327 matches
-
unei condițiuni sine qua non studiului latinei în gimnaziu”. Rareori un omagiu a fost mai adevărat și mai expresiv decât acesta, datorat unui tânăr de 23 de ani, care se va dovedi, nu peste mult timp, adversarul redutabil al exagerărilor latiniste, atât în limbă și în scriere, cât și în istoria dreptului și, în general, a civilizației. Obiectivitatea clasicilor a fost pentru Maiorescu o lecție temeinic învățată. Ideile principale ale disertației din 1863 se regăsesc în studiile majore din anii 80-90
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
limbii române al lui Laurian și Massim (1971) l-au acordat verbului a computa (adaptare a latinescului computare, incluzând forma și sensurile de împrumut în sfera termenului moștenit a cumpăta) și familiei sale lexicale. (În cele ce urmează, transpun ortografia latinistă într-una mai apropiată de uzul actual, pentru a nu crea bariere inutile înțelesului și efecte de ridicol acolo unde era vorba doar de o convenție grafică). Evident, de pe poziția latinistă, acesta era verbul preferabil pentru „a socoti”; cu mult
„Nu contează pauzele...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5203_a_6528]
-
familiei sale lexicale. (În cele ce urmează, transpun ortografia latinistă într-una mai apropiată de uzul actual, pentru a nu crea bariere inutile înțelesului și efecte de ridicol acolo unde era vorba doar de o convenție grafică). Evident, de pe poziția latinistă, acesta era verbul preferabil pentru „a socoti”; cu mult înainte de a primi în limbă termenul computer, computare („pronunțat și: cumpetare sau cumpitare) era văzut ca acoperind, în română, sensurile și utilizările dubletelor italienești computare și contare, fr. compter și conter
„Nu contează pauzele...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5203_a_6528]
-
cuvine s-o contrasemnăm, ci intrarea în istorie, pentru a scăpa de "acest prezent mediocru" prin băltire, în care "suportăm toate nimicurile", în care ne complacem precum într-o "mîzgă", precum într-un "zaț". Caracteristica Școlii Ardelene ca și a latiniștilor ce i-au succedat a fost foamea de istorie. Traian Ștef preia dispoziția lor, osîndind prezentul pasiv, alipindu-se unui "curent critic față de situația culturală de astăzi", care constituie instrumentul cel mai eficace al deblocării societății românești, al repunerii sale
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
un alt registru intelectual decât cele ale colonelului muntean. Reeditarea de la Blaj, fiind anastatică, îngreunează enorm lectura. Redactat și tipărit în Transilvania sfârșitului de secol XIX, opul lui Vasilie Moldovan ne întâmpină cu celebra ortografie etimologizantă și cu un vocabular latinist care, astăzi, și-a pierdut caracterul rebarbativ, devenind, aș zice, de-a dreptul înduioșător. În ciuda convingerii lui Maiorescu, nu toți scriitorii ardeleni calchiau limba germană. Memorii din 184849 arată, dimpotrivă, o benefică influență a limbii italiene. Oricum, în afara unor regionalisme
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
de pildă, DTS HD Master sound 7.1), ele îți dau senzația nu că ești în sală, ci direct pe scenă. Astfel încât, pentru mine, „serile la operă” au devenit parte a existenței firești. Atent și autoritar ghidat de prietenul meu, latinistul de anvergură Dan Negrescu, o veritabilă enciclopedie ambulantă și în domeniul operei, mi-am construit un mic univers populat cu creațiile geniale ale lui Mozart, Verdi, Puccini, Donizetti, Wagner, Rossini, Bellini, Massenet și atâția alții. Dacă, în spirit borgesian, nu
O seară la operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4599_a_5924]
-
