1,589 matches
-
altaic de origine chineză? Sa adaugam la ignis „foc” in latina si ignna „cer” in tamazight, berbera, Maroc. La etrusci zeul cerului era Tin, Tinia fara explicatie etimologica, dar care se compara dupa mine cu chinezul tien, japonezul ten „cer” . Latinescul sanguis cu etimologia necunoscuta se compara cu sngi „soare” in limba khasi din estul Indiei, iar in tunguso-manciuriana gasim chiar senggi cu sensul de „sange”. Profesor, Ion Carstoiu Referință Bibliografică: THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI / Ion Cârstoiu : Confluențe Literare
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
trebuie constatat cu adevărat. El nu se confundă cu sentimentul de turmă, pe care îl au fricoșii și animalele. La el nu se poate apela ca la un instrument de ură. Religia unește, nu separă”. Etimologic, cuvântul religie provine din latinescul religare (a pune împreună, a uni, a lega), iar credincioșii își iubesc semenii și îl iubesc pe Dumnezeu. Prin Credință am putea scăpa de dezbinarea care există între noi la ora actuală, de îndoiala pe care mulți dintre noi o
CREDINŢA TREBUIE SĂ NE UNEASCĂ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1403472178.html [Corola-blog/BlogPost/349316_a_350645]
-
cu termeni populari și neologisme: „că-z fără instrucțiune și educățiune, un popor doară e învins astăzi în lupta pentru existență, și cine-i învins, apoi acela dă-l dracului! vorba lăkinească: una salus vickis nullam șperare salukem!”, asocierea de cuvinte latinești cu înjurături ungurești, folosirea în același context a termenilor reverențioși cu cei batjocoritori: „Că-z eu tot ce e spun boilor, onorat domnule inșpectore?”, prin felul facil de formulare a întrebărilor pentru copiii din înalta societate. Un exemplu de selectare a
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
amestecul de cuvinte de origine diferită din vorbirea sa: latino-romanice, regionalisme și maghiarisme, plăcerea de a vorbi mult: Marius este un antroponim împrumutat din onomastica apuseană, Chicoș un cuvânt de origine maghiară, iar cuvântul Rostogan ar putea avea drept rădăcină latinescul rostrum „gură”. Principalii selectori ai vorbirii lor sunt: condiția socială și starea sufletească a emițătorului, modul lui de a percepe realitatea în diferite momente ale acțiunii, pregătirea lui lingvistică și culturală, statutul social, vârsta, sexul interlocutorului. Din punct de vedere
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
sau Schithia pre limba slovenească. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și din Țara Leșească. Chiematu-o-au unii Flachia, ce scriu letopisețile latinești, pre numele hatmanului râmlenescu ce l-au chemat Flacus. Carile au bătut războiu cu sțitii pre aceste locuri și schimbându-să și schimosindu-să numele, din Flachia i-au zis Vlahiia. Ce noi acesta nume nu-l primim, nici nu-l putem
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
din noul an Anotimpuri revine cu Gerar, primul fiu al anului, denumit, evident, după gerul din luna ianuarie - pe care îl simțim și cam detestăm de ceva vreme, așa că abia așteptăm să ne încălzim dansând. Denumirea de ianuarie vine din latinescul Ianuaris, de la zeul cu două fețe, Ianus. O față era îndreptată spre anul care a trecut, iar cealaltă înspre cel care urma. Ghizii noștri în noul sezon de petreceri vor fi Khidja, Dragoș Rusu și Highroller. Prieteni de-o viață
City Party by http://www.zilesinopti.ro/articole/10984/city-party [Corola-blog/BlogPost/100836_a_102128]
-
luminii. El a venit pe lume din iubire pentru oameni și s-a apropiat de noi sub chipul unui prunc pentru că pruncii reprezintă revelația iubirii și îndeamnă la iubire sinceră și necondiționată. Românii numesc sărbătoarea Nașterii Domnului Crăciun, derivat din latinescul "creațio, onis" adică ziua creării sau a nașterii lui Iisus. Celelalte limbi romanice folosesc termeni derivați din "Natalis Domini", de exemplu: Noel, în franceză; Natale, în italiană și Navidad în spaniolă. Dar în orice limbă ar fi rostit cuvântul Crăciun
