73 matches
-
un fel de admirație vinovată și revanșardă. Nu-i vorbă, defectele acestea fac obiectul unor explozii distructive. Iată: „A fi român: o dramă lipsită de semnificație” (III, 239). Sau: „Defectele compatrioților mei sunt pur și simplu năucitoare. Lipsă de substanță, laxism inimaginabil, inconștiență generalizată. Niște slavi italienizați. E necesar un minim de caracter, altfel treci de la psihologie la gelatină” (III, 106). Altundeva: „«Am o conștiință de vânzare și nu vrea s-o cumpere nimeni», repeta cu plăcere un jurnalist român. În
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în circulație. 11.3. CAUZELE INFLAȚIEI 1) Explicația monetaristă este cea mai cunoscută explicație a inflației, considerată întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar. Teoria monetaristă atribuie creșterea prețurilor unei creșteri prea rapide a masei monetare. Inflația ar fi deci produsul laxismului autorităților monetare care permit creșterea economică, deci peste masa de mărfuri și servicii ofertate în economie. Această explicație se rezumă la analiza manifestării monetare a procesului inflaționist, cîtă vreme creația de monedă nu face decît să răspundă unor serii de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și indicele puterii de cumpărare; * inflația rampantă, galopantă, deschisă și hiperinflația; * teoria și politica monetaristă; * devalorizarea monedei; * revalorizarea monetară; * reforma monetară; * politica prețurilor și a veniturilor; * înghețarea salariilor; * controlul prețurilor; * mecanisme de indexare; * spirala inflaționistă salarii-prețuri; * curba Philips; * contracționism și laxism monetar;. Probleme de studiat: * Ce este inflația? * Ce este desinflația? * Ce este deflația? * Ce este stagflația? * Ce este slumpflația? * Cum se calculează rata inflației? * Care sînt tipurile de inflație? * Care sînt cauzele inflației? * În ce constă explicația monetaristă a inflației
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dobânzii și stabilitatea ratelor de schimb stau la baza cri zel or monetare; * creșterea rapidă a lichidităților, ca urmare a ace stor mișcări de capital, se traduce prin „avântul“ împrumuturilor, al creditelor din sistemul bancar, fiind însoțită de un mare laxism în evaluarea riscurilor, ceea ce arată o calitate slabă a activelor; * aceste intrări masive de capital cauzează aprec ier ea monedelor naționale și, prin urmare, cauzează degradarea balanței operațiunilor curente și creșterea deficitului comercial pentru anumite țări; * degradarea situației macroeconomice în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
asemănător, căci a cauzat tot ce a fost spus asupra materiei probabilității, iar ceea ce s-a spus și faptul acestei materii a avut mare influență asupra decăderii obiceiurilor poporului creștin, decădere survenită nu numai prin influențele a ceea ce se numea laxism, ci și prin ceea ce se numea rigorism. Sînt prea cunoscute disputele teologice dăunătoare uniunii Clerului precum și sfințirii acestuia, încît nu voi mai adăuga alte cuvinte. 82 Să luăm exemplul celor mai docți, cum ar fi cel al lui Tournely sau
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
educative caracteristice pentru trei grupuri sociale: clasele superioare practica un model educativ « lax » care permite dezvoltarea liberă a personalității copiilor și manifestarea autonomiei lor ; la polul opus, clasele populare practica un model educativ caracterizat printr-o atitudine laisserfaire, aparent similară « laxismului » claselor superioare, dar diferă de acesta prin aceea că exprimă mai degrabă un fel de indiferență, absența proiectelor educative ; clasele mijlocii sunt adepte ale « rigorismului educativ ». J.M.Bouchard în 1988 reține trei « paradigme socio-culturale și educative » definite ca un fel
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
modele educative caracteristice pentru trei grupuri sociale: 1. clasele superioare practică un model educativ “lax” care permite dezvoltarea liberă a personalității copiilor și manifestarea autonomiei lor; 2. clasele populare practică un model educativ caracterizat printr-o atitudine laisser-faire, apparent similară “laxismului” claselor superioare, dar diferită de acesta prin aceea că exprimă mai degrabă un fel de indiferență, absența proiectelor educative; 3. clasele mijlocii sunt adepte ale “rigorismului” educativ. Boltanski confirmă existența acestor trei modele. Copii nu primesc responsabilități decât atunci când nevoile
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
