822 matches
-
pînă și stafia contelui dracula și s-a bucurat de afluxul turiștilor - veniți ca la un vernisaj al lui marcel bunea". Pînă la urmă se produce inevitabilul. O atmosferă de îmbrățișări și pupături (verbale) optzeciste. Eroii generației sînt definiți cu lapidară, dar suculentă voluptate: "gheorghe iova - scriitor de avînt, care dă cu gramatica de pămînt. votcar și virgulofob. conjuncțiofob și istoric al propriilor lui ziceri. merită trecut în calendar, dar mai rar". Sau: "ioan es. pop - zis și iepurașul, din pricină
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
20-lea, confirmă acest lucru prin rezultatele pe care le-au avut confruntările istorice dintre puterea feudal-monarhică și cea modern-republicană după 1789 și antagonismul dintre puterea totalitar dictatorială și cea democrat liberală, încheiat în 1989. Montesquieu văzuse clar și exprimase lapidar superioritatea republicii întemeiate pe virtute, față de monarhia bazată pe privilegii și onoruri. În vremea noastră, în timpul și cu prețul unor teribile încleștări - două războaie calde și unul rece de 40 de ani - s-a prăbușit puterea totalitară absolută, agresivă, înrobitoare
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
decât proza. Geo Dumitrescu ia distanță față de această modă. De fapt, ia distanță față de orice modă.( Așa se și explică de ce poezia sa nu se demodează odată cu trecerea anilor, ajungând să se combine congruent până și cu poezia optzecistă.) Enunțurilor lapidare și solemne tânărul poet le opune explicații intenționat prozaice. Iraționalității îi opune logica. Dar aceasta nu înseamnă că renunță la poezie. Din negarea competentă a unui mod de a exprima elanul liric rezultă un fel de electricitate care exprimă tot
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
credit celor mai corupți, nesimțiți și mincinoși dintre politicieni și jurnaliști. S-au scris sute de articole despre intenția ungurilor de a-i primi cu măciuca pe spectatorii români sosiți la Budapesta. Dar n-am văzut decât o singură și lapidară relatare despre șirul de frumoase unguroaice care, după meci, în loc să arunce cu pietre și coctailuri molotov în ambasada noastră la Budapesta, au așteptat zâmbitoare un autograf din partea vedetei Cristian Chivu. Poate că în această secvență eludată de presă stă - printr-
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
își reproșa cu atît mai mult că într-o seară se îmbătase în barul Uniunii și îi spusese lui Kingsley că ambiția lui era să scrie un scenariu cu o bătaie în timp de cincizeci de ani. Din această discuție lapidară și îngreunată de alcool Kingsley dedusese că Terry era un fel de vizionar și din clipa aceea insistase să-i spună "scriitorul" de fiecare dată cînd i se pomenea numele. într-un tîrziu reieșise că din același motiv îl rugase
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
în cadru intim a filmului, pentru ca după douăsprezece ore să fie găsit mort într-o cameră a unui hotel din afara Romei, împușcat în cap, cu un revolver alături și ținînd în mînă o foaie de hîrtie pe care fusese mîzgălit lapidarul mesaj: Viața nu poate fi suportată". Variety semnalase incidentul, sub titlul "Un film rău l-a tras în hău pe un critic pămpălău", și chiar dacă exista o explicație alternativă pentru sinucidere (recenzentul tocmai fusese părăsit de soție și copii), era
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
cel mai recent roman tradus în engleză al Slavenkăi Drakulic, o autoare deja notorie peste ocean. S. A Novel About the Balkans (S. Un roman despre Balcani) este o carte cutremurătoare prin forța subiectului, dar și ca performanță artistică. Stilul lapidar, un fel de ton sec de înregistrare a ororii războiului, subtilitatea comentariilor psihologice fac din Slavenka Drakulic o scriitoare din categoria lui Bernard Malamud în Cîrpaciul sau Franz Werfel în Cele patruzeci de zile pe Musadag. Știm încă prea puține
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
socrului său, Iulius Agricola, celebru comandant roman, cuceritor al Britaniei la sfârșitul secolului I d. Cr. În primele trei capitole ale elogiului istoricul latin descrie în formule rămase definitive tirania împăratului Domițian, în fapt el fixează pentru totdeauna într-un stil lapidar atât de caracteristic lui caracteristica oricărei tiranii. Nu vreau să comentez aici textul, ci să relev un singur aspect care m-a pus pe gânduri, recitind faimoasele pagini. După ce arată că răul produs în profunzime societății de către Domițian a fost
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
aceste agende-jurnal au fost scrise cu scop de aide memoire pentru eventuale alte memorii de după Aqua forte. Ele nu au mai apucat să fie scrise. Aceste caiete au fost considerate de mult drept jurnalul marelui critic. Nu sînt. Dar așa lapidare și eliptice cum se prezintă, constituie un extraordinar instrument de informare pentru fizionomia celui mai important cenaclu literar interbelic, cel al "Sburătorului". Și a fost, prin 1947, un gest salvator extraordinar al fostei sale soții, Ecaterina Bălăcioiu, văzîndu-se mereu urmărită
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
aventura publicării sale. Pentru că operația aceasta, o știu prea bine, e o adevărată aventură. Publicat ca atare, după descifrarea unor lecțiuni, jurnalul acesta (să-l numesc și eu astfel) nu spune mare lucru. Dar dacă se depistează sensul unor prea lapidare însemnări, lămurite fiind în aparatul de note, deodată totul se limpezește și se clarifică. Și munca aceasta e atît de mare și complicată (trebuie depistate și lămurite la ce cărți, articole, personaje azi uitate face referire autorul) încît editoarea, d-
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
Anghelescu, plăcerea lecturii sporește cu fiecare pagină parcursă, inevitabila ariditate documentaristică a expunerii istoriografice e însoțită mereu de interpretări subtile, într-un limbaj de sobră expresivitate, în fraze ample, ale căror volute se închid adesea sub pecetea unei afirmații tăioase, lapidare, amprentă indelebilă a frecventării izvoarelor clasice. Reîntorși din exilurile prin care ne-a călăuzit, atent, autorul însuși, ne-am simțit îndemnați să încercăm, cu propriile mijloace, un exercițiu de admirație.
