunea de Stat), Societatea, pe ea însăși (Leviathanul lui Hobbes are puterea de a crea și de a sfărîma orice lege), iar Națiunea, în sfîrșit, pe propria-i Suveranitate. Odată pierdut Dumnezeul-Fundament, gîndirea laicizată este determinată să se universalizeze, adică să caute Principiile valabile pentru orice Univers, pentru orice Om, pentru orice Societate. Însă, și aici întîlnim un alt element de originalitate a culturii europene, tentativele de re-fondare nu vor găsi nici un principiu absolut
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
absolut perfectă, ce-și află Ordinea în ea însăși. Din acest moment, Determinismul universal devine dogma care instalează Perfecțiunea și Eternitatea lui Dumnezeu în Mașina cosmică însăși. Încă o dată, o laicizare absolută instalează în mod inconștient divinizarea absolută în obiectul laicizat. De-a lungul întregului secol al XIX-lea și pînă astăzi, reconstruirea Lumii va continua prin descoperirea "Legilor" care guvernează interacțiunile sale fizice și speranța de a reuni aceste Legi într-o Lege supremă. Însă de la mijlocul secolului al XIX
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
europene, iar nu cutare sau cutare element ori moment al său. Laicul și universalul Cultura europeană nu este doar o cultură ale cărei produse cele mai semnificative, Umanismul, Rațiunea, Știința, sînt laice. Este mai cu seamă o cultură în totalitate laicizată, în sensul că, începînd dintr-un anumit moment, nici o idee n-a rămas îndeajuns de sacră sau îndeajuns de infamă pentru a scăpa vîrtejului dezbaterilor, discuțiilor, polemicilor. Forța dialogicii culturale a antrenat în discuție și contestație ideile religioase și politice
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de a accesa pagini sau blog-uri în care discursul mistic să fie unul preponderent. În media, cu siguranță nu este de dorit un discurs mistic, însă este preferat un discurs religios cu accente mistice în defavoarea unui discurs religios cu accente laicizate. Unul dintre cele mai citite bloguri este cel al lui Savatie Baștovoi, tocmai pentru arta de a insera în discursul său caracterul mistic al vieții creștine. Atunci când un sistem politic trâmbițează că oferă libertatea cuvântului, mai întâi trebuie să lămurim
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
plecării era ca un frumos port. Vis al bucuriei în armonie, al perfectei inserții a omului în ordinea universală, căutare a purității, aceasta este viziunea sacralizantă a Edenului celest, căreia îi corespunde pe un alt plan imaginea într-un fel laicizată a "stării de natură", aceea care la apogeul secolului Luminilor a fost visată și conceptualizată de principalii săi interpreți. Prin ocultarea noțiunii de păcat originar, arierplanul escatologiei biblice este, fără îndoială, în întregime bulversat. Totuși, în Adaos la Călătoria lui
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
rezultat al efortului creator al celui implicat în actul realizării operei de artă. Ar fi poate naiv dacă am crede că arta zilelor noastre și-ar mai recunoaște calitatea sa de experiență religioasă, mai ales în mediile culturale ale Occidentului laicizat sau oriunde în lume acolo unde temele profane ale lumii artistice domină oricare altă zonă de interes, mai ales pe cele specifice spațiului spiritual sau religios. Sub acest aspect, după cum arata și René Guénon, "civilizația modernă apare în istorie ca
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a Trinității, precum și o emigrare a acestor tipologii către o imagerie devoțional-sentimentală, prin care creațiile neoclasicilor Antonio Canova sau Jacques Louis David, spre exemplu, aveau să devină emblematice 434. Înaintând în secolul al XIX-lea, arta și-a păstrat atitudinea laicizată a veacului precedent, remarcând numele unor artiști ai Romantismului, precum Friedrich, Blake, Géricault sau Delacroix, ale căror creații ating pe lângă temele și problematicile obișniuite ale picturii de gen și unele aspecte ale imageriei sacrului. Între tendințele acestui nou curent, preocupat
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
mai aproape ca oricând se destăinuie unui preot (în biserică, în fața unui vitraliu în care este reprezentat Hristos rugându-se în Grădina Ghetsimani, înainte de a fi prins), după care se predă cu demnitate în mâinile torționarilor săi (într-o variantă laicizată a relatărilor biblice), pe care ajunge în cele din urmă să-i învingă, mântuind, la rândul său, umanitatea de pericolul la care era expusă. Ca și în celelalte exemple prezentate, filmul abundă în scene de violență, întregul vacarm al acțiunii
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
