KorAP: Find »[drukola/base=lateș & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

106 matches

Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664

Gruber și Neculai Beldiceanu, din acest cerc mai făceau parte Arthur Gorovei, Alexandru D. Xenopol, Ion Creangă, Grigore I. Alexandrescu, poeții Arthur și Raoul Stavri, Elena Didia Odorica Sevastos, Ema Holban, Alexandru C. Cuza, Izabela Sadoveanu, Dimitrie Anghel și Vasile Lateș. Enumerarea noastră nu este completă, deoarece Arthur Gorovei mai adaugă în lucrarea sa o serie de nume fără prenume: Gheorghiu, Petrovici. Cercul literar era o parte din Societatea științifică și literară Iași (președintele secției literare era A.D. Xenopol, iar al

Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
Kurt, 155 Köhler, Wolfgang, 155 Kraepelin, Emil, 55 Krafft-Ebing, Richard Freiherr von, 141 Krohn, William O., 109, 120, 132 Kuehni, Rolf G., 94 Külpe, Oswald, 35, 52, 60 L Ladd, George Trumball, 119 Ladd-Franklin, Christine, 119 Langfeld, Herbert Sidney, 93 Lateș, Vasile, 23 Lauret, J., 87 Lehmann, Alfred Georg Ludvig, 46, 55, 66, 80, 87, 88, 102 Leonardescu, Constantin, 10, 11, 137, 149, 155, 171 Leuba, James H., 119 Lightner, Wittmer, 119, 120, 130 Lindley, Ernest H., 119 Lipps, Gottlieb Friedric

Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751

desfășurate la Universitate sau acasă la Vasile Pogor. Pentru observatorii atenți devenea limpede existența, în mediul politic ieșean, a unei grupări favorabile guvernului de la București, alcătuită din Vasile Pogor, Titu Maiorescu, frații Negruzzi și P.P. Carp, în timp ce N. Ionescu, D. Lateș, D. Tacu își exprimau public opoziția față de ideea unei dinastii străine, crezând însă mai departe în viabilitatea proiectului Unirii Principatelor sub un domnitor pământean 478. Unii dintre participanți, precum T. Boldur Lățescu, își exprimau susținerea pentru un prinț străin, neexcluzând

[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
70-74, 90, 96, 146, 147, 149, 164, 175, 177, 178, 185, 201, 211, 212, 225, 237, 238, 241 Kretzulescu, Nicolae, 40, 47, 48, 49, 60-62, 68, 72, 73, 76, 96, 146, 206, 225, 231, 237, 242, 245 Lahovary, Ioan, 113 Lateș, D., 151 Lambrino, Iordache, 72 Lățescu, 15, 141, 149, 152 Lens, Gheorghe, 48 Librecht, Cezar, 72 Lindenberg, Paul, 116, 117, 130, 134, 242 Loftus, A., 129 Lois, Mandl, 172 Louis, de Naleche, 87, 102, 105, 114, 126-128, 159 Magheru, Gheorghe

[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873

Constantin; STANCU, Valeriu P. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000, 172 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Ediția a 2-a. Iași: Junimea, 2001, 194 p. (Eminesciana. Serie nouă; 2) * LATEȘ, George. Mihai Eminescu: orfism și gnomism. Iași: Junimea, 2001, 285 p. (Eminesciana. Serie nouă; 3) * HUSAR, Al. Pro Eminescu. Iași: Junimea, 2001, 296 p. (Eminesciana. Serie nouă; 4) * LIVESCU, Cristian. Întâiul Eminescu: studiu critic. Copiii lui Saturn: digresiuni despre geniu

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
Eminescu: studiu critic. Copiii lui Saturn: digresiuni despre geniu. Iași: Junimea, 2002, 245 p. (Eminesciana. Serie nouă; 5) * Detractorii lui Eminescu: vol. 1. Ediție îngrijită și prefață de Alexandru Dobrescu. Iași: Junimea, 2002, XLIV, 337 p. (Eminesciana. Serie nouă; 6) * LATEȘ, George. Gradul zero al receptării eminesciene. Iași: Junimea, 2003, 181 p. (Eminesciana. Serie nouă; 7) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 2004, 280 p. (Eminesciana. Serie nouă; 8) * CODREANU, Theodor. Mitul Eminescu

