5,763 matches
-
se numește suferință și iubire necondiționată față de Dumnezeu. Raportarea față de acesta este tulburătoare. În părțile Răsăritului a trăit cîndva bogatul și puternicul Iov. Deși înstărit, acest adevărat principe al ținutului Uz nu se abătea de la calea dreaptă și nici de la lauda numelui Domnului. Iov avea șapte fii și trei fiice, pămînturi, turme de oi, cirezi de boi, cămile, palate. În fiecare zi îi aducea jertfe lui Dumnezeu și se străduia să fie fără de prihană pentru că știa că îi datorează fericirea lui
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
jurnalismul cultural: lumea academică "răsplătește agitațiile de majorete și urăște geniul"; "am trăit și am ajuns să văd cum temple ale învățăturii au fost date pe mâna unor asistenți sociali amatori." ; "nimic nu e mai nimicitor pentru suflet decât orice laudă ce ți se aduce în New York Times Book Review"; "Suntem guvernați, în cercurile academice și jurnalistice ale zilelor noastre, de puritane feministe."; "poezia și receptarea ei deopotrivă au fost aproape distruse de ciuma insidioasă atât de potrivit numită «corectitudine politică
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
de două persoane diferite) nu știu sau știu foarte prost latinește! Amintindu-și, probabil, că în anumite cazuri substantivele latinești de declinarea întâi se sfârșesc în -ae (la genitiv, dativ singular și la nominativ plural), autoarele au presupus că și laude din expresia latinească al cărui înțeles este "cu mare laudă, cu deosebită apreciere" ar trebui scris astfel. Numai că laude este forma de ablativ singular a unui substantiv de declinarea a treia, laus (genitiv laudis) și acesta nu are nici o
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
latinește! Amintindu-și, probabil, că în anumite cazuri substantivele latinești de declinarea întâi se sfârșesc în -ae (la genitiv, dativ singular și la nominativ plural), autoarele au presupus că și laude din expresia latinească al cărui înțeles este "cu mare laudă, cu deosebită apreciere" ar trebui scris astfel. Numai că laude este forma de ablativ singular a unui substantiv de declinarea a treia, laus (genitiv laudis) și acesta nu are nici o formă scrisă cu -ae. Cum nu tot ce zboară se
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
de declinarea întâi se sfârșesc în -ae (la genitiv, dativ singular și la nominativ plural), autoarele au presupus că și laude din expresia latinească al cărui înțeles este "cu mare laudă, cu deosebită apreciere" ar trebui scris astfel. Numai că laude este forma de ablativ singular a unui substantiv de declinarea a treia, laus (genitiv laudis) și acesta nu are nici o formă scrisă cu -ae. Cum nu tot ce zboară se mănâncă, nici toate cuvintele latinești nu se scriu cu diftongul
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
paginile "Academiei Cațavencu" purta (intenționat!) titlul tagma cum laudae, parodie reușită a sintagmei latinești stâlcite de curând în "România literară". În urma numeroaselor scrisori primite de la feluriți cititori mai puțin sensibili la fina ironie, redactorii s-au hotărât să scrie totuși laude, pentru a nu lăsa să se creadă că forma cu -ae ar fi cea corectă. Din păcate, se vede că nu toți cititorii revistei, intelectuali ori ba, au băgat de seamă schimbarea, de vreme ce, iată, se mai găsesc unii care să
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
e de asemenea pus în scenă cu abilitate. Poetica lui Claudel e nu numai "dominată de ideea ordinii", ci și "puternic antropocentrică" (în consonanță, cum ar veni, cu argheziana Cîntare a omului!). Nu mai puțin apare combătută izolarea individualistă, prin lauda virtuților colectivismului, introduse ca un ou de cuc chiar în cuibul unor teze mistice: "Această ordine, potrivnică marilor existențe dezordonate ale poeților însingurați (Rimbaud între aceștia) este o fugă de singurătate și o căutare a universalului. Și aici Claudel urmează
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
Pe treapta cea de jos a scării." Dansant, cu reverențe, de felul său, rondelul se potrivește puțin cu "chipul știut", cu excepția împrejurării în care vocea ce întâmpină nu ridică scutul unei anumite sfidări, în speță nu intimează un cântec de laudă vieții, integrând într-însa moartea, ca atare, nu-i opune ecourile unei muzici. Acestea aparțin unui liric matur, cu mai multe unghere și cotloane decât se dezvăluie la o primă lectură. Cititorului avizat îi apare excursul pe extrema plajă al
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
