200 matches
-
m-ați dus de lîngă voi,/ De ce m-ați dus de-acasă?” (Bătrîni); „Stăpîne codru, crai bătrîn:/ Mai ții tu minte oare?” (Reîntors); „Am venit să-ți spun o vorbă/ Azi, cînd pleci în țări mai bune” (La groapa lui Laie); „Sus la crîșmă-n Dealu-Mare/ De trei zile țin soboru” (Cîntece); „Plînge-o mierlă-ntr-o răchită/ La răscruci în Dealu-Mare” (Pribeag); „Luna-și picură argintul,/ Tremurîndu-l pe fereastră” (Pace) etc. Tot atîția octosilabi iambici și trohaici, alternați uneori cu heptasilabi. Doar
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
și tenebros din primele poezii nu s-a menținut, din fericire, nealterat; chiar și în Poezii, dar mai ales în Ne cheamă pămîntul, poetul își corectează inspirația în sens domestic. Consecință - creionarea unor personaje înzestrate cu pitoresc local (Dascălul, Dăscălița, Laie Chioru, Cantorul Cimpoi, Ion Crîșmarul), figuri simbolice și în fond anonime, cu valoare de prototip, nu de individualitate. Din aceeași deviere spre domestic provin o cantitate enormă de poezii pe eterna temă a despărțirii poetului de sat, a sfîșierii sufletești
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
În Pantera din subterane, în care Oz relatează copilăria sa de mic fanatic intoxicat de propagandă, copilul Proffy - alter ego al scriitorului - învață ceva fundamental: relativismul. „Băiatul capătă simțul ambivalenței, capacitatea de a se lepăda de gândirea lui de tipul «laie ori bălaie». „Să înțelegem că unui fanatic îi lipsește relativismul, că e o ființă „formatată“ întru gândire schematică, binară. Să fugim de așa ceva. Să educăm următoarele generații în spiritul toleranței și pluralității (chiar dacă au devenit niște clișee prin uzură, aceste
Cum să înțelegi un fanatic by https://republica.ro/cum-sa-inc-elegi-un-fanatic [Corola-blog/BlogPost/337707_a_339036]
-
omoare ............................... C-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați” (Balada populară Miorița) Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii din țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam
CAMELIA STOIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_stoian/canal [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
omoare............................... C-are oi mai multe,Mândre și cornute,Și cai învățați,Și câni mai bărbați”(Balada populară Miorița)Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii din țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam
CAMELIA STOIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_stoian/canal [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
ieși în stradă și ia-te de piept, uite, cu tancu’ ăla... “Tu de unde mă-ta ai mai apărut, mă...?” Ia-l de guler să vezi rezultatu’, și-al dracu’ dacă mă supăr... Că stă aci de-asară și nici că laie, nici bălaie... Revoluționar 1 : Așteaptă...! Revoluționar 2 : Păi vezi...!? Ai priceput, în sfârșit.... Și, mă rog, ce așteaptă!? O mișcare greșită...Ești dispus să-ți asumi riscul? Dacă da, eu nu mă supăr, da’ nu răspund pentru tine nici în fața
VIATA PRINTR-UN OCHI DE GEAM (TEATRU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1400763778.html [Corola-blog/BlogPost/383736_a_385065]
-
țigăncile în port fain și țanțoș la statură, toți s-au strâns buluc împrejurul lui. - Aoleu, ce mai faci, Șolcane, maică? El le răspundea chefos: - Sunt sănătos și voinic, Să trăiască Măria- Sa Vodă. Dar Dumneavoastră cum mai trăiți? Toată laia i-au răspuns într-un glas: - Cu bulibașa o ducem cum o ducem, dar cu jupân Pârcălabu nu ne-mpăcăm. - Dacă-i așa, faceți jalbă și-o dați la mine, ca s-o dau Măriei Sale, să vă facă dreptate. Țiganii
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
verișori, unul divorțat și fără copii, iar celălalt necăsătorit, copiii lui nea Ilă, decedat. Cu același nume mai există în sat văduva unui alt verișor de-al meu. În fine, în Râmnicu Vâlcea locuiește un nepot de-al lui tata Laie Șchiopu, necăsătorit. Dacă fiul meu nu va avea cel puțin un băiat, numele Pătrașcu va dispărea din neamul nostru, fiindcă dintre descendenții de sex masculin doar eu sunt căsătorit și cu un urmaș băiat, toți ceilalți fiind descendenți de sex
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
lu’ Chircuț, Gogu Pioresii, Ioana lu’ Cloanc, Marinică al lu’ Mărian al lu’ Chircuț (subsemnatul), Măria lu’ Ion Tâlvâc, Măruța lu’ Gospodaru, Nelu Brișcî, Nelu lu’ Moru, Oara lu’ Mărian al lu’ Chircuț (maică-mea), Telu lu’ Sclipa, Tia lu’ Laie-n Dungă, Tia lu’ Gheorghe Rodol, Tia lu’ Ion Șorega, Viorica lu’ Șăndrulete, Veta lu’ Mitică Ciocan. În fine, există cazuri în care una și aceeași persoană este desemnată prin două sau chiar trei porecle și / sau supranume diferite: Blidu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