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
2004, 288 p. (Eminesciana. Serie nouă; 10) * SPIRIDON, Cassian Maria. Eminescu, azi. Iași: Junimea, 2005, 278 p. (Eminesciana. Serie nouă; 11) * SCRIPCARU, Gheorghe; CIUCĂ, Valerius M. Mihai Eminescu: încercare de patografie. Iași: Junimea, 2005, 174 p. (Eminesciana. Serie nouă; 12) * LATEȘ, George. Eminescianismul (o monografie a conceptului). Iași: Junimea, 2005, 294 p. (Eminesciana. Serie nouă; 13) * Eminescu în critica germană. Selecție, traducere, introducere, note și bibliografie de Sorin Chițanu. Iași: Junimea, 2005, 304 p. (Eminesciana. Serie nouă; 14) * IACOBAN, Mircea Radu

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011

evoluează spre militantism. În 1887, în urma unor neînțelegeri cu V. G. Morțun, B. părăsește cercul „Contemporanului” și își formează un cenaclu propriu, din care au făcut parte Ed. Gruber, Artur Gorovei, Izabela Sadoveanu, Dimitrie Anghel, A. Steuerman, Artur Stavri, V. Lateș. La ședințe a participat de mai multe ori I. Creangă, care a citit aici, la 4 mai 1888, o parte, inedită, din Amintiri din copilărie. B. l-a încurajat pe D. Anghel, aflat la începuturile carierei sale literare. Intenționa să

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875

cubaneză ș.a. sunt făcute de Liviu Antonesei, Constantin Pavel, Monica Gafița, Dan Chelaru, Sânziana Sterghiu, Mihai Leoveanu, Iulia Doroftei, Eugen Munteanu, Cătălin Partenie, Marcel Vârlan, Eugenia Ionescu, Mihaela Suciu, Luca Pițu, Ion Chiriac, Natalia Cantemir, Miron Blaga, Daniel Lascu, Gheorghe Lateș, Gh. Simon, Andreas Rados, Leonida Maniu, Nicolae Georgescu, Aurica Brădescu. Importanța publicației rezidă în promovarea unor tineri poeți, prozatori, eseiști și traducători. I.T.

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780

54 Ivănescu, Dumitru : VIII, 17 24 J Jornescu, C. : I, 153 156 Jucan, Grațian : I, 30 31 III, 35 37 : IV, 18 20; VII, 256 259 Jurma, Gheorghe : III, 25 27; 123 125 K Kalustian, Leon, VI. 150 152 L Lateș, George: VII, 69 74; VIII, 97 102 Lăzărescu, Gheorghe : VII, 239 241 Leahu, Nicolae : VII, 259 261 Livescu, Cristian : IV, 66 70; VIII, 227 231 Loghinovski, Elena: V,103 106 Lovinescu, Eugen : II, 44 50 Lupi, Gino: V, 96 97

