204 matches
-
pentru a rămâne el, românul din Carpați, din vatra Europei Vechi, și a nu-și rătăci identitatea, românitatea de multe ori milenară. Înfiorat de duhul unei memorabile mărturisiri a lui Ion Creangă, care a nemurit chipul copilului universal -, directorul revistei Lamura din Craiova, fondatorul Școlii Doctorale ,,Al. Piru’’ de la Facultatea de Litere a Universității din Bănie, Ovidiu Ghidirmic, se destăinuie: Nu știu alții ce simt, dar, în ceea ce mă privește, legătura cu pământul natal este organică, ombilicală. Întotdeauna voi rămâne dator
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
perpetua confruntare cu tainele creației marilor înaintași -, Ovidiu Ghidirmic realizează o subtilă operație de vivisecție, de însuflețire a operei acestora, a personalității fiecăruia în parte și de re-Naștere, redimensionare a sa: a omului, profesorului, creatorului plurivalent, director executiv al revistei Lamura, laureat al Academiei Române: Ovidiu Ghidirmic. Vivat, crescat, floreat ! *Ovidiu Ghidirmic, Confruntări critice: teoria și practica hermeneuticii, București, Editura Academiei Române, 2014, pp. 360 DAN LUPESCU / UZPR Craiova, 7-9 februarie 2015
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
cu noroc unde de la primul rând se face precizarea că nu banul aduce fericirea.Artur Silveștri complectează acest apoftem că nu banii ci sensul vieții senine și împăcate pe pamant face totul ireductibil.A găsi ceea ce ți se potrivește este „lamura și esență”. Trăitor în București ,autorul fiind îndrăgostit de oraș, este neiertător cu evoluția acestuia în Argument.Acest eseu este o reflecție asupra Bucureștiului,care se va înnoii prin multiplicare ori se va consuma lent, până la epuizare.Acest capitol a
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
ele provin dintr-o redimensionare a materialului fundamental uman, nu a trupului perisabil, ci a cuvântului imperisabil; contemplarea umanității prin cuvânt minimalizează fiziologia umană în favoarea gramaticii umane.» (SUnt, 102, sq.). Este în 11 elegii, așadar, poezia trăirilor întru priveliștea Ființei, lamura de Verb/Cuvânt „supraviețuind “cosmicei „găuri negre “, deoarece poetul s-a transformat în Cuvânt (doar „la început a fost Cuvântul “) și, după cum se știe, «singurul lucru care nu poate fi resorbit e Cuvântul». Făcând o „radiografie “a lirismului stănescian dintre
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
decembrie 2006; Dacia Literară, Iași, dec.2008, Viața de pretutindeni,Arad, ianuarie 2009; Oglindă literară, Vrancea, 2008,2009; Anotimpuri literare, Arad 2007; Climate literare,Tîrgoviste , ianuarie 2009; Familia, Oradea, 2007 și 2008; Singur, Tîrgoviște, Visul , 2008; Caiete silvane, Zalău, 2008; Lamura, Craiova, ianuarie 2009; Staar- Râmnicul Vâlcea/ Montreal, ian.2009, iunie 2009 și în alte numere; Agero Stuttgart, în cursul anilor 2007,2008, 2009; Asyimteria Paris, în cursul anilor 2007, 2008; Observatorul Toronto, în cursul anilor 2007, 2008, 2009; Arizona Times
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
galactice, sau în vreun cotlon al Ființei. Și în arta portretistica, Melania Cuc excelează, îndeosebi, la capitolul "regie și stiinta"a utilizării culorii din "farduri lexicale"spre obținerea acelui minim necesar de verosimil al reliefărilor epice.,, (Ion Pachia Tatomirescu, în Lamura, Craiova, Ianuarie 2009) . ,,. Între „deschiderea“ romanesca din Miercurea ... Melaniei Cuc ( - Numele și prenumele ! / - Cenușăreasa. Atât! - p. 17) și „închidere“ (supra), se desfasoara parcă o „tornadă“ epico-lirică în traversarea unei mari de mercur, „tornadă“ dirijata „cu solomonarism“ de doamna-romancier, nenumăratele „doze
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