este firească în scrisul lui Theodor Codreanu, convingător argumentată. Există azi o adevărată furie a "demolărilor", a bagatelizărilor, a minimalizării, a ostilității față de valorile morale, istorice, patrimoniale, tradiționale și naționale, susținută de cele mai ordinare deșeuri intelectuale și asociată cu laxismul moral și cu vidul axiologic. Societatea românească și societatea europeană sunt confruntate cu ticăloșiile și escrocheriile "teoretice" "deconstructiviste", negativiste în raport cu valorile creștine și cu moștenirea noastră culturală. Sunt confruntate, în fond, cu reaua-credință a celor care își spun postmoderniști, negativiști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Ion Barbu, generat grație setei enorme de forme perfecte, posibil invariant axial între modelul canonic poetic și cel matematic, invariant care concentrează în el originalitatea poetului. În termeni informaționali, ermetismul canonic implică scăderea la maximum a redundanței, debarasarea ideii de laxismul comentariului și de virtuțile plastice ale cuvântului. Eminescu, ne asigură Theodor Codreanu, bine orientat în adâncul lucrurilor, dispunea de cea mai înaintată conștiință canonică, neîntrecută nici de Ion Barbu. Amândoi poeții aveau cam aceeași vârstă la data debutului în volum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în plus, și în Spania, Flandra, Anglia și pe teritoriu Imperiului. La acesta dată, există multe voci care le reproșează totuși abațiilor clunisiene bogăția, puțin conformă idealului evanghelic, precum și o anumită destindere a vieții monastice (Sf. Bernard critică mai ales laxismul alimentar al călugărilor). Noi ordine se vor crea, astfel, tocmai pentru a reinstaura idealul de penitență și de sărăcie al monahismului originar. Este vorba de cel al călugărilor de la Chartreux, fondat, în regiunea Grenoble, de un canonic din Reims Sf.
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
remarcate și analizate în cadrul spațiului islamic, mai exact în cadrul pelerinajelor copto-musulmane (așa-numitele mouled-uri, sărbători mixte, religioase, comerciale și populare), de către cercetătoarea franceză Catherine Mayeur- Jaouen. Prezența sezonieră, în număr mare, a cerșetorilor, atrași de generoasele ofrande, mesele gratuite și laxismul autorităților din perioada precisă de timp cât durează sărbătoarea, este importantă în desfășurarea pelerinajului. Doamna Mayeur-Jaouen face o descriere exactă a scenelor de cerșetorie : plăgile și infirmitățile sunt exhibate deschis, puse în spectacol, pentru a aduce (și produce !) milă. Cerșetorii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
caracteristice pentru trei grupuri sociale: clasele superioare practica un model educativ « lax » care permite dezvoltarea liberă a personalității copiilor și manifestarea autonomiei lor ; la polul opus, clasele populare practica un model educativ caracterizat printr-o atitudine laisser faire, aparent similară « laxismului » claselor superioare, dar diferă de acesta prin aceea că exprimă mai degrabă un fel de indiferență, absența proiectelor educative ; clasele mijlocii sunt adepte ale « rigorismului educativ ». J.M.Bouchard în 1988 reține trei « paradigme socio-culturale și educative » definite ca un fel
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
mă despart de domnul Tănase. Dreptul la injurie și calomnie al jurnaliștilor sau al comentatorilor anonimi. Domnia sa a spus că nu a răspuns niciodată la atacurile la persoană făcute în presă sau pe forumuri, lăsând să se înțeleagă că acest laxism moral ar fi o virtute. Și Cristian Tudor Popescu a motivat la fel redeschiderea dreptului la comentarii excesive pe spațiul virtual al ziarului său, ca o formă de respect al Primului Amendament, cel care, în Constituția Americană, apără libertatea de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
discursuri catilinare (de unde și porecla - infamantă pentru memoria adevăraților retori din trecut - de "tribun") e greu de explicat, într-adevăr! În mod cert, mediul tulbure și confuzia valorică din ultimele două decenii i-au fost favorabile. Apoi atmosfera generală de laxism moral și ideea criminală că libertatea înseamnă o pierdere completă de repere, o transgresare tupeistă a tuturor barierelor (care sunt, câteodată, totuși, și coduri de conduită), o adevărată, dorită și așteptată "desfrânare" (Andrei Pleșu a vorbit suficient de expresiv și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
celui de-al Doilea Imperiu au tolerat speculația, au făcut-o fiindcă aveau nevoie de ea. Pentru a reuși au declanșat torentul afacerilor. Ce conta dacă acest torent tulbura apele și scotea la suprafață gunoaiele? Rigoarea în aplicarea planurilor și laxismul punerii lor în act au mers mână în mână. Acest laxism era mijlocul de manifestare a acestei rigori"1. Oricât de pertinentă ar fi analiza lui Marcel Cornu asupra proiectelor lui Haussmann, aceasta exagerează influența și consistența "planurilor de urbanism