este cel mai puternic dintre miturile politice, deoarece reduce istoria la o singură axă explicativă, care evidențiază forța nocivă a alterității, devenind un sistem de interpretare istorică (de la conspirațiile Satanei și ale agenților săi evrei, eretici, vrăjitoare, leproși, la cele laicizate tot evrei, francmasoni, iezuiți, ruși), complex al cetății asediate care și-a atins apogeul în totalitarism (de la iacobini la Stalin).398 Imaginarul, consideră același autor român, învinge chiar și geografia, deoarece nu există granițe naturale decât în imaginar, în "imaginarul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de citire și în cele din urmă cu manuale specializate al căror conținut este din ce în ce mai puțin manifest religios. Perioada de tranziție, câtă vreme bucoavna (religioasă) și abecedarul (laicizat) au existat simultan concurând pentru întâietate pedagogică, s-a întins între 1850 și 1870. La sfârșitul acestei perioade, marcată prin triumful definitiv al abecedarului, și odată cu apunerea epocii bucovnei, în literatura didactică și cu efecte mult dincolo de ea s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
abordare echilibrată a spiritului american, dacă se pot face generalizări în epoca în care WASP (White, Anglo-Saxon, Protestant) în SUA este doar un ingredient ca multe altele în salad bowl-ul identitar, este dimensiunea religioasă a societății americane, societate mai puțin laicizată decât cele ale unor importante țări occidentale, precum Marea Britanie sau Olanda. Această dimensiune religioasă îmbracă diferite forme, de la forme de voluntariat și ajutorare, până la forme de protecționism particularist (vezi PARTICULARIST PROTECTIONISM), de felul celor exprimate de Pat Buchanan (vezi BUCHANAN
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
atribui o ușoar] licenț] eseistic] în leg]tur] cu asocierile cronologice ale acestor opere.) Este interesant și faptul c], în timp ce Vitoria și Suárez conserv] teocentrismul teoriei etice medievale, More și Campanella ofer] perspective homocentrice, prezentate prin intermediul viziunilor asupra viitorului politic laicizat. Acesta era stadiul gândirii morale la sfarsitul Renașterii. Referințe i Opere individuale Abélard: Peter Abélard’s Ethics: ed. D. E. Luscombe (Oxford: Claredon Press, 1971). Anselm: Basic Writings; trans. S. N. Deane (La Salle: Open Court, 1962). Aquinas, Thomas: Summa Theologiae, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
culturile occidentale, înscrise mai repede pe drumul spre secularizare. Dacă în estul european puterea este cea care menține unitar și neschimbat imaginarul colectiv pentru o lungă perioadă - practic, până la apariția ideilor iluministe-, vestul recurge la o altă imagine a ei, "laicizată" treptat, până când va descoperi, prin demers propriu, conceptele de cetățenie și de ordine socială. Începutul secolului XIV este considerat în occident ca fiind pragul dintre medievalitate și lumea premodernă. Orientul ortodox mai trăiește - dacă este să ne raportăm în principal
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să se confrunte: cea a lui Gustaw Herling-Gruzinski, pentru care compromisurile cu stanilismul au fost o consecință a fricii și a oportunismului; și cea a lui Czeslaw Milosz care, incriminând „mușcătura hegeliană” consider că, atunci când faci din istorie o formă laicizată a Providenței, cazi inevitabil în capcana întinsă de învingătorii zilei - aceea de a face ca victoria lor să treacă drept o încoronare de către zeița Istoriei. într-adevăr, „omului nu-i este de-ajuns ideea, insuportabilă, că este strivit de o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lumii în slujba unei speranțe revoluționare, iar o evidență a analogiilor între marxism și religie este greu de ținut. în vreme ce marile monoteisme indeo-creștine par să bată pasul pe loc, marxismul a apărut ca „echivalentul lor laic” (Karl Lowith), o teorie „laicizată” (Pierre Fougeyrollas) sau ca o „religie seculară” (R. Aron, E. Voegelin). Această ultimă categorie arată cu claritate ce anume permite înrudirea marxismului cu o varietate neobișnuită a religiei: ideea unei societăți bântuite de rău și marcată de stigmatele exploatării capitaliste
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de negativă i se opune un cu totul alt cosmopolitism, care corespunde concepției despre o lume deschisă tuturor și despre un Pământ ai cărui coproprietari sunt toți locuitorii săi. Astăzi se reia tradiția cosmopolitanismului antic, doar că Într-o variantă laicizată. O dată cu afirmarea acestei coproprietăți fără restricții (care este Încă departe de a fi Împărtășită de toate popoarele Pământului), s-a dezvoltat o imagine-acțiune universalistă, cuprinzând atât o componentă juridico-morală, cât și o dimensiune culturală. Prima se traduce prin absolutizarea drepturilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la morale, care, În 1869, „trasează limitele individualismului, descoperă fundamentele logice ale solidarității ș...ț și pe cele ale oricărei vieți politice În instituțiile civismului antic, așadar În democrația directă, dincolo de vremurile Întunecate ale creștinismului medieval” (ibidem, p. 155). Caritatea laicizată? După cum vedem, problema originilor termenului este destul de opacă. Dificultatea crește și mai mult dacă ne aplecăm asupra Întinderii noțiunii. Invocând substituirea solidarității umane carității, Leroux ne invită să ne Întrebăm dacă nu cumva, până la urmă, noua filosofie nu este decât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