Al.Sfarlea, Crișana, Oradea, 22 septembrie 2003; Tit-Liviu Pop, Mesagerul, 20 mai 2001; Geo Călugărul, Răsunetul , Oglindă literară, Dan Popescu, răsunetul, Bistrița, 30 martie 2006., Nicolae Georgescu în Răsunetul, feb.2009; Ion Pachia Tamomirescu în Axioma din Ploiești, martie 2007, Lamura din Craiova ian.2009 etc., Aureliu Goci în Agero Stuttgrat , în dec.2008 și Dacia Literară în decembrie 2008; Iulian Chivu ,în Agero Stuttgart , dec.2008, Contrasens din Roșiori de Vede, ianuarie 2009, Oglindă literară nr.86, feb.2009; Monica
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
prezenta rodul anilor de muncă pe câmpia culturii române, cartea de față întocmește un tablou a ceea ce a scris autoarea în decursul perioadei 1992-2010. Astfel, sunt antologate materiale ce au fost publicate în reviste și gazete precum: “Mesagerul Olteniei”, Revista “Lamura”, Revista “Luceafărul Românesc”, “Cuvântul Libertății”, “Universul Literar”, “Epoca”, “Universul cărților”, “Ecoul”, “Jurnalul de Dolj”, “Dacologica”, “O carte pe zi” ori difuzate în emisiunile “Radio Oltenia Craiova”. Prima parte a cărții este o eclectică îmbinare de evenimente literare, artistice, religioase, istorice
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
cuvântului iubitei este cheia de la poarta Paradisului: ”Tu tremuri, tu cauți, tu murmuri, tu râzi, Cu glasul tău dulce tu raiu-mi deschizi” Cuvântul iubitei este umbra gândurilor poetului: „Umbra gândurilor mele/ Era dulcele-ți cuvânt.” Sau „Vorba ta-i ca lamura de miere” sau „Ah, brațul tău rotund e alb-se lasă/ Cu grație pe umeri-mi-privesc/ În ochii tăi, în fața ta- în gura jună,/ S-ascult uimit la vorba ta nebună 1”. „Una din marile mulțumiri ale vieții lui -ne mărturisește
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
-l știe nime’. Plânge frunză gălbenea, Plânge iarbă mititea, Plânge-n carte Albinuța Fiindcă tatăl ei, fuguța, A plecat tăcut pe-o stea Stea de roua și de nea. Plângeți, surioarelor, Apelor, izvoarelor, Munților, câmpiilor, Plângi, tu, floarea viilor. Plânge lamura de grâu, N-are cine-o ține-n frâu. Hohotesc pădurile, Cască toate gurile, Scorburile, șurile; Plânge vântul morilor, Țipatul cocorilor. Plâng Lipcanii, Pererita, Si Soroca-și cerne sita, Basarabia - cernita, România - înrudită. Sita lor, cu lacrimi grele Plânge-n versurile-acele
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
română care apar pe mapamond, de la „A” la „Z”, după cum urmează: „AGERO„ publicat la Stuttgart, „CAFENEAUA LITERARĂ” la Pitești, „CENACLUL DE LA PĂLTINIȘ” la Sibiu, „CONTRAATAC” apărând la Adjud, „CUGETUL” la Craiova, „DESTINE LITERARE” apărând la Montreal, „JURNAL LIBER” la Winnipeg-Manitoba, „LAMURA” la Craiova, „LUMINĂ” la Panciova, „LUMINĂ LINĂ - Gracious light” la New York, „NOUĂ PROVINCIA CORVINA” la Hunedoara, „NOUL LITERATOR” la Craiova, „OGLINDĂ LITERARĂ” la Focșani, „ORIZONT” la Timișoara, „POEZIA apărând la Iași, „REGATUL CUVÂNTULUI” la Craiova, „VATRA VECHE la Târgu Mureș
COMUNICAT DE PRESĂ: „CREŞTEREA LIMBII ROMÂNEŞTI”- O NOUĂ REVISTĂ A PORTALULUI „CARTE ŞI ARTE” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352057_a_353386]
-
astfel de vreme? - Nu știu dac-or fi-nghețat, da' știu bine cât m-am chinuit să le țin să nu mi le rupă vântul, de la „Codlea” și până-n față la cinema Tineretului, unde trebuia să aibă loc fericitul eveniment, îl lamuri Procuroru'. Asta n-a fost insă nimic, continuă el, pe lângă jumătatea de oră tremurată printre coloanele de la intrarea în cinematograf și pe lângă disperarea ce m-a cuprins, când am înțeles că duduia nu mai vine ... - Ha, ha, ha! Ti-a
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