MIREASMA NOPTII DE CRACIUN de FLORINA PETRE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mireasma_noptii_de_craciun.html [Corola-blog/BlogPost/350938_a_352267]
-
nu a scăpat transformărilor și adâncilor prefaceri ale timpurilor, numele ei cunoscând modificări de substanță, în funcție de importanța ei în diferitele epoci istorice și de evenimentele care i-ai marcat existența. Astfel, Bulevardul Regele Ferdinand a purtat, la început, un nume latinesc și anume „Platea Pontis” - adică strada Podului - datorită faptului că ducea din centrul cetății până la podul de peste Someșul Mic, pe care îl traversa. Pe la jumătatea secolului al XV-lea, denumirea latină a fost înlocuită cu cea ungurească, „Hydwcha”, având aceeași
CALEA REGELE FERDINAND, PUNTE PESTE VEACURI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1436020318.html [Corola-blog/BlogPost/384438_a_385767]
-
petrecându-și timpul în băutură și “vorbe deșarte” în vreme ce o femeie naște în chinuri în preajma lor. Joyce a scris acest episod într-o succesiune de stiluri urmând însăși evoluția limbii literare, de la texte arhaice, trecând prin fraza întortocheată a cronicilor latinești transpuse, fără preocupări aparent stilistice, și apoi, în succesiunea diferitelor etape ale cristalizării limbii (în engleză caracterizate prin diferite stiluri ale unor scriitori clasici, romantici, moderni) și până la slangul contemporan. Episodul 15. Circe, reprezintă într-un alt sens o demonstrație
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/james-joyce-ulise-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
nașterea poetului român George Bacovia, cu numele său real George Andone Vasiliu. S-a născut în ziua de 17 septembrie 1881, în orașul Bacău. Pseudonimul, George Bacovia, se presupune că ar avea legătură cu orașul natal - Bacău, care vine din latinescul Bacovia, pe hărțile Evului Mediu, precum și în alte documente latine, Bacăul apărând sub numele de Bacovia sau Ad Bacum. Datorită acestui poet „Bacăul a intrat în panteonul poeziei eterne”. S-a născut în casa comerciantului Dimitrie Vasiliu și a Zoei
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1442357825.html [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
și mulți alții. Iar înaintea acestora John Donne (1572 -1632 ), londonez de religie catolică cu studii la Oxford, Cambridge și Londra, scria epigrame ( “Epigrams “), mult mai târziu a fost tipărită cartea, la 1633. Cuvântul epigramă venind din francezul epigramme și latinescul epigramma, inițial înseamnă epi-deasupra și gramma inscripție, cuvânt care în final a luat sensul unei epici scurte cu o poantă la sfârșit. Această specie, (chiar dacă vine din Epoca Luminilor sau Epoca Rațiunii, fiind o mișcare ideologică și culturală când și
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1397282838.html [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
în ”Fiziolog” se dă o descriere sumară a speciei, pentru a trece la lecția morală. Să exemplificăm cu elefantul (”pilul”) și cu două specii himerice: ”inorogul”( bazată pe rinocer) și ”stratocamilul” (o combinație între struț și cămilă, după apelativul științific latinesc al struțului: struthio camelus): „Pilda de pil. Pilul nu are încheeturi la picioare, ce când va el să se odihnească, el se razimă de un copaci și stă într-un picior, iară vânătorii merg la acel copac ce se razimă
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
rubine și smaralde, alături de o egretă-păun semnată Mellerio, Paris 1905 sau un inel de arcaș (shast) provenit din India anilor 1750-1800, din nefrit, rubine și smaralde, dar și un colier din spinella imperială (piatră prețioasă al cărei nume vine din latinescul spin), o egretă semnată Paul Iribe și Robert Linzeler, realizată în Paris în 1910, din platină, smaralde, safire, diamante și perle, sau un diamant de Agra, de dinainte de 1536, retăiat către 1880 și din nou în 1990. Trăind între Londra
Bijuteriile indiene ale șeicului, la Grand Palais by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105438_a_106730]
-