problema originilor termenului este destul de opacă. Dificultatea crește și mai mult dacă ne aplecăm asupra Întinderii noțiunii. Invocând substituirea solidarității umane carității, Leroux ne invită să ne Întrebăm dacă nu cumva, până la urmă, noua filosofie nu este decât o versiune laicizată a moralei creștine. În lucrarea sa se găsesc mai multe elemente de răspuns. Și numai o lectură grăbită ne-ar putea face să credem că nu există o distanță fundamentală Între viziunea sa asupra solidarității și caritatea creștină. Aceasta este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la baza însăși a creștinismului, comunicarea lărgește spațiul grec pînă la limitele Universului. Noi am pierdut astăzi urma acestor principii primare care asigurau coeziunea ansamblului: dispersare, confuzii, suprapuneri, Babel. Se vorbește din ce în ce mai mult, înțelegem din ce în ce mai puțin. Dumnezeu, Istoria, acest dumnezeu laicizat, vechile teologii fondatoare ale marilor figuri simbolice, cum ar fi Egalitatea, Națiunea, Libertatea, au dispărut ca mijloace de unificare. Or, toate aceste figuri permiteau să se vadă mai clar, înlesneau situarea în lume, acțiunea conștientă. În această cavitate săpată de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de citire și în cele din urmă cu manuale specializate al căror conținut este din ce în ce mai puțin manifest religios. Perioada de tranziție, câtă vreme bucoavna (religioasă) și abecedarul (laicizat) au existat simultan concurând pentru întâietate pedagogică, s-a întins între 1850 și 1870. La sfârșitul acestei perioade, marcată prin triumful definitiv al abecedarului, și odată cu apunerea epocii bucovnei, în literatura didactică și cu efecte mult dincolo de ea s-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
arta cupajului și, în sfârșit, știind să utilizeze dopul de plută pentru a doua fermentație 88. E adevărat că cea mai mare parte a podgoriilor franceze a fost vândută la mezat în timpul Revoluției, confiscatî sau devastată pe parcursul războaielor napoleoniene, apoi laicizată total la începutul secolului al XX-lea. De fapt, în toate țările Europei Occidentale unde cresc struguri se regăsește mâna monahilor: în Germania, acest meșteșug călugăresc este prezent de-a lungul întregii văi a Rinului (via împrejmuită de la Johannisberg aparține
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
s-a dezvoltat mai întâi pe lângă Biserică (mai ales în perioada voievozilor români), ca apoi trecerea de la asistarea tradițională creștină la dezvoltarea unui sistem de asistență socială profesionalizat, în România, să găsească Biserica alături de Stat. Diferențierea dintre statele lumii moderne laicizate și România este destul de mare cu privire la implicarea Bisericii, cu valorile pe care le deține, în sistemul public de asistență socială, sistem finanțat în totalitate din resursele statului. În România, relația Stat-Biserică nu este una de neutralitate, iar în privința asistenței sociale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
definiție poate fi folosită atunci când vorbim despre religie în sens general. Cu privire la creștinism, cunoscutul filozof francez Bougle Célestin, prieten al lui Emile Durkheim, spune că, făcând o paralelă între creștinism și solidaritatea dintre oameni într-o formă pur umană, adică laicizată, creștinismul îi propune credinciosului un fel de misticism individualist care nu îi permite să iubească umanitatea decât "ca o consecință indirectă" și că, departe de a implica o dependență reciprocă a oamenilor, nu admite decât un eu și pe Dumnezeu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
totul respectă un tipar prestabilit, dialectica FIINȚEI nu mai are sens, devine absurdă și atunci omul nuși mai justifică rostuirea în lume). „Norocul” lui Iona este ironia sarcastică a sacralității care sacționează gestul pescarului de a se socoti un Dumnezeu laicizat, pecetluind viața altor ființe (). Tabloul IV conturează a patra treaptă, a conștiinței pure, unde ființa umană își regăsește Sinele, după experiența dramatică a impunerii altor legi care presupun negarea divinității și restructurarea universului. Imaginea debutează cu o gură de grotă
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]