ale formei vechi: greaca, latina, italiana. Același dicționar înregistrează, de pe la 1700, verbul a prognostici („Să nu prognosticiască de aceale reale”, Foletul novel). În Dicționarul limbii române al lui Laurian și Massim forma recomandată este (firesc pentru o operă de orientare latinistă) prognostic, adjectiv („semne prognostice”), dar „luat mai vârtos ca substantiv” („prognosticele mele se adeveresc”), alături de care descoperim o întreagă familie lexicală: substantivele prognostică, prognose și prognosticaț iune, verbul a prognostica, adjectivele prognosticat și prognosticatoriu. În opoziție cu tradiția academică și
Pronostíc și prognóstic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5522_a_6847]
-
prognostic, adjectiv („semne prognostice”), dar „luat mai vârtos ca substantiv” („prognosticele mele se adeveresc”), alături de care descoperim o întreagă familie lexicală: substantivele prognostică, prognose și prognosticaț iune, verbul a prognostica, adjectivele prognosticat și prognosticatoriu. În opoziție cu tradiția academică și latinistă, dicționarul român-francez al lui Damé (1893) propunea doar forma pronostic (din fr. pronostic). Concurența dintre forme a continuat și în secolul al XX-lea: în ciuda răspândirii lui pronostic, I.-A. Candrea, în Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1931) îi prefera
Pronostíc și prognóstic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5522_a_6847]
-
București să-nvăț carte mai înaltă. Liceul, îl dam câte două clase-ntr-un an. Am trăit, ani de zile, pe vremea Vieții literare, de pildă, dând meditații. Spre regretul meu, n-am putut lua nici o diplomă înaltă, dar sunt latinist și cunosc câteva limbi moderne. M-am apucat, la un moment dat, să fac studii slavistice și bulgara, de pildă, am învățat-o mai întâi după un manual german de Gavriisky. Țin la dispoziția oricui, caietele, în care am început
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
loc în care Zaciu se abate de la tonul călduț al patriotismului local. De la ironii inofensive până la paragrafe aproape pamfletare, modulațiile atitudinii lui acoperă întregul spectru al nemulțumirii fățișe. Până și epistolele dactilografiate fără diacritice îi stârnesc reflecții legate de apucăturile latiniste de care, vrândnevrând, s-a molipsit (p. 53). Își sfătuiește apoi, în repetate rânduri, discipolul preferat să nu urmeze, la întoarcerea de la Roma, o carieră transilvană: București aut nihil. Merge cu această deviză până-ntr-acolo încât numai politețea îl
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
Înseamnă sfânta scriere, sânta-scripta, așa cum Înțelegem și acum În românește dintre care multe nu au corespondent În latină, sau se găsesc Într-o variantă mai Îndepărtată, mai coruptă În latină, trimit la coșul de istorie și de ideologii mincinoase teoria latinistă. Dar și limba punjabi vorbită și azi de peste 80 milioane de locuitori conține 2000 de cuvinte românești. Oare cei mai vechi locuitori ai Romei, ramii, etruscii, troienii lui Enea, latinii, toți originari din spațiul tracic erau muți? Romanii Înșiși nu
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
Basil Munteanu, Un vizionar al latinității, Pimen Constantinescu, Ovid Densusianu și Italia, Ovidiu Bârlea, Ovid Densusianu și latinitatea folclorului românesc, Elena Bălan-Osiac, Ovid Densusianu și preocupările sale privitoare la universul iberoromanic. Al. Rosetti remarca la Densusianu, pe lângă ardelenismul său, formația latinistă: "a fost ultimul dintre latiniști. Dar nu în sensul în care noțiunea aceasta este înțeleasă îndeobște, de consacrare a activității sale dovedirii originilor noastre romane, ci în sensul grupării noastre spirituale cu lumea latină din Occident. Ca o credință foarte
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
