404 matches
-
la altele. Nicula Ursake era mâhnit în ființa lui cea mai dinlăuntru că cele iubite de el altădată acuma îl împresoară tot mai de departe. Și îi displăceau întrucâtva unele vorbe ale bătrânei despre satul de devale care se chiamă Laz. Bezarbarză se întoarse: —Bade Culi, am așezat carnea. —Bine, Onule. Acuma ne întoarcem, ca să nu ne aștepte mult nana Floarea cu prânzul. Să-mi spui, Onule, dacă îți mai aduci tu aminte de oamenii din Laz. Îmi aduc aminte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
devale care se chiamă Laz. Bezarbarză se întoarse: —Bade Culi, am așezat carnea. —Bine, Onule. Acuma ne întoarcem, ca să nu ne aștepte mult nana Floarea cu prânzul. Să-mi spui, Onule, dacă îți mai aduci tu aminte de oamenii din Laz. Îmi aduc aminte de unii, răspunse cu mirare sluga. Dar eu n-am trăit chiar în Laz, ci mai la o parte, pe o râpă. Acuma nu mi-ar mai plăcea acolo; m-am învățat la munte. Da din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
întoarcem, ca să nu ne aștepte mult nana Floarea cu prânzul. Să-mi spui, Onule, dacă îți mai aduci tu aminte de oamenii din Laz. Îmi aduc aminte de unii, răspunse cu mirare sluga. Dar eu n-am trăit chiar în Laz, ci mai la o parte, pe o râpă. Acuma nu mi-ar mai plăcea acolo; m-am învățat la munte. Da din ce pricină, Culi-baci, mă întrebi dumneata de Laz? Era vorba să mă trimeată într-o zi nana Floarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu mirare sluga. Dar eu n-am trăit chiar în Laz, ci mai la o parte, pe o râpă. Acuma nu mi-ar mai plăcea acolo; m-am învățat la munte. Da din ce pricină, Culi-baci, mă întrebi dumneata de Laz? Era vorba să mă trimeată într-o zi nana Floarea la una lelea Nastasia, pentru pruncul cel mic. —De asta întrebam și eu. Apoi să știi, Culi-baci, că nimeresc eu, să n-aveți grijă. Dar are să fie mai greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mine. Pe urmă, am să-l învăț eu felurite meșteșuguri și are să-i placă să umble după mine ca un ieduț. Numai atuncea, la început, are să fie greu. Nana Floarea râdea și zicea că să vie și niște muieri de la Laz cu mine. —Care muieri? D-apoi știu eu cum le chiamă? Am să mă mai cuget cum e de făcut. Până la vară este vreme. În timpul verii anului următor 927, au fost felurite înțepături despre Octavian și despre Laz. De câte ori încăleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
muieri de la Laz cu mine. —Care muieri? D-apoi știu eu cum le chiamă? Am să mă mai cuget cum e de făcut. Până la vară este vreme. În timpul verii anului următor 927, au fost felurite înțepături despre Octavian și despre Laz. De câte ori încăleca Ursake, ca să se ducă devale pentru afaceri și treburi, nana Floarea venea și amesteca vorbe multe lângă capul calului, așa că, în urechea lui Șargu, intrau de zeci și zeci de ori aceleași și aceleași nume, pe care Culi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
bună-pace. Aproape de casa prietinilor lui, niște căpâlnari și niște lăzureni întemeiaseră tabără, fiind ei acolo în cheile Frumoasei de zece săptămâni, bătând cu țapinile și descâlcind închisorile plăviilor. I-a părut bine că a găsit mai cu samă oameni din Laz și a băut cu ei câteva pahare de vin, la colibele lor. A voit să-i întrebe ceva pe unii din ei; după aceea nu i-a mai întrebat și s-a dus cu badea Toma și cu Traian mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
casa cea mare, i s-ar fi auzit de departe glasul neînduplecat. Dacă nana Floarea nu-i acasă, atunci e dusă după smeură, într-un loc știut, în lungul pârăului. Acolo mai mult vorbește decât culege, căci are oaspete din Laz. Încă din ajun Culi înțelesese cine vine cu copilul și-i era puțin frică de o dezamăgire. Așa că, de bună-samă, se afla lângă nana Floarea - părând c-o ascultă și pândind cu ochii altceva - acea odraslă din Laz, fata Serafinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