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fiindcă aveau nevoie de ea. Pentru a reuși au declanșat torentul afacerilor. Ce conta dacă acest torent tulbura apele și scotea la suprafață gunoaiele? Rigoarea în aplicarea planurilor și laxismul punerii lor în act au mers mână în mână. Acest laxism era mijlocul de manifestare a acestei rigori"1. Oricât de pertinentă ar fi analiza lui Marcel Cornu asupra proiectelor lui Haussmann, aceasta exagerează influența și consistența "planurilor de urbanism" haussmaniene. Haussmann sau Napoleon al III-lea nu aveau o concepție
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
maxim de exigență al unei generații, respectiv al unei epoci întregi. Pentru a fi totuși obiectivi până la capăt, o anume conștiință morală se făcea simțită (și chiar exprimată în forme indirecte), chiar și în cazurile evidente, să le spunem, de laxism și pragmatism, care erau departe de etică (după caracterizarea unui discipol). Am analizat pe larg o astfel de situație și comportament în Cazul Constantin Noica. Cel puțin de două ori ne-a declarat că el stă de vorbă cu organele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în avans față de legislațiile noastre. Dragoste filială, castitatea celibatarilor, fidelitatea persoanelor căsătorite, respectarea cuvântului dat, toate acestea sunt înscrise în Legea lui Dumnezeu cel preabun și preamilostiv. Declarația universală a drepturilor omului nu stabilește niciun fel de condiție pentru căsătorie, laxismul permite noi aberații, cum ar fi căsătoria cu soacra sau chiar între homosexuali. Șaria este, din fericire, mai scrupuloasă în această privință și, iată, admite chiar și bebelușii dintr-un ovul fecundat în eprubetă. Cât despre democrația electivă, islamul stabilește
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care neglijează „cererile” partenerilor interni și externi (de exemplu, controlul fuziunilor, Îmbogățirea muncii, controlul poluărilor) - expun firmele tot mai mult la contraperformanțe severe. În aceeași măsură, firmele care privilegiază aspirațiile sociale fără a stăpâni performanța economică, drept urmare a doctrinei sau laxismului, Își pierd competitivitatea. Toate acestea se prezintă În grila de la p. 41 (fig. 9). Se disting patru zone: Zona I - performanțe economice și imagini sociale slabe. Zona II - atingerea obiectivelor manageriale: performanțe economice bune și imagini sociale slabe. Firma riscă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sociale. Din punct de vedere strategic, se recomandă un program strategic social de dezvoltare plecând de la performanța economică realizată. Fig. 9 - Combinarea performanței economice cu cea socială Zona III - slabă atingere a obiectivelor economice; bună atingere a obiectivelor partenerilor. Prin laxism sau angelism, firma a privilegiat satisfacerea acestora reglând componenta economică. Zona IV - performanțe socio-economice. În cadrul comportamentului exclusiv tehnico-economic, raționamentul firmei este următorul: dorind să amelioreze cifra de afaceri, manageriatul lansează un produs nou; Înainte de a avea costuri de producție cât
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
comerciale, cum ar fi porturile, care sunt binecunoscute organismelor naționale, europene și internaționale de aplicare a legii, cu atât mai mult cu cât se află în state cu mari resurse financiare, materiale și umane, și atenționează autoritățile acelor state că laxismul în acest domeniu de mare risc încalcă grav principiul statului de drept și afectează siguranța cetățenilor europeni. 26. Se raliază opiniei că transporturile mari de arme ar trebui să fie monitorizate în mod obligatoriu prin GPS. 27. Se raliază opiniei
HOTĂRÂRE nr. 15 din 9 martie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme COM(2015)750. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269847_a_271176]
-
toate punctele de vedere.[8] Aceste opinii, care îi aparțin fie lui Ceaușescu, fie lui Dumitru Popescu, exprimate la ultimul congres al partidului (XI), confirmă deja un refuz clar al alterității - « rămășiță » de înlăturat - care n-are nicio legătură cu laxismul moral promovat în Occident în aceeași perioadă. Ca să nu mai vorbim despre absența simțului estetic modern. Nu trebuie însă să uităm că a existat în științele sociale americane din anii 1940-1950 o tendință centralistă și exclusivistă asemănătoare, manifestă în studierea
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
soților, legea nu va aduce, în fapt, nimic nou pentru cuplurile coabitante bărbat-femeie. O diferență majoră o identificăm în schimb la capitolul „îndatoriri”: spre deosebire de căsătorie, parteneriatul nu dă naștere unei obligații la fidelitate reciprocă (în toate aspectele acesteia), instituind un laxism moral cu totul nespecific dreptului românesc. Demotivarea tinerilor în privința căsătoriei Apreciem că, în fața posibilității de a intra într-o relație care le va conferi aceleași avantaje dar îi va obliga la mai puțin, tinerii vor fi demotivați să se mai
Controverse legate de parteneriatul civil. Coaliția pentru Familie, reacție vehementă by Andreea Marinaș () [Corola-website/Journalistic/102626_a_103918]