latinității, Pimen Constantinescu, Ovid Densusianu și Italia, Ovidiu Bârlea, Ovid Densusianu și latinitatea folclorului românesc, Elena Bălan-Osiac, Ovid Densusianu și preocupările sale privitoare la universul iberoromanic. Al. Rosetti remarca la Densusianu, pe lângă ardelenismul său, formația latinistă: "a fost ultimul dintre latiniști. Dar nu în sensul în care noțiunea aceasta este înțeleasă îndeobște, de consacrare a activității sale dovedirii originilor noastre romane, ci în sensul grupării noastre spirituale cu lumea latină din Occident. Ca o credință foarte adâncă a lui Densusianu vom
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
Costache se servește țuică fiartă. Asta după ce, la primul atac al decedatului, rudele băuseră cu nesimțire vin roșu, Bordeaux veritabil, ceea ce medicinistului Felix îi dă sugestii hematologice - apoplecticului trebuie să i se ia sînge. Tot vin roșu bea Ioanide cu latinistul Hagienuș într-un cavou de la Bellu. În "Moromeții" și povestirile conexe, la cîmpie, țuica e proastă, vinul și mai prost. Se bucură de preț doar țuica "de la munte", luată în schimbul grîului, cu care Ilie și Bălosu parafează vînzarea salcîmului. Totuși
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
circuitul didactic. Peste 3-4 zile dosarul meu, cu memoriul despre activitatea didactică și științifică - l-am făcut, intenționat, foarte amănunțit, inclusiv cu aprecieri din presă la adresa cărților mele, și lista de lucrări, o să-l primiți în mână de la colegul meu, latinistul Traian Diaconescu 8, plecat acum la Timișoara cu dosarele, el însuși este în concurs. Dacă l-ați putea redacta în vreo trei zile, atunci o să sune la telefon d[omnu]l Ionel Oprișan 9 care va veni la d[umnea
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că „acesta a fost inspirit din povestiri fără autori ce circulau ca folclor... deci nu este un plagiat”. Același autor spune că dascălii de manuale și cursuri universitare: P.T. Cernătescu, latinistul N. Quintescu, Titu Maiorescu, în „Cursul de logică”, prelund pasaje întregi din Vischer, Eminescu, Caragiale și alții ar fi plagiat din plin. Al .Grama în 1891, la numai 3 ani de la moartea lui Eminescu, publică o broșură „M. Eminescu. Studiu
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363336_a_364665]
-
Mihai Viteazul adera la Liga Creștină a Sfântului Imperiu Roman condusă de papa, reface unitatea națională, dar cea spiritual eșuează și e decapitat. 1700 Ortodocșii romani din Transilvania se unesc cu Roma, descoperă astfel originea latină a neamului și Școala latinistă, Ardelenă formează Programul de emancipare națională, care intră în conflict cu atât cu maghiarii, cât și cu greco-slavii din Țările Române. 1859 Alexandru Cuza unește Moldova cu Munteania. Unirea cu Roma eșuează. 1918 România Mare este visul împlinit al lui
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367765_a_369094]
-
limba română și să vorbim romglezamericana. În felul acesta „urmașii Romei” vor revendica titlul de... „urmași” ai...Chiar, ai cui urmași o să mai fim? Cert este faptul că această teorie a fost considerată de la început discutabilă și controversată. Criticile teoriei „latiniste” Principalele critici care i s-au adus au invocat „argumentele spațiului și timpului”, adică: • romanii au ocupat doar o parte din teritoriul Daciei. Pe ei i-au interesat doar zăcămintele aurifere din munții Apuseni. Majoritatea geto-dacilor au trăit în afara spațiului
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
încercat reformularea ei, stabilindu-i alte baze de susținere, ca să o facă mai credibilă. Astfel, până în zilele noastre, în disputele lor, mulți învățați români și străini se „străduiesc” în acest scop, pentru a ne convinge de veridicitatea și „logica” teoriei latiniste. În articolul „Pe urmele limbii dacilor” din rev. „Dacia Magazin”(nr. 21, apr. 2006), prof. Andrei Crețulescu a enumerat principalii savanți susținători și reformatori ai teoriei latiniste a limbii române. • R.Roesler, în „Romanische Studien”(Leipzig 1871) a afirmat că