oaspete din Laz. Încă din ajun Culi înțelesese cine vine cu copilul și-i era puțin frică de o dezamăgire. Așa că, de bună-samă, se afla lângă nana Floarea - părând c-o ascultă și pândind cu ochii altceva - acea odraslă din Laz, fata Serafinei văduva. Cum se ducea la vale, îi venea să întârzie și să ocolească în altă parte. Se opri un timp, ca să urmărească în lumina poienii zborul rândunelelor; privi pe luciul pârăului Preluncilor, ca în argint viu, săgetarea păstrăvilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Polonia. Un plan grandios pe care Franța risca să îl rateze dacă reprezentantul ei de aici, din București, nu ar fi reușit să zădărnicească acțiunile acelui influent negustor care se bucura nu numai de încrederea sultanului și a marelui vizir, Laz Ahmed pașa, dar - culmea - și de cea a rușilor, fiind chiar unul dintre intimii generalului Kutuzov. Omul se afla în paradoxala poziție de favorit al ambelor părți și devenea, cu fiecare zi, tot mai puternic și mai influent. Numele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de la Bârsana la Sebeș, apoi la AlbaIulia, de condițiile dificile de transport, specifice anului 1948 și zonei montane, fiind nevoită, bunăoară, să petreacă laolaltă cu cei doi tartori o noapte Întreagă Într-o cameră a unei case țărănești din satul Laz, localitate În care o țigancă Îi scrutase viitorul, În urmă cu vreo trei luni. Dar să nu anticipăm mărturisirile autoarei. Ancheta, una de tatonare, Începuse chiar pe drum. Este dusă nu numai pe jos, ci și cu un autobuz, golit
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și anchetatorii „profesioniști” din Cluj. La primu-i contact cu arestul Siguranței clujene, Pazi rămâne uimită că celula ei, de circa 2 metri pătrați, având o prea mică fereastră zăbrelită, seamănă leit cu cea pe care o profețise țiganca vrăjitoare de la Laz. Atunci, Pazi nu acordase nici o Însemnătate predicției țigăncii și de aceea nu o consemnase nici ca beneficiu de inventar, voind s-o uite deoarece conținea un Îndemn blasfemitor. Însă, văzând că Începe să se realizeze, ne-o prezintă abia acum
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Mare și prima zi de Paști. „Mă grăbeam să ajung acasă, să petrec măcar o zi din marea sărbătoare cu ai mei. Pierdusem cursa pentru Șugag și, ca În multe alte rânduri, am pornit din Sebeș pe jos. În comuna Laz mi s-a făcut sete și mă apropiai de fântâna din mijlocul satului să beau apă. Acolo erau două țigănci, una În vârstă, alta tânără, Îmbrăcate În portul mărginencelor (foarte apropiat de cel de Săliște). Tocmai scoseseră ciutura cu apă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de ani. Din așezările vechi s-au emis „tentacule de ieșire la căile de acces principale” (legăturile dintre localități erau prin pădure, pe cărări și drumuri necunoscute), ca Tarnița Nouă din Tarnița Veche, Valea Râtei din Taula, Satu Nou din Laz și Dealu Perjului. Aceste sate vechi, în timpul politicii așa zisei „epoci de aur”, au stagnat, ba chiar amenințate cu desființarea, lăsate fără energia electrică, școli și alte utilități. După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lehănceanu, Costică Secară, Ion Zamfir, preotul Gheorghe Ciuche și Gheorghe Huțu. Dintre crâșmele și prăvăliile din sat amintim crâșma lui Ion Carp (unde se află în prezent stația meteorologică) și prăvăliile lui Vasile Zaharia și a lui Dumitru Lehănceanu (în Laz). În anul 1978, s-a construit un local nou pentru magazin, ce a fost bine aprovizionat cu mărfuri, unele dintre acestea putând fi achiziționate prin schimb cu alte mărfuri. În satul Oncești au fost descoperite vestigii aparținând culturii Dridu (sec
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1945 a avut loc în anul 1949, în 3-5 martie, când Plenara C.C. al Partidului Muncitoresc Român a hotărât înființarea Gospodăriilor agricole de stat și a gospodăriilor agricole colective. În 1951 a luat ființă G.A.C. „Victoria Socialismului” în satul Laz, care cuprindea aportul a 25 de familii cu mai puțin de 50 de hectare și cu o valoare a patrimoniului de 180.000 de lei la acea dată. Era începutul primului seism al agriculturii private. Ce a urmat? O intensă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1990, au dat naștere la interminabile procese care fac să se adeverească zicala „un petic de pământ - un sac de hârtii”, ce face referire la volumul mare de acte justificative pe care îl implică asemenea demersuri juridice. Locuitorii satelor Oncești, Laz, Bărboasa și Dealul Perjului păstrează în firea lor o mândrie aparte ce-și are originea în neamul lor de răzăși (cei care aveau în proprietate mai mult pământ se socoteau „boiernași”), spre deosebire de vecinii lor din Tarnița și Satul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