mergea iute-iute pe drum și vorbea repezit, printre dinți; Flocea (Gheorghe Brănescu) - purta barbă lungă și avea foarte mult păr pe piept, era fierar-potcovar (țigan românizat) și obișnuia să lucreze gol până la brâu și plin de funingine de la foale; Găzaru (Laie Teșcuț) - în tinerețe fusese negustor ambu¬lant de gaz; Ghița Primita (Ghița Hereșanu, Ghița lu’ Dudeș) - umbla noaptea (se pare că era somnambulă) și adeseori vorbea singură, fără rost; Gospodaru (Laie Bășoi) - atunci când era întrebat ce mai face, el răspundea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
până la brâu și plin de funingine de la foale; Găzaru (Laie Teșcuț) - în tinerețe fusese negustor ambu¬lant de gaz; Ghița Primita (Ghița Hereșanu, Ghița lu’ Dudeș) - umbla noaptea (se pare că era somnambulă) și adeseori vorbea singură, fără rost; Gospodaru (Laie Bășoi) - atunci când era întrebat ce mai face, el răspundea invariabil: „Ia, oite, ce să fac, gospodăresc, gospodăresc!”; Gura Nenii (Nicolae I. Fetelea) - în tinerețe așa alinta fetele; Lăudică (Nicolae D. Fetelea, Feteluș) - tâmplar căruia-i plăcea să se laude și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
omoare ............................... C-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați” (Balada populară Miorița) Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii din țară! Așa cum am plecat noi, în Spania, în Italia sau în alte țări unde am auzit că e mare nevoie de o asemenea meserie străveche. Citeam
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_stoian_1450669262.html [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
pentru că erau aceeași oameni, ei, unul lepădase cravata și îmbrăcase un pulover roșu ei nu-i dracu ăsta? nu găsea el altă culoare, decât culoarea bolșevismului?! i-au schimbat numele în fel și chip, pedeu, peneleu, pesedeu, dar tot o laie nimic nu se prindea din sămânța lor blestemată, tot timpul se certau cică de la ciolan, unii îi furau pe cel mai mare, pe ăla mic îl lăsau pentru popor și când se roteau la guvernare găseau ciolanul din ce în ce mai ros, astfel
CUM AU VENIT... TOT AȘA AU ȘI RĂMAS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1424618320.html [Corola-blog/BlogPost/374200_a_375529]
-
gătea în oale de pământ, nu bea apă decât din ulcior, când n-avea săpun de casă, se spăla cu cenușă ... Mama moașa era fata lui, născută de bunica Floarea, pe care eu n-am mai apucat-o, între tata Laie și nea Ilă, frații mai mari ai tatălui meu, pe care-l chema ca și pe mine, Marian, dar pentru consăteni eram Mărian - el și Marinică - eu. Mătușii mele i se spunea așa de către toată lumea, era doftoroaia satului - moșea, scotea
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
de păr alb. Cine nu-l cunoștea și-l vedea cu părul acela des, creț și negru ca pana corbului nu-i dădea anii pe care-i avea. Această caracteristică ciudată fusese moștenită și de cei patru băieți ai lui: Laie, Ilă, Titu și Mărian, și chiar și de mine, așa cum aveam să constat mai târziu, după cincizeci de ani, când, întâlnindu-mă cu prieteni și cunoștințe - foști colegi de școală și de liceu, ba și de facultate -, eram „acuzat” că
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
se îmbolnăvea. Uneori da la pește cu plașca, intrând în apă până la brâu, nu se-ncurca el cu undița. Alteori îi ajuta pe cei care prindeau pește clandestin cu hălăul: Buzărnea, Ion Frântu - zis Râpu, Dinu Fetelea - zis Rancotă sau Laie Fetelea - zis Puvneci. Se pricepea la vâslit și conducea cu dibăcie luntrea pe firul apei, mai primea și el câte un pește, cel mai mult îi plăcea somnul, pe atunci era plin Oltul de el. Mărian Frântu susținea că stătuse
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477326880.html [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
cei pe care îi numea pandurii români, de fapt - prizonieri români, cărora sovieticii le promiseseră slujbe bune în țară după eliberare, iar ei acceptaseră să facă parte din plutoanele de execuție care lichidau cu precădere prizonieri germani. Unchiul meu, tata Laie Șchiopu, legio-n¬arul, îl înjura printre dinți, șoptit, dar apă¬sat, așa ca pentru sine, gata parcă să-l strângă de gât pe Mărian Frântu: - H’re-al draculi să fii tu, cu comuniștii tăi cu tot! Nu mulți aveau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477326880.html [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