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
străduiesc” în acest scop, pentru a ne convinge de veridicitatea și „logica” teoriei latiniste. În articolul „Pe urmele limbii dacilor” din rev. „Dacia Magazin”(nr. 21, apr. 2006), prof. Andrei Crețulescu a enumerat principalii savanți susținători și reformatori ai teoriei latiniste a limbii române. • R.Roesler, în „Romanische Studien”(Leipzig 1871) a afirmat că nașterea limbii române a avut loc la sud de Dunăre, în Moesia, după retragerea aureliană a administrației și coloniștilor romani. O teorie savantă! Dar, vorba lui Moromete
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
fenomen, sau, mă rog, s-a-ntâmplat pe alte căi, insuficient explicate de autor și istorie. Chestiile astea „erudite” pur și simplu m-au zăpăcit. De aceea am căutat și alte surse ca să mă lămuresc. 4. Alte reformulări ale teoriei Latiniste În articolul „Continuitatea procesului de formare a limbii române” (rev. „Dominus” nr.99, apr.2008 reputatul profesor gălățean Ivan Ivlampie a scris că „...civilizația romană era cea mai avansată sub aspectul producției materiale” fiind o „ispită pentru popoarele din jur
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
o latină stricată”. De unde, trage concluzia Nicolae Densușianu, la pag. 1063: „Limba Geților era, după Ovidiu, o limbă barbară, însă, o limbă barbară latină”. Și atunci, mă întreb: unde este influența limbii latine asupra limbii daco-geților? Cine are dreptate? „Erudiții” latiniști sau N. Densușianu? Din lipsă de dovezi epigrafice sau documente scrise în limba geto-dacilor, nu pot ști cum au vorbit și au scris strămoșii noștri. Dar tăblițele de la Tărtăria, mai vechi cu peste o mie de ani decât inscripțiile sumeriene
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
sunt din limba proto-traco-dacă, care, prin idiomul raman a generat limba latină priscă prin asimilarea de termeni din idiomurile: etruscă, ligură, sabină, venețiană și altele...” Nodul gordian După aflarea acestor informații, mi-am pus întrebarea: atunci, cum rămâne cu teoria latinistă a limbii române formulată de „Școala Ardeleană”? Tot autorul mi-a răspuns la pag.112, unde îi numește pe iluminiștii Școlii Ardelene „gruparea iezuită a inchizitorilor de la Blaj” (am rezerve față de această „definiție”). Apoi face precizarea că: „în lucrările publicate
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
iezuită a inchizitorilor de la Blaj” (am rezerve față de această „definiție”). Apoi face precizarea că: „în lucrările publicate de ei este cuprins programul de mistificări asupra istoriei, limbii și bisericii ortodoxe române...”. Și enumeră 9(nouă) mistificări prin care desființează teoria latinistă și pe corifeii săi. Va să zică...peste 200 de ani de minciună și confuzie privind identitatea românilor! În sprijinul afirmațiilor sale autorul prezintă dovezi copleșitoare care nu suportă nici un contra-argument sau comentarii contradictorii. În sfârșit, acest specialist dezleagă nodul gordian al
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
iar Ioan Simuț vine cu argumente în apărarea Letopisețului, arătând că „acesta a fost inspirit din povestiri fără autori ce circulau ca folclor... deci nu este un plagiat”. Același autor spune că dascălii de manuale și cursuri universitare: P.T. Cernătescu, latinistul N. Quintescu, Titu Maiorescu, în „Cursul de logică”, prelund pasaje întregi din Vischer, Eminescu, Caragiale și alții ar fi plagiat din plin. Al .Grama în 1891, la numai 3 ani de la moartea lui Eminescu, publică o broșură „M. Eminescu. Studiu
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365038_a_366367]