73 matches
-
regulă fac, mi se pare, doar scriitorii. Acestora nu li se cere numaidecât, spre verificare, diploma. E de-ajuns să fie scriitori. (Mai ales dacă sunt instituționalizați, prin apartenența la S.S.R.) Criteriul devine, totuși, destul de imprecis. Dar, chiar așa fiind, laxismul său e compensat de buna selecție valorică pe care o operează Lucian Boia. De fiecare dată, el notează, profesoral, cota legitimă a fiecăruia dintre numele menționate. Brătescu-Voinești, de pildă, mandatar al unuia din cele mai dizgrațioase discursuri din epocă, e
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
pentru antichitatea greacă sau latină) lipsesc „greii”. Semn de onestitate procedurală, autoarea rămânând fidelă principiilor fixate inițial. A-l fi introdus pe Caragiale (cu traducerea Romei învinse) ar fi sporit poate ponderea valorică a selecției, dar ar fi mărturisit un laxism nedorit. Așa, alegerea autorilor păstrează o obiectivitate imună la negocieri. În virtutea acestei ultime observații, devine cu atât mai semnificativă distribuția istorică a numelor prezente. Un singur autor de secol nouăsprezece (și acela în două piese izolate despre „bătrânețe și moarte
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
schimbăm în bine fără un domn străin. Ne-a mers bine pe vremea lui Carol I, și am progresat mult, pentru că el reunea autoritate și bună intenție. Cu forțe exclusiv interne, autoritatea alunecă spre dictatură, iar buna intenție cade în laxism, dezordine, corupție. În asemenea condiții, democrația produce efecte perverse: conținutul legii poate fi diferit de numele ei, legea poate fi bună dar să nu se aplice, ori poate să dea rezultate opuse celor intenționate de legislator. Inamovibilitatea judecătorilor, atât de
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
direct și fizic, chiar dacă nici ele scutite cu totul de riscuri pentru dascăli, dovadă s.m.s.-urile insultătoare pe care aceștia le primesc. E drept și că nivelul general de pregătire a dascălilor înșiși a scăzut treptat, dar alarmant, urmare a laxismului aceleiași școli, în deceniile din urmă, când diplomele s-au obținut deseori cu o iresponsabilă ușurință. Scuza unei salarizări modice nu reprezintă o justificare, dar o explicație, da. Ca și modicitatea resurselor financiare pentru învățământ, în general, mai ales în
Școala, pepinieră de bătăuși by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4280_a_5605]
-
și așa trebuie privită corect și târzia ieșire la rampă cu Vânt potrivit până la tare, din 1982). Sunt lămuriri necesare și binevenite (chiar dacă nu sunt formulate atât de explicit pe cât s-ar fi putut). Mediul cultural românesc încurajează prea adeseori laxismul, extrapolarea, hibrizii. Nu numai în ce-i privește pe acești rumäniendeutsch (aceeași e în fond situația generației optzeci, al cărei inventar a fost sporit peste noapte cu nume ce nu aveau nimic în comun, programatic, cu autenticii poeți optzeciști). Exclusivistă
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
infinitezimal, datele realului până la nivelul unei lirici, deja dominante, a cotidianului. Și-ntr-o parte, și-n cealaltă, Coman ar fi avut o poziție stilistică incomodă.) Ce am să-i reproșez cu adevărat e, cu referire strictă la câteva poeme, laxismul limbajelor. Culpa nu ține de intenție, ci de eficiență. Pur și simplu, uneori nu-i iese pe-a lui. Ca în acest manifest cu musafiri: "sunt doar trei zile de când au adus-o pe mara acasă/ și iată-i cum
Exiguum Etimologicum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7173_a_8498]
-
care ar putea veni în întâmpinarea unei corectitudini a vorbirii, precum retorica, au dispărut, și ele, de mult timp din programele de învățământ, la noi, ca și aiurea. Cultivarea limbii înseamnă crearea unor deprinderi normative, capabile să diminueze tendința spre laxism a vorbitorilor și să-i contracareze efectele negative. Doar așa uzul poate fi controlat. Norma, o dată învățată de către cât mai mulți, se cade supravegheată, ceea ce vrea să spună că o cultură reală a limbii nu se termină o dată cu anii de
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
să susții că animalul acesta nu există. Cum să nu existe opreliști, interdicții, cum să nu existe nu e voie? Nu e voie, de exemplu, să omori. Încape vreo discuție că e vorba de o interdicție deopotrivă morală și legală? Laxismul intelectual de după revoluție a indus în mințile fragede ale unora prejudecata că interdicțiile privesc exclusiv faptele, nu și ideile sau opiniile. Îi auzi pe unii și pe alții zicând: e părerea mea! Doamne ferește să negi dreptul omului de a avea
