256 matches
-
westlichen Alliierten am 5. Februar 1946, sogar noch vor deren Bestätigung durch eine grob manipulierte Wahl, anerkannt. Wenn für die Machtübernahme durch die Kommunisten in Bukarest nur eine, moralisch verwerfliche aber entscheidende, Bedingung vorhanden war - die Präsenz fremder Truppen im Lande -, waren die Faktoren, die dagegen sprachen, zahlreich. Sie lassen sich in mehrere Kategorien einteilen. Die rumänische Bevölkerung hegte, bis auf wenige Ausnahmen, von kommunistisch Gesinnten und einigen Vertretern der ukrainischen Gruppe in der Bukowina abgesehen, ein tiefes Mißtrauen gegenüber dem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
den Hintergrund treten. In der Zeit vor 1956, aber auch • HACKER, Jens: Der Ostblock. Entstehung, Entwicklung und Struktur. Baden-Baden 1983, S. 275. danach, war Moskau der Garant für die Erhaltung der kommunistischen Staatsform in Rumänien. Unter den sozialen Gruppen im Lande waren die Bauern (die zahlenmäßig größte Gruppe), die Angestellten und die Akademiker mit der Politik der Regierung unzufrieden. Die Bauern verloren ihren Boden im Prozess der landwirtschaftlichen Kollektivierung, die Staatsbediensteten wurden schlecht bezahlt, viele Intellektuelle lehnten die Diktatur aus ideologischen
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
allen Diktaturen gemeinsam ist, so z. B. auch dem nationalsozialistischen Deutschland). Auf der Straße wurden sogar harmlose Gespräche im Flüsterton geführt. Der Terror obsiegte, das System verbuchte nichtsdestotrotz keine Erfolge. Auch Kinder wurden zu Opfern des Regimes. Zwei Mädchen vom Lande - zehn und zwölf Jahre alt - sind in den Fünfzigern verhungert. Ihre Mutter wurde als Partisanin erschossen, ihr Vater zu lebenslänglicher Haft verurteilt. Sich selbst überlassen, versuchten sie den Acker zu bestellen oder Brot im Backofen zu backen. Sie wurden von
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Recke von der Linde. Rumänische Volksmärchen, București, 1968; Mihail Sadoveanu, Der letzte Magier, Timișoara, 1973; ed. (Der goldene Zweig), București, 1986; Erzählungen aus dem Krieg, pref. Ludwig Schwarz, comentarii Wilma Michels, Timișoara, 1977; Dan Radu Ionescu, Ah! Diese Grossmütterchen vom Lande!, pref. Mircea Șerbănescu, Timișoara, 1974, Wir spielen nicht Theater!, Timișoara, 1977; Marin Preda, Der Ausgewiesene, Timișoara, 1974; Ilie Cârciu, Das übermütige Fischlein, București, 1975; Franz Liebhard. Ein Schriftstellerleben, îngr. Nikolaus Berwanger, Timișoara, 1979; G. Călinescu, Honigmond, Timișoara, 1981; Historische Novellen
SCHARF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
singur o situație problematică sau o problemă de un anumit tip. Inițial, metoda rezolvării problemelor prin algoritmi a fost aplicată în matematică de matematicianul Al.Horezmi (secolul al IX-lea) care i-a dat și numele. În instruirea algoritmizată, L.N.Landa (1955) este primul care face distincție între regulă și algoritm. În timp ce algoritmul este o formulă rațională care facilitează rezolvarea unor probleme prin reducerea numărului „pașilor”, a etapelor care conduc la descoperirea soluției, regula reprezintă o formulă parțială a soluției. Ulterior
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
este primul care face distincție între regulă și algoritm. În timp ce algoritmul este o formulă rațională care facilitează rezolvarea unor probleme prin reducerea numărului „pașilor”, a etapelor care conduc la descoperirea soluției, regula reprezintă o formulă parțială a soluției. Ulterior, L.N.Landa (1973) a identificat algoritmul cu procedeul conceput ca activitate complexă care tinde spre descoperirea de noi raporturi în lumea obiectuală. Potrivit concepției lui Landa, un algoritm este un procedeu care creează posibilitatea economisirii timpului pentru rezolvarea unor categorii de exerciții
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
a etapelor care conduc la descoperirea soluției, regula reprezintă o formulă parțială a soluției. Ulterior, L.N.Landa (1973) a identificat algoritmul cu procedeul conceput ca activitate complexă care tinde spre descoperirea de noi raporturi în lumea obiectuală. Potrivit concepției lui Landa, un algoritm este un procedeu care creează posibilitatea economisirii timpului pentru rezolvarea unor categorii de exerciții și probleme care implică modele similare de rezolvare. Algoritmizarea în instruire nu se rezumă la dobândire de algoritmi, deși includ și această activitate. Nu
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
