200 matches
-
de păr alb. Cine nu-l cunoștea și-l vedea cu părul acela des, creț și negru ca pana corbului nu-i dădea anii pe care-i avea. Această caracteristică ciudată fusese moștenită și de cei patru băieți ai lui: Laie, Ilă, Titu și Mărian, și chiar și de mine, așa cum aveam să constat mai târziu, după cincizeci de ani, când, întâlnindu-mă cu prieteni și cunoștințe - foști colegi de școală și de liceu, ba și de facultate -, eram „acuzat” că
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
se îmbolnăvea. Uneori da la pește cu plașca, intrând în apă până la brâu, nu se-ncurca el cu undița. Alteori îi ajuta pe cei care prindeau pește clandestin cu hălăul: Buzărnea, Ion Frântu - zis Râpu, Dinu Fetelea - zis Rancotă sau Laie Fetelea - zis Puvneci. Se pricepea la vâslit și conducea cu dibăcie luntrea pe firul apei, mai primea și el câte un pește, cel mai mult îi plăcea somnul, pe atunci era plin Oltul de el. Mărian Frântu susținea că stătuse
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
cei pe care îi numea pandurii români, de fapt - prizonieri români, cărora sovieticii le promiseseră slujbe bune în țară după eliberare, iar ei acceptaseră să facă parte din plutoanele de execuție care lichidau cu precădere prizonieri germani. Unchiul meu, tata Laie Șchiopu, legio-n¬arul, îl înjura printre dinți, șoptit, dar apă¬sat, așa ca pentru sine, gata parcă să-l strângă de gât pe Mărian Frântu: - H’re-al draculi să fii tu, cu comuniștii tăi cu tot! Nu mulți aveau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
draculi să fii tu, cu comuniștii tăi cu tot! Nu mulți aveau curajul să înjure regi- mul pe atunci, chiar și în șoaptă, de obicei, erai imediat turnat la Securitate. Turnătorii se cu- noșteau însă și se temeau de tata Laie, care fu- sese anchetat de nenumărate ori, ba chiar făcu- se și pușcărie în două rânduri - la Aiud și la Pitești, în total șapte ani bătuți pe muchie dar tot nu se-nvățase minte, fier rău, de!... Atunci când se stârneau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
verișori, unul divorțat și fără copii, iar celălalt necăsătorit, copiii lui nea Ilă, decedat. Cu același nume mai există în sat văduva unui alt verișor de-al meu. În fine, în Râmnicu Vâlcea locuiește un nepot de-al lui tata Laie Șchiopu, necăsătorit. Dacă fiul meu nu va avea cel puțin un băiat, numele Pătrașcu va dispărea din neamul nostru, fiindcă dintre descendenții de sex masculin doar eu sunt căsătorit și cu un urmaș băiat, toți ceilalți fiind descendenți de sex
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
lu’ Chircuț, Gogu Pioresii, Ioana lu’ Cloanc, Marinică al lu’ Mărian al lu’ Chircuț (subsemnatul), Măria lu’ Ion Tâlvâc, Măruța lu’ Gospodaru, Nelu Brișcî, Nelu lu’ Moru, Oara lu’ Mărian al lu’ Chircuț (maică-mea), Telu lu’ Sclipa, Tia lu’ Laie-n Dungă, Tia lu’ Gheorghe Rodol, Tia lu’ Ion Șorega, Viorica lu’ Șăndrulete, Veta lu’ Mitică Ciocan. În fine, există cazuri în care una și aceeași persoană este desemnată prin două sau chiar trei porecle și / sau supranume diferite: Blidu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
mergea iute-iute pe drum și vorbea repezit, printre dinți; Flocea (Gheorghe Brănescu) - purta barbă lungă și avea foarte mult păr pe piept, era fierar-potcovar (țigan românizat) și obișnuia să lucreze gol până la brâu și plin de funingine de la foale; Găzaru (Laie Teșcuț) - în tinerețe fusese negustor ambu¬lant de gaz; Ghița Primita (Ghița Hereșanu, Ghița lu’ Dudeș) - umbla noaptea (se pare că era somnambulă) și adeseori vorbea singură, fără rost; Gospodaru (Laie Bășoi) - atunci când era întrebat ce mai face, el răspundea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
până la brâu și plin de funingine de la foale; Găzaru (Laie Teșcuț) - în tinerețe fusese negustor ambu¬lant de gaz; Ghița Primita (Ghița Hereșanu, Ghița lu’ Dudeș) - umbla noaptea (se pare că era somnambulă) și adeseori vorbea singură, fără rost; Gospodaru (Laie Bășoi) - atunci când era întrebat ce mai face, el răspundea invariabil: „Ia, oite, ce să fac, gospodăresc, gospodăresc!”; Gura Nenii (Nicolae I. Fetelea) - în tinerețe așa alinta fetele; Lăudică (Nicolae D. Fetelea, Feteluș) - tâmplar căruia-i plăcea să se laude și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Acasa > Cultural > Artistic > NICI LAIE, NICI BĂLAIE... Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Privesc pe fereastră cu inima chircită de frigul ce-l simt intrat până-n oase și-n inima-mi îndurerată de trista priveliște ce