indirect la fundamentele Antichității”: Arheologia și istoria veche a Dobrogei. Bibliografie adnotata (1985, 338 p.), Manual de erotică. Texte din autori greci și latini antologate și comentate (1992, 90 p.), Dicționar explicativ de drept român. Termeni, principii și expresii juridice latinești (1996, 171 p.), Limba latină pentru juriști. Curs practic (2000, 91 p.), Dicționar român-latin de citate biblice (2000, 177 p.), Cogito, ergo sum. Dicționar de cugetări latinești și grecești comentate (2002, 465 p.) Dintre contribuțiile istorico-literare, două cărți reprezentative consemnează
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1461138121.html [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
1992, 90 p.), Dicționar explicativ de drept român. Termeni, principii și expresii juridice latinești (1996, 171 p.), Limba latină pentru juriști. Curs practic (2000, 91 p.), Dicționar român-latin de citate biblice (2000, 177 p.), Cogito, ergo sum. Dicționar de cugetări latinești și grecești comentate (2002, 465 p.) Dintre contribuțiile istorico-literare, două cărți reprezentative consemnează Liviu Frângă: Cursul de istoria literaturii latine Vol. I. De la origini până la Caius Valerius Catullus (1994, 124 p.) și Literatura latină creștină de la Tertullian la Fericitul Augustin
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1461138121.html [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > DESPRE TOLERANTA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 608 din 30 august 2012 Toate Articolele Autorului „Dragostea înseamnă îngăduință” Marc Levy Cuvântul toleranță vine din latinescul tolerare care înseamnă a suporta. Noțiunea de toleranță a apărut în istoria culturii europene la începutul secolului al XVI-lea, în strânsă legătură cu gândirea umanistă, întruchipată în mai multe personalități, ca de exemplu cea a olandezului renascentist umanist, preot
DESPRE TOLERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_toleranta_vavila_popovici_1346364341.html [Corola-blog/BlogPost/355233_a_356562]
-
declară: „acasă e locul unde deschid ușa și mă întâmpină soția și copiii”; Vasile Maftei, un pensionar din învățământul românesc, de loc din Zăpodeni-Vaslui, Vasluiul lui Ștefan cel Mare, care a bătut turcii și la Podul Înalt, ne reamintește expresia latinească „Ubi bene - ibi Patria”, care înseamnă „unde mi-e bine - acolo îmi este Țara”, dar precizează, nu doar sentimental, ci românește: „la români expresia nu are substanță”. Și spune și de ce: „fără Țară, eu al cui aș fi? Și dacă
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1418080379.html [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
mai ales de tineri, demers susținut de „Scânteia tineretului” și preluat într-o carte de „Editura Politică”, în vremea unei deschideri românești spre toate orizonturile pe care se cade a o cunoaște mai bine și a o evoca mai des. Latinescul „celebritas” - pentru mine, ca dascăl, formula „celebritas in docendo”, adică reputația ca profesor rămâne o regulă de aur a profesiei noastre - era explicat de către cei care îi răspundeau lui Carol Roman și ei erau printre cei mai vestiți contemporani. Americani
O anchetă celebră by Răzvan Theodorescu () [Corola-website/Journalistic/296481_a_297810]
-
prosperitate sau înfloritoare. Camelia provine din latină și s-ar traduce prin enoriaș sau ajutor al preotului, deși mulți dau că semnificație secundară cea a florii japoneze, camelie. Margareta vine din greacă și înseamnă mărgăritar sau perla. Crina derivă din latinescul "Christiana" și se traduce prin "urmașul lui Hristos". Iris vine din greacă și semnifică curcubeu. Narcis provine din personajul Narkissos, menționat în mitologia greacă, cel care se îndrăgostise de chipul sau. Lăcrămioara este un nume ce provine din latinescul "lacrima
Duminica Floriilor. Cine trebuie să mănânce pește în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102161_a_103453]
-
din latinescul "Christiana" și se traduce prin "urmașul lui Hristos". Iris vine din greacă și semnifică curcubeu. Narcis provine din personajul Narkissos, menționat în mitologia greacă, cel care se îndrăgostise de chipul sau. Lăcrămioara este un nume ce provine din latinescul "lacrima" și înseamnă gingășie, sensibilitate.