nivelul vigilenței și detectarea semnalelor. teoria informației sau a comunicării (Shanon; Weaver) este folosită mai mult în descrierea cantitativă a învățării verbale în care apar noțiunile de cantitate de informație, capacitatea canalului, proces informațional, discret și continuu. teoria cibernetică (Skinner, Landa, Zapan) are ca și concept fundamental conceptul de feed-back ca element al autocontrolului și autoreglării. Dintr-o altă perspectivă principalele teorii ale învățării pot fi grupate și în modele. Astfel se poate vorbi despre : modelul asociaționist și al condiționării clasice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
obiectivele sunt definite într-un mod concret, prin comportamente observabile și măsurabile, „mod care permite realizarea strategiilor și tacticilor instruirii, pe de o parte, și oferă imaginea concretă a ceea ce va trebui evaluat, pe de altă parte” (De Corte, 1973; Landa, 1975). Nivelurile de analiză ale obiectivelor educaționale demonstrează o mare diversitate tipologică, drept rezultat al folosirii unor criterii extrem de diferite. Recomandabilă este o analiză multinivelară, aplicând criterii variate, după cum urmează: a) natura achiziției preconizate; b) conținutul la care se conexează
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
obiectivelor educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Dimitriu, E., 1982, „Finalitățile educației”, în D. Todoran (coord.), Probleme fundamentale ale educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Gagne, R., Briggs, L.J., 1977, Principii de design al instruirii, Editura Didactică și Pedagogică, București. Landa, L.N., 1977, „Procedeu - metodă - algoritm (analiza conceptelor)”, în Eugen Noveanu (coord.), Probleme de tehnologie didactică, Editura Didactică și Pedagogică, București. Manolescu, Marin (2005), Evaluarea educațională - un contract pedagogic, Editura Meteor, București. Manolescu, Marin, Iucu, Romiță (2004), Pedagogie, Editura Universității din
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
dinainte, ca să-i cânte slava cu înfrângerea lor, fauni, făpturi cu sex dublu, (...) gorgone, harpii, coșmare, dragontopozi, minotauri, (...) șerpi cu păr, salamandre, vipere cu coarne (...) întreaga populație a iadului părea să-și fi dat întâlnire ca să fie vestibul, pădure întunecoasă, landă fără de speranță a izgonirii la apariția Celui Așezat de pe timpan, la chipul lui plin de făgăduială și de amenințare ...”. Îndeosebi Judecata de Apoi a fost obsesia lumii medievale, tratată în consecință cu o fantezie inepuizabilă în ceea ce privește chinurile damnaților și creația
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
e un curent groaznic, mai ales de când s-a stricat și oberlihtul, nevastă-mea nu suportă să stea cu ușile închise. Mă refer la cea dinspre bucătărie. Cel puțin când bate vântul, ca acum, ai impresia că te afli în landă... ăă... pe Bărăgan. Cristescu scoase din buzunar o hârtie. ― Biletul pe care l-a găsit Dascălu era mai mare decât acesta? ― Nu. Avea aproximativ aceleași dimensiuni. ― Încă o rugăminte! Treceți în vestibul și deschideți ușa de la intrare ca și cum ați veni
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
zgîrie-norii prin geamul din spate al mașinii, stînd cu căpșoarele răsturnate de parcă se dădeau În leagăn. Doar cu Delphine m-am culcat În iarbă. La Începutul legăturii noastre - În cazul meu, un adulter - am făcut o plimbare lungă În zona Landelor și i-am spus: „Hai să ne Întoarcem la hotel! - De ce să așteptăm să ajungem la hotel? Hai s-o facem acum, imediat“. Fiului lui Franz Weyergraf nu i-ar fi dat prin minte o asemenea idee. Biet fiu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
unui soare strălucitor, aerul era Înțepător, Înăsprit de rafalele vîntului de nord-vest, care măturau insula. Înconjurat de recife și bîntuit de curenți violenți, de obicei Înecat În ceață, total izolat pe timp de furtună, capătul ăsta de insulă și de landă de cincisprezece kilometri lungime pe zece kilometri lățime a fost Îndelungă vreme ocolit de turiști, care preferau insulele Morbihan, așezate mai spre miazănoapte. Și care erau și mai accesibile. Nu Întîmplător „Lands’en“ Însemna capătul lumii. În zilele noastre, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cu profil de bătrîn elefant, preferatul meu. Și mi-am pus mîna pe piatra caldă a dolmenului. Contactul m-a Înghețat. Noaptea viitoare luna va fi În creștere. SÎngele va curge. N-ar fi bine să zăbovească cineva atunci În landă... *** - Nu te mai fîțÎi atîta! N-o să-l faci să vină mai repede. Marie Își aplecă ușor capul spre maică-sa care, Îngenuncheată la picioarele ei, tocmai trăsese brusc de tivul rochiei ca s-o Îndemne să se potolească odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