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
Constantin; STANCU, Valeriu P. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000, 172 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Ediția a 2-a. Iași: Junimea, 2001, 194 p. (Eminesciana. Serie nouă; 2) * LATEȘ, George. Mihai Eminescu: orfism și gnomism. Iași: Junimea, 2001, 285 p. (Eminesciana. Serie nouă; 3) * HUSAR, Al. Pro Eminescu. Iași: Junimea, 2001, 296 p. (Eminesciana. Serie nouă; 4) * LIVESCU, Cristian. Întâiul Eminescu: studiu critic. Copiii lui Saturn: digresiuni despre geniu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
Eminescu: studiu critic. Copiii lui Saturn: digresiuni despre geniu. Iași: Junimea, 2002, 245 p. (Eminesciana. Serie nouă; 5) * Detractorii lui Eminescu: vol. 1. Ediție îngrijită și prefață de Alexandru Dobrescu. Iași: Junimea, 2002, XLIV, 337 p. (Eminesciana. Serie nouă; 6) * LATEȘ, George. Gradul zero al receptării eminesciene. Iași: Junimea, 2003, 181 p. (Eminesciana. Serie nouă; 7) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 2004, 280 p. (Eminesciana. Serie nouă; 8) * CODREANU, Theodor. Mitul Eminescu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
2004, 288 p. (Eminesciana. Serie nouă; 10) * SPIRIDON, Cassian Maria. Eminescu, azi. Iași: Junimea, 2005, 278 p. (Eminesciana. Serie nouă; 11) * SCRIPCARU, Gheorghe; CIUCĂ, Valerius M. Mihai Eminescu: încercare de patografie. Iași: Junimea, 2005, 174 p. (Eminesciana. Serie nouă; 12) * LATEȘ, George. Eminescianismul (o monografie a conceptului). Iași: Junimea, 2005, 294 p. (Eminesciana. Serie nouă; 13) * Eminescu în critica germană. Selecție, traducere, introducere, note și bibliografie de Sorin Chițanu. Iași: Junimea, 2005, 304 p. (Eminesciana. Serie nouă; 14) * IACOBAN, Mircea Radu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817

era fudul nici de feli. Vorba lui Celibe Moisă: "Cine-i fudul ? Slujbașul mic și prostu mare ! ". În 1903 în luna august, a fost o nuntă foarte frumoasă la casa de pe moșia Antoceni. Și am fost poftit și eu. Grigore Lateș ficiorul popei din comuna Râșca, mărita pe fiica sa Maria, cu seminaristul Gh.Bîrliba din Vînători, Tg.Neamț și el era ficior de preot mirele. Și au cununat 2 nași cu față mare: Costinescu [32] de la Piatra Neamț, fost Ministru de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
am dansat cu tot dragul, polcuță scuturată, și vals ca furtuna, de rară frumuseță, cântat de Anghel Balica mare chitarist și cu taraful lui compus din 8 muzicanți. Mort să fi fost și tot te sculai să joci. Și Grigore Lateș socrul cel mare n-a poftit la nuntă 2 elevi străluciți: pe Ioan V.Balan și pe Gh.Grigoriu, ca și cum nunta n-ar fi fost de nasul lor. Ei erau țărani și nunta era boerească !. Și azi aproape toată nunta

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
auzit și nici nu voi auzi. Și atunci am zis eu că față de aceia, bogătenii mei merită să intre toți în rai. Și înainte de plecare la Iași cu o săptămână, într-o noapte am găzduit la mine pe doctorul Vasile Lateș, fiul preotului Gh. Lateș din Rădășeni, care doctor a învățat la Paris și a eșit primul între studenții francezi, și care azi doarme somnul de veci în dreptul altarului în partea dinspre miază zi. În sara când a dormit doctorul Lateș

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
voi auzi. Și atunci am zis eu că față de aceia, bogătenii mei merită să intre toți în rai. Și înainte de plecare la Iași cu o săptămână, într-o noapte am găzduit la mine pe doctorul Vasile Lateș, fiul preotului Gh. Lateș din Rădășeni, care doctor a învățat la Paris și a eșit primul între studenții francezi, și care azi doarme somnul de veci în dreptul altarului în partea dinspre miază zi. În sara când a dormit doctorul Lateș la noi, eu citeam