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
și morții personajului Cișimis, este antologică. Introducerea detaliului vizual, parte a rețelei epice, se asociază cu flash-uri psihologice relevau, susținute mereu de fapte și părelnice amintiri ce devin treptat probe în comportamentul ulterior al personajelor. Autorul știe să portretizeze lapidar, emblematic fiind portretul muribundului moș Nicolae, să filmeze interioare, să sugereze stări-limită în natură și în sufletul omenesc. Aproape toate povestirile sunt spuse în totalitatea minoră a unei drame ce s-a jucat și din care a mai rămas piaza
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
Și iată că acum Ana Blandiana este din nou prezentă în librării cu un volum de poeme inedite (există o singură excepție: poemul Dangăt de fructe). în acest volum - al cărui titlu, Soarele de apoi, este el însuși un poem, lapidar și metafizic - o regăsim pe poetă așa cum o știam dintotdeauna: gravă și reflexivă, de o demnitate statuară, cultivând simplitatea ca singura ei formă de cochetărie. Totuși, ceva s-a schimbat. Unele texte au o precipitare dramatică, trădând oboseala existențială a
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
Jurja.povestește sub forma unui jurnal intim, cum și-a construit o casă ACASĂ, în satul Valea Cotești, din comuna Cotești, județul Vrancea. Aparent, un raport zilnic către sine, cu detalii contabilicești. Descurajant de banal, dar tulburător de emoționant prin lapidarele comentarii, care relevă visele sale împlinite la 59 de ani, dârzenia pentru realizarea acestor vise, pentru liniștirea sufletului său atât de zbuciumat. După atâta umilință și nedreptate, după atâta minciună și trădare, după scufundarea sa în sărăcie și uitare, aruncat
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
Așa se explică cum, începînd cu 2001, medicul a publicat opt volume de memorialistică, unde a făcut, în plan speculativ, ceea ce oficiul medical l-a împiedicat să facă în țară: să-și treacă viața prin filtrul unor distincții culte. Descrisă lapidar, viața lui Nicolae Radu este un lung șir de iaduri trăite pînă la exasperare, ca sub imperiul unei dușmănii ce i-a fost hărăzită prin ingratitudinea sorții. Sunt oameni care sînt osîndiți să atragă ura celorlalți în virtutea celor mai banale
Fără cinisme by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2652_a_3977]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia lui Marian Drăghici e cea a unui mare solitar. Singură tatea e la d-sa nu doar o stare de spirit, ci și o manieră stilistică, vădită în factura versurilor. Aceasta e frecvent lapidară, apăsată, cu aer de efigie, deoarece solitudinea nu se revarsă în comunicarea cu semenii, tinzînd spre economie. Chiar dacă frazele se ramifică, ele pot fi descompuse în unități simple, în virtutea unui ritm sintactic al concentrării: „vers după vers poem după poem
Poezia Solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2655_a_3980]
-
sau într-un caz prea clar ori atât de complex încât nu era potrivit să te afunzi în explicații, totul se reduce la: Ibis ad crucem! Sentința, în cazul de față, pare a fi fost reținută, totuși, și în scris, lapidar dar semnificativ pe tăblița (titulus) care, potrivit Evangheliilor, a fost plasată pe cruce, deasupra capului condamnatului. Titulus Într-adevăr, potrivit regulilor procesuale ale timpului, după pronunțarea sentinței, Pilat a dispus ca pe cruce să se monteze o tăbliță, un titulus
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
întinderea unor adevărate curse - „ispite” - în care, dacă Iisus ar fi căzut, putea să fie pedepsit și mișcarea sa, lichidată. Așa este, de exemplu, episodul femeii prinsă în adulter și pedepsită pentru asta de legea lui Moise la moarte prin lapidare, când, întrebat de farisei și cărturari asupra problemei, Iisus răspunde prin celebra pildă „Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei!” (Ioan 8,7) . Altădată, ispita, poate mai periculoasă prin posibilele sale consecințe, vizează relația dintre
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