NICI LAIE, NICI BĂLAIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063]
-
ce nu aduce a fi iarnă dar parca nici primăvară după noaptea asta și nu seamănă cu ceea ce știm că se cheamă a fi acest anotimp dar nici vară sau toamnă nu este și îl putem defini ca fiind nici laie dar nici bălaie se pare că este... Și cum tristețea din suflet se bagă în încăperea în care îmi macin trăirea ce fuge departe de mine și nu pot s-o aduc mai aproape pentru a-i spune degrabă povestea
NICI LAIE, NICI BĂLAIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063]
-
durerea de dinți a celui ce-și vede lucrarea neterminată și găsesc că răspunsul e unul mai clar decât clarul seninului cer din amiaza de vară ce îndelung se lasă așteptată și-mi spune că-i clar că nu-i laie dar nici că-i bălaie ! NOTĂ. Rog cititorii rătăciți pe aici și amețiți de gândurile mele să nu se supere...! Poate au așteptat ceva mai bun... A fost doar intenția de a vă binedispune, dragii mei! Cu prietenie, Marian Referință
NICI LAIE, NICI BĂLAIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063]
-
că-i bălaie ! NOTĂ. Rog cititorii rătăciți pe aici și amețiți de gândurile mele să nu se supere...! Poate au așteptat ceva mai bun... A fost doar intenția de a vă binedispune, dragii mei! Cu prietenie, Marian Referință Bibliografică: NICI LAIE, NICI BĂLAIE... Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NICI LAIE, NICI BĂLAIE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356734_a_358063]
-
cu mult interes și cu multă plăcere, nu numai pentru subiectele alese, dar și pentru comentariile subtile, pentru limbajului curgător, cu fraze bine șlefuite, pline de substanță, colorate, în care înflorește și graiul popular oltenesc: căpistere, melic, dichisul, damf, se laie, picere, parfia, ori perfectul simplu al verbelor. Pentru exemplificarea frumuseții exprimării reproduc mai jos câteva citate luate la întâmplare din noianul imaginilor care domnesc în carte. Imaginea unui bazar cu marea lui aglomerare ii pare "decupată dintr-un film al
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
cafea): ... MUNCITORUL: E delicioasă, nu alta. SECRETARA: Corect. MUNCITORUL: Se poate? SECRETARA: Nu, că e ocupat. MUNCITORUL: Cu cine? SECRETARA: E ditamai comisia: Și Stancu, și Pancu, și Dumitru, și Caramitru, și Nae, și Gaie, și Vlae, și e și Laie cu dânșii. MUNCITORUL: Aoleuu, dacă e și Laie cu ei, până leagă ăsta două cuvinte, pierzi trenul nu alta. Și unde a încăput atâta lume? SECRETARA: S-au înghesuit acolo. MUNCITORUL: Păi asta e o delegație mai mare ca problema
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
MUNCITORUL: Se poate? SECRETARA: Nu, că e ocupat. MUNCITORUL: Cu cine? SECRETARA: E ditamai comisia: Și Stancu, și Pancu, și Dumitru, și Caramitru, și Nae, și Gaie, și Vlae, și e și Laie cu dânșii. MUNCITORUL: Aoleuu, dacă e și Laie cu ei, până leagă ăsta două cuvinte, pierzi trenul nu alta. Și unde a încăput atâta lume? SECRETARA: S-au înghesuit acolo. MUNCITORUL: Păi asta e o delegație mai mare ca problema . SECRETARA: Care problemă? MUNCITORUL: Aia care o discută
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
morți deodată, un singur șrapnel. Asta se numește civilizație? Mai bine un glonț tras de după colț, într-o stație. Cauza revoluțiilor. Poporul fără chiloți a cerut Libertate pentru iloți. Închidem ochii, elefantul nu este în baie, orbii ucid orbi, băi, Laie, skip to main | skip to sidebar. Aveam un profesor de muzică la liceu, Domnul să-l odihnească, fost boxeur de performanță. Ne scotea în fața clasei, cam zece-cincisprezece măgăruși cu vocea în schimbare și după ce ne punea să solfegiem ceva din
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