fericire a diversității ei fiind evident că aceasta nu-i o "literatura descriptiva" sau "geografică" pentru că și atunci când subiectul ar fi, măcar în aparență, adaos de realitate imediată sau chiar un panoptic, esențiale sunt sufletul contemplativ, starea lui de beatitudine, lamura. Ceea ce la altți poate să fie numai "reportaj"sau șiruri de fotografii, aici pare a fi mai mult, si chiar si este: o emoție continuă și o exaltare în fața elementelor naturale care, în măreția lor, traduc în chip nedeslușit ceva
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
fiecare cuvânt adus în prim-plan devine sămânță roditoare pentru încă o pagină inedită, de Literatură. Dacă în poeme, Cezarină Adamescu este desăvârșită prin incantații și figuri de stil proprii, dacă merge în profunzimea Ideii pentru a scoate la suprafață lamura operei sale și se simte liberă pe spațiul de construcție al versului, în Haiku, poeta se retrage că embrionul într-o sămânță, lasă să-i scapere din penița doar acele silabe care leagă Cerul și Pământul, prin tehnică desăvârșită, prin
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
umanității în care, Omul este un univers unde persisită neliniști ce nu pot fi vindecate. Și, tot poeta vine și pune degetul pe rană umanității: Plânsul mărunțit al secundelor, / dezastre repetate/ale îngăduinței”. Nu este la îndemâna ficărui poet să extragă lamura unei idei, să o așeze în cofrajele rațiunii, să constuiască acel arc voltaic ce vă lumină dinlăuntrul cuvintelor. Cezarină reușește să strunească stolul imaginilor care ne dau târcoale în timpul creației, să le prindă în firul imaginilor strict personale, să le
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
PLECAT DIN SAT”. Se legau niște lucruri... Doamna Laza, ca și Ion Vlasiu își are originile în Lechința Maramureșului. Învățătorul, evocat de Ion Vlasiu în carte, a fost chiar bunicul doamnei profesoare, iar eu dețin o parte din colecția Revistei LAMURA, sosită pe chiar adresa acelui învățător care era abonat la Revistă prin anii ’20-’30. (Dlui. George Negruțiu învăț. Lechința, jud. Turd-Arieș.). Revista conține multe articole semnate V. VIOCULESCU și iată cum se leagă cărțile între ele. Dar nu aceste
ELOGIUL CĂRŢII de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357707_a_359036]
-
fost remarcată. Astfel, Boboroc bin Sărăntoc a devenit o valoare. Ca un omagiu adus acestei valori, în Calicia moneda națională a devenit Sărăntocul. Ea avea imprimată chipul lui Boboroc, fotografiat gol, pe burta goală, la Polul Nord, purtând ca făclie o lamură olimpică de smochin, fără fructe, simbol plin de umanism al deplinei calicii în calicianism”. Volumul are în componența lui și câteva cronici cum e cea de la spectacolul Naționalului Craiovean “D-ale Carnavalului”, în regia lui Mircea Cornișteanu, ori cea la
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
lucrarea-I - prin sângerări și spin se face tocmai unde-s nori mai groși! ...va fi o noapte preatainică - și-o stea sub care crunți dușmani - frați s-or îmbrățișa! LA OSPĂȚUL MÂNTUIRII îngeri și-a trezit pe ramuri cerești lamuri Sfântul Zarzăr! pâlpâie lumini de raiuri zeiești graiuri în Grădină! păsări mii se așezară se-nchinară pe-al Lui Umăr! din toți porii-asudă Lumea Vin de Floare Sărbătoare! vin serafii toți în iureș vestesc gureș Mântuire! El zâmbește peste creste
PAŞTELE ORBILOR ŞI AL PĂRTĂŞIRII de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359798_a_361127]
-
română și literatura română. Cel care m-a impulsionat cel mai mult a fost dirigintele meu Constantin Enciu, el însuși autor de articole în reviste și eseist. La Liceul „Mihai Viteazul” din Ploiești publicam poezii la gazeta de perete intitulată „Lamura”. Am participat la concursurile despre viața și opera lui Mihail Eminescu și Ion Luca Caragiale, la care m-am remarcat situîndu-mă pe locurile fruntașe. Am reprezentat bine Liceul nostru la concursul „Drumeții veseli” cu tema: „Pușkin în literatură și muzică