semnează în ea și, evident, după ceea ce spun semnatarii. Tu ai devenit un tip incomod pentru mulți și nu are rost să ne prefacem că nu știm acest lucru, și nici măcar să ne întrebăm de ce ești astfel receptat. Sigur că lauda nu face la fel de bine precum critica, dar în România a critica înseamnă, pentru cel luat în vizor, semnalul de pornire al unei ineficiente lupte. Nu ne uimește, deci, faptul că scriitorii, în loc să-și vadă de scrisul lor, sar la bătaie
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
care am contribuit alături de prestigioșii autori occidentali ce au practicat-o, prin contribuția lui Blaga. Și "cu ce este mai puțin operativă o reprezentare a timpului havuz decît «cascada» parazitării speciilor din Le Parasite de M. Serres?". Tot în raport cu autorul Laudei somnului, n-am putea aplica oare teza structurii mitului ca ars combinatoria, emisă de același Michel Serres, asupra eseurilor și poeziilor acestuia? Patul lui Procust e în măsură a ilustra "multiplicarea și destabilizarea vocii narative" (în maniera în care Julie
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
să se descurce prin densitatea celor trei sute de pagini de informații atît de variate. în ciuda unor iminente și reale dificultăți de stabilire a criteriilor diferențiatoare, Monica Mihaela Busuioc ne oferă prin Munca și răsplata ei un studiu demn de toată lauda nu atît datorită caracterului exhaustiv, cît rigurozității cu care reușește - cred, definitiv - să articuleze structura unei întregi și complicate terminologii. Un studiu fundamental, probabil rezultat al unor ani întregi de cercetare. Monica Mihaela Busuioc - Munca și răsplata ei: Secolele XVII
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
Nu se poate ști totuși dacă e o vină a acestora, a comentatorilor sau dacă nu cumva realitatea însăși și-a pierdut liniile tari, dacă nu ne bîntuie din nou stafiile fără trup și pretențiile fără fundament. Numai cuvinte de laudă pentru aceste moralități lingvistice, ludice, aparent gratuite ale învățatului Andrei Cornea. Sînt un model de reacție intelectuală la istorie. Rămîne însă de văzut care e publicul apt să asimileze un asemenea tip de discurs. S-ar putea ca lejeritatea să
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
sens, limba traducerii poate - de fapt, trebuie - să cedeze pentru a lăsa să se exprime acea intentio a originalului nu ca reproducere, ci armonie, completare la limba în care se exprimă, ca propria sa intentio. Prin urmare, cea mai înaltă laudă adusă traducerii, mai ales atunci când apare, nu este că se citește de parcă ar fi fost scrisă în original în acea limbă. Dimpotrivă, fidelitatea garantată de literalitate înseamnă mai curând că opera literară poate exprma marea nostalgie a unei complementarități a
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
aplaudaseră și ei, furtunos. Cred că eu fusesem singurul care nu bătuse din palme. Dar Gogu vroia neapărat să cunoască părerile comesenilor despre proza consoartei sale. Cu un gest poruncitor, el îndrepta brațul către fiecare la rând... Toți aduceau niște laude penibile. După fiecare, Gogu aplauda, satisfăcut. Când îmi venise și mie rândul să-mi spun părerea, după ce Gogu, morfolindu-și muștiucul, își îndreptase spre mine, autoritar, brațul, eu spusesem calm, de-al naibii, că proza e un lucru greu, că
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
de opt ani, a suferit reparații capitale la Șantierul Naval din Brăila. În prezența Ministrului Apărării, a șefului de Stat Major al Forțelor Navale și a numeroși ziariști, ceremonia reabilitării acestui simbol al flotei românești, a trezit numai cuvinte de laudă la adresa celor care au izbutit performanța de a fi cheltuit cu 40% mai puțin decît solicitase un Șantier Naval din Germania pentru aceeași operație. Problema este că, ajuns abia la mila 25, între Tulcea și Sulina, bricul Mircea s-a
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
mister. Și a urmat tot ce au trăit băieții din întreaga lume: discuții, presupuneri, explicații vagi, deprinderea onanismului, cu alte cuvinte, tirania sexului. Cea mai mare virtute, ni se spunea, este castitatea. Ea este indispensabilă oricărei vieți demne de toată lauda. Cumplitele lupte ale instinctului împotriva castității, chiar dacă nu erau decât gânduri, ne dădeau o senzație copleșitoare de vină. Iezuiții ne spuneau, de pildă: - Știți de ce n-a răspuns Christos întrebărilor lui Irod? Fiindcă Irod era un om lasciv, iar salvatorul
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
său sîrb, Slobodan Milosevici. Majoritatea interviurilor cuprinse în această carte au fost realizate în anii’90, cu mult înainte ca ideea istoricei vizite a Papei Ioan Paul al II-lea în România să prindă contur. Cu atît mai demnă de laudă este în acest context preocuparea tuturor celor intervievați pentru dialogul interconfesional și pentru necesitatea reconcilierii dintre Biserica Ortodoxă și cea Catolică. În fața proliferării sectelor și a tendinței cetățenilor de a se îndepărta de Biserică este necesară o strîngere a rîndurilor