posibilitățile de ordin tehnic de înregistrare a probelor erau foarte reduse, iar interesul autorităților judiciare ale timpului în acest sens a fost practic inexistent. Totuși, acel titulus prevăzut de procedura romană și atestat de evanghelii, pe care s-a scris lapidar „INRI”, se constituie într-o veritabilă minută a judecății și nu știm dacă s-au întocmit alte documente oficiale, episodul istoric rămânând astfel mai ales în memoria participanților și a martorilor, transmițându-se pe cale orală și fiind reținut în scris
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
asupra așezării, Balcicul pierzîndu-și aura. Cine vizitează azi Tenha Juvah, va găsi un obiectiv turistic al cărui farmec s-a subțiat pînă la inexistență. Nimbul locului a dispărut odată cu persoana suveranului. Volumul se citește ușor, grație analizei alerte, cu constatări lapidare și trimiteri precise. Informația e bogată, istoricul găsind-o în Arhivele Naționale, în manuscrisele Bibliotecii Academiei Române și în documentele MAE. Dacă informația cărții place, scrisul lui Lucian Boia nedumerește, fiindcă stilul i se apropie tot mai mult de reportajul revistelor
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
atentat la siguranța statului sirian, prin colaborare cu statul israelian. Totodată, conține adresa unde poate fi citat și unde autoritățile române pot face demersuri pentru a-l găsi și audia", a explicat avocatul Ion Cazacu. Totodată, avocatul a criticat adresa lapidară transmisă la Oradea de Ministerul de Externe, care se rezumă la o notă verbală primită din Siria, potrivit căreia Omar Hayssam nu a fost găsit la domiciliul părinților săi. Deși procurorul de ședință al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
Omar Hayssam, condamnat pentru că a colaborat cu Israelul. Execută pedeapsa la muncă silnică într-un penitenciar din Siria () [Corola-journal/Journalistic/26486_a_27811]
-
frânte./ Cu litere de mângâieri,/ Voisem ploaia să-ți descânte.// Pe strofe-am presărat trifoi/ De pe ogorul amintirii,/ În titlu-i iz de caprifoi/ Nins pe tarlaua fericirii.// E-un mic poem imaginar,/ Înfiripat să te aline,/ De conținutu-i lapidar,/ Mă scuzi, nu m-am putut abține!” (Poem de vânt). Așa cum se întâmplă în firul iubirilor nestinse, din seninătate și din prea-plinul cupei cu nectar, se ajunge adeseori într-o chiar cumplită înnourare, într-o margine de suflet de evitat
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
public. Statistica include nu numai Siria, ci și toate teritoriile controlate de SI. Dintre aceștia câteva sute sunt femei și copii. Au loc execuții în public prin crucificare, prin decapitare, prin aruncarea de pe clădiri înalte ori prin omorâre cu pietre - lapidare - iarăși alt procedeu care era practicat în interiorul Islamului, dar care nu a mai fost practicat între musulmani și creștini din perioada creștinismului timpuriu. Nu există mărturii documentate de astfel de crucificări sau lapidări în alte locuri. Este un fenomen cu
Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
-
mirare că autorul Luceafărului a fost și unul din subiectele predilecte în eseistica exilului românesc. Eseul lui Constantin Amăriuței Eminescu sau lumea ca substanță poetică a apărut în anul 2000 la editura „Jurnalul Literar” sub îngrijirea regretatului Nicolae Florescu. În lapidarul său cuvânt înainte filosoful operează deschiderea abruptă a perspectivei din care intenționează - evident polemic - să instaureze noi sensuri și implicații privind creația eminescienă în spiritualitatea noastră: „A considera, spune el, cum s-a făcut până astăzi, că Eminescu este un
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
pure poezii, și aceasta m-a ajutat la propria poezie în sensul celui mai sever autocontrol.”[ 14] De altfel, numeroase trăsături din care prinde contur configurația specială a crezului său poetic se regăsesc și în corespondența sa. Iată o extrem de lapidară, dar, așa cum vom vedea, concludentă formulare într-o epistolie adresată lui Dumitru Țepeneag: „...hotărâsem să rămân la scrisul quintesențial.”[ 15] Spunem concludentă pentru că aserțiunea de mai sus, coroborată și cu multe altele, dar mai întâi de toate cu mesajul propriu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]