TAINA SCRISULUI (8): ÎNSCRIS ÎN GENE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359093_a_360422]
-
fericire a diversității ei fiind evident că aceasta nu-i o "literatura descriptivă"sau "geografică"căci și atunci când subiectul ar fi ,măcar în aparență, adaos de realitate imediată sau chiar un panoptic, esențiale sunt sufletul contemplativ, starea lui de beatitudine, lamura. Ceea ce la altți poate să fie numai "reportaj"sau șiruri de fotografii, aici pare a fi mai mult, si chiar si este: o emoție continuă și o exaltare în fața elementelor naturale care, în măreția lor, traduc în chip nedeslușit ceva
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340193_a_341522]
-
angelizant:” Ochii tăi sunt plini de milă,/ Chip de înger drăgălaș.” Epitetul “drăgălaș“ estompează aura sacralizantă a imaginii în favoarea tumultului de viață pe care ea, fata îndrăgită, îl poartă. Privirea adoratoare a bărbatului se identifică cu oglindirea chipului ei în lamura apei: “Ce privești zâmbind în unde?/ Ești frumoasă, se-nțelege. (Lasă-ți lumea ta uitată) El, bărbatul versurilor erotice eminesciene, este mai întâi portretizat spiritual în Floare albastră, nu fizic, întrucât ea,”Mititica”, îl percepe ca spirit gânditor, preocupat de
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
prezidențiali și în cel mai bun sens al cuvântului eminențe cenușii ale celei mai înalte demnități în stat, distribuie texte la fel de imunde la adresa tinerilor care le-ar putea fi studenți. Tot din aceeași zonă de umbră sufletească ne încondeiază și lamura criticilor literari. Ce îi poate determina pe acești oameni să se poarte așa? Dar nu-i totul trist pe lume. În avântul lui de înfierare a protestelor, Beciu o batjocorește gros și pe doamna Mungiu Pippidi, pe care o socotește
Beciul gândirii () [Corola-blog/BlogPost/337978_a_339307]
-
pentru activitatea literară.Este președintele Cenaclului zonal „ Comuna literară Bechet” din 1975 până în prezent, membru al Societății Scriitorilor Olteni,din 2000, al Uniunii Epigramiștilor din România,din 2009, al Ligii Scriitorilor Români,din 2009, redactor la departamentul Artă-Literatură al revistei „Lamura”, Craiova, secretar general de redacție la revista online CONSTELAȚII DIAMANTINE a Ligii Scriitorilor Români. Referință Bibliografică: Janet Nică / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Janet Nică : Toate
JANET NICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343826_a_345155]
-
cu fulgi și pene/ Din care rândunelele-au fugit.// În țară azi dezmățul și urgia/ Domnesc în numele lui Anti-Crist./ Nu se desghioacă-n nimeni bucuria/ Și neamul tot e-nsângerat și trist!” (Ionel Zeană, Noapte de Crăciun-Golgota Românească. Poeme. Societatea Culturală Lamura, București, 1995) Suferința trăită ca taină, devine izvor al tuturor virtuțiilor care urcă spre biruință, spre reînnoire, spre mântuire, spre îndumnezeire. Suferința, purifică, renaște, sfințește și îndumnezeiește creștinul. Prin Suferință rostești Adevărul, dăruiești Iubire, eliberându-te. Suferința împlinită în jertfă
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
gest Al fulgului, ce vine copleșit de-o rostuire siderală... Iar noi, topiți să ne ascundem într-o ploaie imperială- Iubite, aș vrea să te aștept, nimic nu mai detest. Iar tu ce vei simți de-mi regăsești ninsoarea? Din lamura cea virginală-a fulgilor mă vei deszăpezi? Aș vrea ca visul să ne cearnă până-n zori-de- zi- Altfel, de ce -aș fi conceput, nemărginit, imacularea? LILIA MANOLE Referință Bibliografică: NEMĂRGINITA IMACULARE / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1851, Anul
NEMĂRGINITA IMACULARE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381365_a_382694]