femei. Pierric Le Bihan se născuse cu patruzeci și doi de ani În urmă, victimă a unei malformații congenitale a șoldului care-l lăsase cu picioarele strîmbe. Avea abia șase ani cînd fusese găsit, rebegit de frig și rătăcind prin landă, după o noapte cu o furtună de pomină. De atunci, Pierric nu mai vorbise niciodată, iar creierul lui rămăsese blocat În copilărie. Oamenii mai puțin miloși ziceau că se născuse debil, ceea ce nu era de mirare pentru cei care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mai putea aștepta -, amintindu-și un amănunt. Panica lui Nicolas cînd aflase de moartea lui Gildas. Identică panicii pe care o vădise În noaptea precedentă, cînd se Întorsese tîrziu la hotel. Se gîndi la brățara Audei Pérec, descoperită În hățișul landei de Ryan. Aude, o fată de cincisprezece ani. Amorezată de nepotul ei, ca mai toate fetele de pe insulă. TÎnăra polițistă avea o pistă de urmărit. 4 Gwenaëlle Le Bihan sosise cu foarte mare Întîrziere la primărie și fusese cît pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
văd. Eram În port. Mi s-a părut că ai fost foarte curajoasă. Și foarte frumoasă... adăugă el după o clipă. Totul fiind spus cu multă simplitate, nu se simți jignită. El văzu cum cerul devine tot mai Întunecat, cufundînd landa Într-o penumbră căzută prea devreme, și spuse că tocmai făcuse niște ceai. Marie luă cuvintele lui drept o invitație și, curioasă să știe mai multe despre el, Îl urmă. Parcurseră tăcuți cam o sută de metri și erau gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
scutura invariabil din cap oftînd. Nicolas rămînea de negăsit. Împins de Armelle, care socotea de neconceput și contrar datoriilor poziției lor ca soțul ei să nu ia parte la efortul general, Pierre-Marie de Kersaint se resemnase moale să cutreiere prin landă ceasuri la rînd În compania ei. PM era tocmai pe punctul de a mușca dintr-o tartină unsă din belșug cu unt cînd soția sa i-o luă autoritar din mînă. - GÎndește-te la colesterolul tău, Îi strecură ea sec, zîmbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o Împiedică să mai aibă măcar un singur gînd coerent. Luptă În zadar Împotriva amorțelii. Picioarele n-o mai susținură și, dînd drumul pietrei din mînă, se prăbuși pe dolmen. Strigătul care Îți Îngheța sîngele În vine se repercută deasupra landei și-l făcu să tresară pe Ryan, cufundat În scris În micul lui apartament din far. Se năpusti pe drumul de pază, Înarmat cu un binoclu cu vedere nocturnă pe care-l duse la ochi privind atent jur-Împrejur. Văzu situl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Întrebă Lucas, reținînd pentru sine acel iarăși care Îi stătea pe buze. - Spune-i dumneata, Îi lansă Marie lui Ryan. Pe mine n-are să mă creadă. Nu se Înșela. Cu atît mai mult cu cît Morineau, plecat să scormonească prin landă În jurul dolmenului, nu descoperise nimic. - Un văl a fost luat de vînt, fie. Dar o piatră... Hotărît lucru, nu te Încurci cu lucrurile, decretă Lucas, după ce Ryan Îi povestise cele petrecute. Le-ai văzut și dumneata? Scriitorul se văzu silit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
care Își Încrucișau atunci pașii cu Ankou cel cu glugă neagră și cu coasa pe umăr alunecau fără Întoarcere În lumea de dincolo. O rază palidă redesenă marginile realului, zînele se făcură nevăzute În pietrele de granit, vîrcolacii dispărură sub landă. Sunetul scurt ca un muget al sirenei primului bac vesti ziua. Anne puse o cafea fierbinte pe tejgheaua barului, În fața lui Christian. Cu chipul Întunecat, skipperul nici măcar n-auzea cuvintele de Îmbărbătare pe care i le adresa sora lui: Marie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
scîntei și o ploaie de cioburi care căzură peste el ca o armată de boabe de grindină În luna martie, cînd Babele aduc lapoviță. Lucas plonjă la pămînt și, făcut ghem, se rostogoli refugiindu-se sub piatra plată a dolmenului. Landa rămase cufundată În beznă. Iar tăcerea se Înstăpîni iarăși. Densă. Amenințătoare. Nedînd atenție cioburilor Înfipte În haine, specialistul În crime ritualice respinse imediat ipoteza hazardului și cercetă bezna În căutarea vreunui eventual trăgător stînd la pîndă, care, cu un tir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Pierric se ținea după ei peste tot, dar era cantitate neglijabilă, după cum ziceau. - Pierric... Nu s-a știut niciodată În ce Împrejurări exacte a rămas mut? - Bătrînul Pérec a vorbit de o congestie cerebrală. Bietul copil rătăcise ceasuri Întregi În landă Într-o noapte de furtună... trebuie să spun că Yvonne n-a făcut niciodată caz de puștiul ăsta. Marie Își ținu răsuflarea. Numai de-ar ști, se rugă ea În gînd uitîndu-se la tatăl ei, care se apuca iar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ucigașului, admise Lucas. - Nu i-ar fi făcut niciodată rău lui Nicolas, protestă ea violent. - Ea poate că nu. Dar cineva apropiat, cu totul dependent de ea, de ce nu? Preț de o secundă, Marie avu impresia că vede profilîndu-se peste landă umbra unui mers săltăreț și șchiopătînd. Și un pachet de cîrpe vechi. Lucas Îi urmări gîndurile și dădu din cap. - Pierric a putut foarte bine servi drept executant al acțiunilor josnice. 20 Nu degeaba era fiica mamei ei, Își spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]