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
Lateș, fiul preotului Gh. Lateș din Rădășeni, care doctor a învățat la Paris și a eșit primul între studenții francezi, și care azi doarme somnul de veci în dreptul altarului în partea dinspre miază zi. În sara când a dormit doctorul Lateș la noi, eu citeam "Emil"a lui Russo [68], și tare mă strâmbam unde nu pricepeam. Și el a zis: "Tare-i greu să înveți când ești bătrân!". Cartea mi-a împrumutat-o doamna institutoare, soția doctorului Petru Vrânceanu pe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
de obârșie din orașul Botoșani. S-a purtat f. frumos cu mine. Și cât a trebuit să stau degeaba până să-mi vină rândul să votez, iată ce mi-a spus. În Baea a fost o familie cu numele de Lateș. De unde erau veniți nu se știe, poate din Bucovina sau Maramureș. Această familie a avut trei feciori și o fată. Cel mai mare fecior l-a chemat Gheorghe și a fost preot și învățător în vestitul sat Rădășeni de la 1858

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
Slătioara com. Râșca, jud. Suceava, care mai pe urmă s-a însurat și a luat în căsătorie pe Ilenuța, fiica lui Toader Grumăzescu din Rădășeni, gospodar f. chiabur. Preotul Gh. s-a îmbolnăvit de cancer și a murit. Preotul Gh. Lateș a avut un fecior și două fete. Pe fecior l-a chemat Vasile, băiat de mare deșteptăciune și mare înțelepciune, care a învățat medicina la Paris. Și a eșit printre cei dintâi studenți. L-am cunoscut în 1915 când a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
noapte la școala din Bogata unde eu eram învățător director. Acum doarme somnul cel de veci din dreptul altarului bisericei din Rădășeni în partea despre Miazăzi, biserică făcută cu cheltuiala domnitorului Ștefan Tomșa [71]. Pe o fiică a preotului Gh. Lateș din Rădășeni a chemat-o Calipso, a fost învățătoare și a luat-o în căsătorie Gheorghe Papadol și el absolvent al Scoalei Normale de învățători "Vasile Lupu" din Iași din 1891, odată cu Paul Herescu, Ghiță T. Kirileanu [72] de la Broșteni

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
Viorica a învățat 4 1/2 medicina și s-a măritat înainte de a termina școala cu locotenentul T. Kalmuschi, care s-a îmbolnăvit greu. Și tot oprind-o să-l îngrijească a pierdut școala. A doua fiică a preotului Gh. Lateș din Rădășeni a chemat-o Olga și s-a măritat cu marele scriitor Neculai Beldiceanu [73], despre care nu pot scrie nimica că n-a avut cine să-mi spue. Al doilea fiu al familiei Lateș din Baea, l-a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
fiică a preotului Gh. Lateș din Rădășeni a chemat-o Olga și s-a măritat cu marele scriitor Neculai Beldiceanu [73], despre care nu pot scrie nimica că n-a avut cine să-mi spue. Al doilea fiu al familiei Lateș din Baea, l-a chemat Vasile Lateș și acest Vasile se vede că a fost om destoinic, că a ajuns starițul Sf. Mănăstiri Râșca și a Sf. Mri Neamț, sub numele de Varahil. Al treilea fiu l-a chemat Todiriță

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
a chemat-o Olga și s-a măritat cu marele scriitor Neculai Beldiceanu [73], despre care nu pot scrie nimica că n-a avut cine să-mi spue. Al doilea fiu al familiei Lateș din Baea, l-a chemat Vasile Lateș și acest Vasile se vede că a fost om destoinic, că a ajuns starițul Sf. Mănăstiri Râșca și a Sf. Mri Neamț, sub numele de Varahil. Al treilea fiu l-a chemat Todiriță Lateș, și a fost mare profesor de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
din Baea, l-a chemat Vasile Lateș și acest Vasile se vede că a fost om destoinic, că a ajuns starițul Sf. Mănăstiri Râșca și a Sf. Mri Neamț, sub numele de Varahil. Al treilea fiu l-a chemat Todiriță Lateș, și a fost mare profesor de filozofie la Academia din București. Și pe fată a chemat-o Ileana, care a fost măritată cu Tasu grădinar-florar la Gheorghe Racoviță din satul Cujba com. Surănești jud.Vaslui. Gh. Racoviță îi tatăl lui

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]