Ce nu e voie nu e voie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5819_a_7144]
-
care scrie despre practica "amorului liber", la intrarea în țară a lui Paul, personajul din Un boem român, își manifesta reticența față de modelul acceptat de Gautier sau E.T.A.Hoffmann. Noul tip de amor nu poate exista fără un oarecare laxism al moralei. Bolintineanu, fire democratică, pledase pentru emanciparea femeii, dar a avut grijă să prezinte și reversul, libertinajul, viciul, înaintea Rașelicăi lui Mateiu Caragiale, prin Marioara din Manoil. Încălcarea virtuții ar mai putea pleca și dintr-o reacție a femeii-victimă
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
după DVD-uri cu Jacques Brel... Pe scurt, ce vreau să spun: noi ne-am făcut serios lecțiile pentru o cinstită călătorie de turism cultural. Ne-am familiarizat cu istoria Țărilor de Jos, cu amestecul de francofilie, francofobie, germanitate, anglomanie, laxism postmodern ș.a.m.d. Numai că realitatea a sufocat biblioteca. Pur și simplu. Am observat că, seara și dimineața, când ne făceam „raportul de gardă“, nu pritoceam întâi de toate evoluția lui Van Gogh de la realismul plebeiano-rural către Montmartre, floralitatea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
suburbiile Romei, răvășesc Spania, presează referedumul englez împotriva UE ș.a.m.d. Se visează o Europă socialistă, antiamericană și (deci) filorusă, pradă unor vechi și (demonstrat) falimentare utopii bolșevizante. Egalitarismul ucigaș de valori, relativismul alienant, anticreș tinismul pustiitor de suflete, laxismul disolutiv, fobia la ierarhie, tradiție și meritocrație, iconoclastia distrugătoare de patrimoniu, de specific etno geografic - toate acestea sufocă sulfuros sfera blogurilor. Mare parte din junimea inconștientă, căreia, ca-n Mai-ul parizian din 1968, i s-a urât cu binele
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
atâta Max Weber și „ethosul protestant al muncii“, atâta cult al economiei, prudenței, eficienței și slujirii, atâta simț civic și patos comunitar, atâta educație (sanitară, religioasă, gastronomică, vestimentară, militară, juridică, sexuală, estetică, arhitectonică, financiară...) într-o geografie iremediabil alterată de laxismul ortodoxiei, cu o latinitate paradoxală, deopotrivă slavizată, turcizată și țigănizată, variat colonizată și incandescent parohială, bovarizând catolicizant în contexte istorice invariabil cariate de precaritate, improvizație, fatalism, claustrofilie reacționară, risipitorism inconștient, mimetism caricatural și permisivitate autodisolutivă!?! Ca să evit riscul victimizării nombriliste
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
peste Pirinei, am putut să- l ascult puțin, vorbindu-mi despre preoții francezi și realitățile de aici. Din cele ce-mi spunea, o idee pe care am reținut-o a fost aceea a unei stări generale de delăsare religioasă, de laxism și laicizare în gândirea și viața multor clerici. Poate că este mult mai puternic glasul lumii decât cel al doctrinei și moralei catolice, și dacă este așa, de ce este așa? Sunt întrebări cu care am mers la culcare, acoperite apoi
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
fără teamă de ridicol și preocupați să găsim scuze, numim în Franța "incivilități", este considerat în Statele Unite drept ceva reprehensibil și, de altfel, sever reprimat". Desigur, dezbaterea nu este doar teoretică: criminalizăm în exces sau, dimpotrivă, suntem de un asemenea laxism încât ar trebui să ne inspirăm din "toleranța zero" pentru a trata delincvența cu oarece șanse de succes? Prima critică ține de o necunoaștere aproape totală a literaturii franceze asupra acestui subiect. Incivilitatea nu servește niciodată la minimalizarea violenței și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și ceea ce face violența în școală. Această înțelegere trebuie completată acum de o reflecție asupra cauzelor violenței, care va face obiectul capitolului următor. Capitolul IV Înțelegerea violenței Câte nu se spun despre cauzele violenței? Televiziunea, părinții, femeile singure, mai '68, laxismul politic sau ultraliberalismul, jocurile video, cromozomii răsuciți, supranumerici sau criminali sunt, pe rând acuzați. Ce slăbiciune a gândirii! La un fenomen complex, cauzalitate complexă. Jos cu simplismele! Profețiile despre cauzele violenței în școală sunt fără de număr. Uneori redusă la o
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