draculi să fii tu, cu comuniștii tăi cu tot! Nu mulți aveau curajul să înjure regi- mul pe atunci, chiar și în șoaptă, de obicei, erai imediat turnat la Securitate. Turnătorii se cu- noșteau însă și se temeau de tata Laie, care fu- sese anchetat de nenumărate ori, ba chiar făcu- se și pușcărie în două rânduri - la Aiud și la Pitești, în total șapte ani bătuți pe muchie dar tot nu se-nvățase minte, fier rău, de!... Atunci când se stârneau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477326880.html [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
noi în amintiri să-nvie... a ochilor lumină-ncântătoare, ce sufletu’-ți păzește neîncetat, în unduiri de valuri luptătoare, ce-și duc la mal iubirea pe-nserat înfometând a inimii văpaie, arzând minciuni din cornul abundentei, dușmanii vieții plini de râie laie, a lor cruzime topind dulceața existenței doar tu, primăvara proaspătă în lume, cu harul artei de a face bine alungi heraldul ce din izvor de hume adună gânduri de rușine amiciția păgâna soiești precum câini turbați ar rupe-n colți
DIN CREATURI FEERICE NE-NDEAMNĂ INIMA SĂ NAȘTEM de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1431614440.html [Corola-blog/BlogPost/360507_a_361836]
-
-i gata Și vine mama și cu tata, Când domnu-nvatator ma-mbie, Eu spun frumos o poezie. Când ouă roșii mama face Și cozonaci gustoși ne coace, Când totu-i viu și veselie, Eu spun frumos o poezie. Când mosul Laie canta-n struna Și fete și băieți s-aduna La nunta care va să fie, Eu spun frumos o poezie. Când, gospodar, mă duc pe câmp, Lucrandu-mi brazda de pământ Și canta-n slav-o ciocârlie, Eu spun frumos
VIATA CA O POEZIE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1491306214.html [Corola-blog/BlogPost/374565_a_375894]
-
scrie: (Scrisoare - carte - îmi luai și în scrisoare - carte- scrie:) Io îńi escu lânḑit, și cu mare dor (Eu - îmi - sunt bolnav și cu mare dor) Ti tine înveastă, și featile a noastre, (De tine nevastă și fetele noastre,) Ti laia dada, și frate cu sor’. (De biata mama și frate cu sor’.)» Un alt aspect care ne-a legat afectiv pe mine și pe Toše Proeski a fost faptul că amândoi cântam, fiecare la nivelul lui, Toše era deja un
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1437493143.html [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
cruce drace!) Nu știu, vai, cum mi se face O oaie că îndrăzni Când dormea a-l mirosi Și cum era somnoros Se trezi...lup fioros Uitând că-n câine-i schimbat, Ba... de oaie speriat, C-o fi fost laie, bălaie, N-apucă a behăi Căci îndat-o hăpăti Crezând că ar fi de-un hoț... Îl asculți, dar să-l crezi poți...?) În zadar se strădui Când mi se dezmetici Să fie iertat, minciună Aprinse-n sălaș furtună... Fiindcă baciul
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1414850513.html [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
aici la 1 aprilie 1881ca fiu al preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare în sat. Aici « a cunoscut păsurile satului » și s-a contopit cu durerile și suferințele lui. La « cârciuma din Dealu-Mare » va fi cântat cândva « Niculae, Laie Chioru,/ cântăreț din patru strune pe care-bată-l Domnu !- El nu vede toate cele ; Din lăută două știe : Una-i dor și alta-i jale. » Aici s-a întors poetul din vâltorile politice ale timpului care i-au « smuls nervi și
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1429266698.html [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
și accidente, mai bine închisă sau cu acces foarte limitat. @Alină Galeriile Române de la Muzeul Mineritului, inaugurat în anii 80 în zona Orlea a Roșiei, sunt perfect sigure. De ce să le distrugă Goldul... că să ce? Eh au cumpărat o laie toate canalele. Voi ce credeți că sunt vreun grup de masoni care dețin tot controlul? Ce le-ar ieși dacă de ex nu s-ar mai face minerit? Mai gândiți mai oameni buni înainte să vorbiți. București - Roșia Montană u
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
Emil și Ita, născut la data de 11 februarie 1952 în localitatea Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Haviva Raih nr. 11. (1.315/2009) 128. Zalmanovich Israel, fiul lui Zelmanovici Alter și Laia, născut la data de 4 august 1955 în localitatea Sighet, județul Maramureș, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Petah Tiqwa, str. Tidhar nr. 11. (3.267/2005) Anexa 2 LISTA persoanelor care au solicitat redobândirea cetățeniei române, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213474_a_214803]