Duminica Floriilor. Cine trebuie să mănânce pește în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102161_a_103453]
-
din sacralitatea originară a goliciunii edenice. Să abordăm acum problema machiajului și a măștii. Freud spunea că omul are două fețe: una individuală și o alta construită social. Jung, mergea mai departe, aducând în vocabularul de bază al psihanalizei, termenul latinesc „persona”, adică, deopotrivă, personaj și mască, precum și ideea rolurilor pe care le jucăm în viață, mereu în regia Celuilalt. În Portret și psihologie, făceam distincția între „chipul exterior”, fizionomic și psihosocial, și cel „interior”, intim, al trăirilor, care poartă indiciile
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_pielea_si_semne_dan_caragea_1377252351.html [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
anii ce vor veni, va fi numit „Prințul Păcii”... Așa bănuiesc că a apărut sărbătoarea Crăciunului, denumire ce poartă amprenta exprimării reverenței și dragostei pentru „Darul lui Dumnezeu” pentru fiecare pământean. Cuvântul acesta s-ar putea să vină și din latinescul „creation, - onis” ce îseamn] „naștere”.Oricum, un lucru trebuie să fie subliniat: Crăciunul este sărbătoarea Celui mai Mare, Sfânt și Curat Împărat! Deși unii creștini dezaprobă fastul sărbătorii Crăciunului, pentru că s-au adăugat multe elemente din lumea păgână, iar astăzi
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Vestea_bucuriei.html [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
of ! și vai ! - interjecții, „predicate cu care s-a îndepărtat, în mezolitic / neolitic, ens-ul cuvântător de sanctuarul-peșteră“, rar clamate („amendatele esteticii hegeliene“), cu „stâmpărare“ în mult-dedusele / indusele, -, întru înnobilare de suflet / spirit, întru acel imperios principiu conținut / semnificat și de latineasca zicere, ridendo castigat mores, cu „ieșire“ surprinzător de sigură, „pe scara de serviciu“ a labirintului, într-o ultimă instanță de catharsis. În „deschidere“ stă ars poetica „nevăzutei trepte“, deloc expresionistă, ci, prin excelență, paradoxistă, cu un erou-lider-de-comunitate / grup („haită“), asumându
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
Evul Mediu nu este la Eminescu o perioadă de trecere, ca la primii moderni, bună de pus între paranteze, ci o vârstă deplină și matură a echilibrului, caracterizată prin cumpănă și rațiune, privite ca „dreaptă măsură” (în sensul etimologic al latinescului ratio)[10]. O dovadă în acest sens este și numele aparent metaforic de „Evul miez”, care ne conduce spre esențe, spre esența lumii, nu spre aparență, spre conținut și nu spre formă. Astfel, pentru poet, domnia lui Alexandru cel Bun
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
o excepțională intuiție: istoricii au dovedit mai recent - adică abia în deceniile din urmă - că domnii noștri au avut și o vocație și o aspirație imperiale. Este drept că, pentru ei și pentru poporul lor, titlul de domn (moștenit din latinescul dominus) era cel mai înalt rang posibil pe pământ, așa cum fusese odinioară în Imperiul Roman, în epoca dominatului. Așa stând lucrurile, numele de domn putea fi, fără nicio îndoială, sinonim cu acelea de rege ori de împărat. În mințile unora
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]