capitol despre acești anti-pedagogi à la française și despre efectele distructive pe teren ale discursurilor lor Pentru moment, să ne mulțumim cu a observa coerența extremă și simplitatea grosolană a analizelor. Violența școlară are o cauză, decadența pedagogică legată de laxismul spontaneist al noilor pedagogii, dar și de părinți, acei părinți care au fost copiii lui mai '68 și ai dezmățului său nestăvilit care se împotrivea ascetismului necesar pentru transmiterea cunoștințelor, provocând o "înfrângere a gândirii", cum o numea, într-un
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de porunci. Din punct de vedere istoric nu putem accepta opinia negativă pe care evangheliile sinoptice o exprimă față de farisei, pentru că e vorba de afirmații polemice (împărtășite de altfel și de mișcarea de la Qumran care îi acuza de ipocrizie și laxism) tipice dezbaterilor interne din iudaismul timpului. Un exemplu de acest fel este chestiunea repudierii soției de către soț (un act echivalat adesea cu divorțul modern) în Mc 10,2-9, Mt 19,3-8: grupul de la Qumran și Isus aplicau literal prevederea Gen
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
mă despart de domnul Tănase. Dreptul la injurie și calomnie al jurnaliștilor sau al comentatorilor anonimi. Domnia sa a spus că nu a răspuns niciodată la atacurile la persoană făcute în presă sau pe forumuri, lăsând să se înțeleagă că acest laxism moral ar fi o virtute. Și Cristian Tudor Popescu a motivat la fel redeschiderea dreptului la comentarii excesive pe spațiul virtual al ziarului său, ca o formă de respect al Primului Amendament, cel care, în Constituția Americană, apără libertatea de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
discursuri catilinare (de unde și porecla - infamantă pentru memoria adevăraților retori din trecut - de "tribun") e greu de explicat, într-adevăr! În mod cert, mediul tulbure și confuzia valorică din ultimele două decenii i-au fost favorabile. Apoi atmosfera generală de laxism moral și ideea criminală că libertatea înseamnă o pierdere completă de repere, o transgresare tupeistă a tuturor barierelor (care sunt, câteodată, totuși, și coduri de conduită), o adevărată, dorită și așteptată "desfrânare" (Andrei Pleșu a vorbit suficient de expresiv și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
maxim de exigență al unei generații, respectiv al unei epoci întregi. Pentru a fi totuși obiectivi până la capăt, o anume conștiință morală se făcea simțită (și chiar exprimată în forme indirecte), chiar și în cazurile evidente, să le spunem, de laxism și pragmatism, care erau departe de etică (după caracterizarea unui discipol). Am analizat pe larg o astfel de situație și comportament în Cazul Constantin Noica. Cel puțin de două ori ne-a declarat că el stă de vorbă cu organele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
urbane, iar CA avea dreptul de a-și stabili propriul impozit, taxe professionelle unique (TPU). Ceea ce era nou și deosebit la această lege era faptul că a încercat să definească mai clar baza geo-demografică a noilor autorități, care contrasta cu "laxismul" legii din 1992.29 CA trebuia să aibă o populație de cel puțin 50000 de locuitori și un oraș de cel puțin 15000 de locuitori. În cazurile în care nu există niciun oraș de acest gen, capitala departamentală (chef-lieu du
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
celui de-al Doilea Imperiu au tolerat speculația, au făcut-o fiindcă aveau nevoie de ea. Pentru a reuși au declanșat torentul afacerilor. Ce conta dacă acest torent tulbura apele și scotea la suprafață gunoaiele? Rigoarea în aplicarea planurilor și laxismul punerii lor în act au mers mână în mână. Acest laxism era mijlocul de manifestare a acestei rigori"1. Oricât de pertinentă ar fi analiza lui Marcel Cornu asupra proiectelor lui Haussmann, aceasta exagerează influența și consistența "planurilor de urbanism
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fiindcă aveau nevoie de ea. Pentru a reuși au declanșat torentul afacerilor. Ce conta dacă acest torent tulbura apele și scotea la suprafață gunoaiele? Rigoarea în aplicarea planurilor și laxismul punerii lor în act au mers mână în mână. Acest laxism era mijlocul de manifestare a acestei rigori"1. Oricât de pertinentă ar fi analiza lui Marcel Cornu asupra proiectelor lui Haussmann, aceasta exagerează influența și consistența "planurilor de urbanism" haussmaniene. Haussmann sau Napoleon al III-lea nu aveau o concepție
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]