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
apăra De-a șterge urmele. Căci oamenilor nu le plac Lucrurile interzise. Chem să mă ajute lucrurile în care m-am scăldat, Lacurile cu stăvilar în stufăriș, valea În care ecoul cântecului tresare în lumina serii, Și recunosc că fermecătoarele laude ale trăirilor Au putut fi numai exerciții mai acătării de stil, Iar dedesubtul lor era ACESTA, ce nu poate fi numit. ACESTA asemănător cu gândurile hoinarului făr de acoperiș deasupra capului și care străbate prin ger un oraș străin. Cel
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
Cosmos, nimeni și nimic nu te va înțelege susținând că ai fost făcut de Constructor, anume, după El, ca o oglindă a Lui, în care se reflectă El însuși... E o balivernă! Dar o spui, nu cu supunerea, nu cu laudele cuvenite; gândești lucrul ca pe o ipoteză necesară, deși absurdă, o închipuire doar în Pustiul Galactic Universal... În față, creasta dealului se înroșește în amurg. Chit că nu contează, trebuie să înfrunți Zădărnicia... Să spui ceva, să te rogi, mă
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
de marketing în jurul reclamei. Dar cum traducem în română expresia: “good wine needs no bush”? Folosind echivalentul “Calul bun din grajd se vinde”? Sau, pentru a reda alegerea metaforica shakespeariana, vom înclină spre literalizare: “Vinul bun n-are nevoie de laude”. Apelînd la un dicționar de proverbe (Virgil Lefter, Dicționar de proverbe român-englez, ed. Științifică și Enciclopedica, București, 1978 - nu știu dacă a fost reeditat), găsim un alt echivalent al expresiei folosite de Shakespeare: “Good ware makes quick markets”, ceea ce, literal
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
Cronicar Tolstoi, 175 Cronicarul nu răsfoiește prima oară revista trimestrială Mișcarea literar| din Bistrița. Nr. 1 din 2003 e demn de toată lauda. Cei interesați de literatură, de istorie literară ori de documente găsesc o mulțime de lucruri. Mai întîi, un grupaj de articole despre N. Steinhardt, însoțit de cîteva fotografii pînă azi necunoscute. Dl Ioan Pintea comentează prima monografie închinată scriitorului, aceea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
note memorialistice, excerpte eseistice și proză). De aceea, mișcările textului sunt rupte și nu funcționează ca un întreg, fie el și fragmentat. Materialul e bun, croiala grăbită. Deși un proiect ratat, demersul romanesc al Ruxandrei Cesereanu e însă demn de laudă măcar pentru că e îndrăzneț. Tânăra prozatoare are potențial, e dublată destul de bine și de poetă, însă eseista îi dăunează prin excesul de informație pe care ține să o înghesuie în text cu orice preț, indicând ostentativ grile de interpretare. Intențiile
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
Vasile Spiridon este inteligentă, bine plasată între poezia asupra căreia își concentrează atenția și ansamblul liricii stănesciene, dar „plusurile” sunt mai greu de înregistrat datorită aceluiași demers critic abstract, neadecvat. Câteva exemple. Văduvit de contextul inițial, citatul care însoțește poezia Lauda somnului, vol. O viziune a sentimentelor, este totuși relevant: „Contemplarea pietrei inerte ș...ț presupune acum un elan ascensiv ce împreunează teluricul cu uranicul pe fundalul dematerializării. Zenitul celest este înconjurat de epifanii ale formelor terestre lipsite de inerția gravitațională
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
complicele celor care-au făcut din România pământul sterp care-i îngrozește pe străini și care ne-a transformat pe noi toți în chibiți jalnici ai unui joc măsluit. Această leapșa pe furate în care ne scufundăm intonând imnuri de laudă posesorilor de ouă din care vor ieși cucuvelele de mâine trebuie să înceteze. Cultivarea de către PSD a unor astfel de indivizi (să nu uităm de „onesta” Puwak!) are o misiune clară: să abată atenția electoratului de la veritabilii capi ai cupolei
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
ispitește în speță Dobrogea, care este „concentratul nostru de antichitate greco-romană și de civilizație bizantină”. Constanța ar fi, spre satisfacția d-sale, „o miniatură de Cosmopolis levantin”, în vreme ce Brăila și Galațiul perioadei antebelice ar aparține aceleiași categorii. Nu mai prididesc laudele la adresa adoratei Constanța. Ni se reamintește că, sub domnia lui Carol I, acest port pe care l-a vizitat și ultimul țar, Nicolae II, în 1914, „s-a dezvoltat intens”, concurînd și chiar „întrecînd” Odesa, așezîndu-se pe picior de egalitate
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]