evidență tăria unui caracter ce rezistă cu fermitate asalturilor gândacilor de bucătărie, dornici să guste din prăjiturică. Eu folosesc creionul sfânt al poeziei în care îmi sprijin sentimentele ca într-un toiag cu care dacă lovesc iarba îmi răspunde Mioara laie, iar dacă lovesc cerul, stele mi-o aduc pe Mit ca să-mi recite poeziile. De aceea propun lumii ca cea de a treia zi a lunii Octombrie să fie ziua universală a cititorului. De ce a treia zi a miezului aurit
VEȘNICIA SCRIITORULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370560_a_371889]
-
care muncesc Să-ntindă la uscat, pe balustradă, Iluzii care ne-ndobitocesc. Acum nu mai e timp de profunzime, Emoțiile par că nu contează În oameni, femecați cu sărbezime, Și poezii care, cumva, nu mai vibrează: * Unde ești, mioriță dragă, laie, Ce mă-nvățai cuvântul „bucălaie”, Unde-ați fugit, luceferi din trecut, Lăsând graiul din cărți aproape mut? Unde e floare-albastră a iubirii, Și odele lui Voiculescu, mântuirii, Și mucegaiul lui Arghezi din Baudelaire... Ah, binele și răul lui Voltaire! Se
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
omoare ............................... C-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați” (Balada populară Miorița) Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii din țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam
CAMELIA STOIAN [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
omoare............................... C-are oi mai multe,Mândre și cornute,Și cai învățați,Și câni mai bărbați”(Balada populară Miorița)Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii din țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam
CAMELIA STOIAN [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
omoare ............................... C-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați” (Balada populară Miorița) Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii din țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
noi în amintiri să-nvie... a ochilor lumină-ncântătoare, ce sufletu’-ți păzește neîncetat, în unduiri de valuri luptătoare, ce-și duc la mal iubirea pe-nserat înfometând a inimii văpaie, arzând minciuni din cornul abundentei, dușmanii vieții plini de râie laie, a lor cruzime topind dulceața existenței doar tu, primăvara proaspătă în lume, cu harul artei de a face bine alungi heraldul ce din izvor de hume adună gânduri de rușine amiciția păgâna soiești precum câini turbați ar rupe-n colți
DIN CREATURI FEERICE NE-NDEAMNĂ INIMA SĂ NAȘTEM de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360507_a_361836]
-
se îmbolnăvea. Uneori da la pește cu plașca, intrând în apă până la brâu, nu se-ncurca el cu undița. Alteori îi ajuta pe cei care prindeau pește clandestin cu hălăul: Buzărnea, Ion Frântu - zis Râpu, Dinu Fetelea - zis Rancotă sau Laie Fetelea - zis Puvneci. Se pricepea la vâslit și conducea cu dibăcie luntrea pe firul apei, mai primea și el câte un pește, cel mai mult îi plăcea somnul, pe atunci era plin Oltul de el. Mărian Frântu susținea că stătuse
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
cei pe care îi numea pandurii români, de fapt - prizonieri români, cărora sovieticii le promiseseră slujbe bune în țară după eliberare, iar ei acceptaseră să facă parte din plutoanele de execuție care lichidau cu precădere prizonieri germani. Unchiul meu, tata Laie Șchiopu, care fusese legionar și chiar șef de cuib, îl înjura printre dinți, șoptit, dar apăsat, așa ca pentru sine, gata parcă să-l strângă de gât pe Mărian Frântu: - H’re-al draculi să fii tu, cu comuniștii tăi
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
re-al draculi să fii tu, cu comuniștii tăi cu tot! Nu mulți aveau curajul să înjure regimul pe atunci, chiar și în șoaptă, de obicei, erai imediat turnat la Securitate. Turnătorii se cunoșteau însă și se temeau de tata Laie, care fusese anchetat de Securitate de nenumărate ori, ba chiar făcuse și pușcărie în două rânduri - la Aiud și la Pitești, în total șapte ani bătuți pe muchie dar tot nu se-nvățase minte, fier rău, de!... Atunci când se stârneau
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]