colinelor erau legate de o rețea de drumuri greu circulabile. În satele răzășești de veche tradiție, lunca, islazul, pădurea și pășunea erau ale obștii și poartă până astăzi amprenta unor aspecte arhaice și urmele unui înalt grad de ruralitate (Bărboasa, Laz, Dealul Perjului, Taula, Onceștii Vechi). SOLURILE Factorii pedogenetici de o diversitate neobișnuită au influențat în această zonă un înveliș de sol complex. Pe suprafețe mari predomină molisoluri, iar pe dealurile mai înalte din est și vest, mai împădurite, întâlnim argiluvisoluri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
extrase din anumite puncte au fost utilizate la fabricarea cărămizii, chirpicilor și la tencuirea clădirilor din bârne (așa s-a realizat clădirea școlii din satul Dealu Perjului în anul 1964 - din chirpici realizați de către familiile Benescu în cărămidăriile din satele Laz și satu Nou). Anterior anului 1962, pe seama argilei, în satul Tarnița exista o grupare de meșteri olari, sub conducerea meșterului Ion Miron. Începând cu anii comunismului, acest meșteșug a dispărut, din păcate. În zona comunei, în albia diferitelor pâraie, cum
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
incinerare și așezări carpice de pe "Toplița" unde au fost identificate mai multe locuințe de suprafață și bordeie din sec. II- III d.Hr. Săpături de salvare s-au mai efectuat într-o așezare neolitică aparținând fazei Cucuteni A, pe Laz, la "Țintirim", precum și în punctul "Cioara", unde a fost descoperit un număr de 16 morminte cu un bogat inventar aparținând populației carpice din sec. al III-lea. Ar mai fi de adăugat că urme daco-carpice au mai fost descoperite și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura veacurilor vechimea localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu-se despre satele Taula și Onceștii Vechi, vechimea acestor localități pierzându- se în necunoscut. Săpăturile arheologice și numeroasele vestigii descoperite pe teritoriul comunei Oncești de astăzi aparțin unor etape eșalonate în timp, de la neolitic la epoca medievală. Rețin atenția
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dispus de documente care să ateste exact când și cine s-a așezat prima dată în satele actuale ale comunei noastre. În mod cert, începuturile populării acestor meleaguri datează din secolul al II-lea î.H. pentru satele Valea Iepei, Laz, Dealu Perjului și Bărboasa, iar satul Tarnița abia în sec.XVIII-lea.. Din poveștile bătrânilor Costică Savin, Cezar Pușcuță și T. Jugaru rezultă că, așa cum îl știm din anii copilăriei, până după al doilea război mondial, satul părea gârbovit de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în casă. Acest vechi obicei se practică în satele Bărboasa, Onceștii Vechi și Taula. Dacă gazda binevoia să le deschidă, colindătorii aveau parte de obișnuitele daruri: colaci, covrigi, cozonaci, nuci, mere sau chiar bani. Cu ani în urmă, în satul Laz s-a întâlnit obiceiul umblatului preotului cu icoana reprezentând nașterea lui Iisus, icoană pe care membrii fiecărei case o sărutau cu evlavie. Se practică în fiecare sat. Adevăratul colindat se desfășoară însă în seara și noaptea de Crăciun. În satele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
18 din 1991 a creat premise pentru reînvierea multora dintre frumoasele tradiții ale satului de altădată. PORTUL POPULAR În evul mediu, în zona Colinelor Tutovei, au fost atestate documentar numeroase sate răzășești, printre care și satele Bărboasa, Dealul Perjului, Oncești, Laz și Taula. În urma Convenției de la Constantinopole (7 mai 1775), Bucovina a rămas sub administrație militară austriacă, devenind teatrul confruntărilor dintre armatele austro-ungare și cele ruse, ceea ce a făcut ca mulți români bucovineni să ia drumul bejăniei spre Basarabia, Moldova
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
însemn profesional, în Tarnița, un număr restrâns de reprezentanți ai vechii generații (Gherase, Maftei și Negru) mai poartă și astăzi pe după gât „gluga ciobănească”, arhaica piesă moldovlahă, ajunsă până astăzi din vremuri străvechi. În satele răzășești Bărboasa, Dealu Perjului și Laz portul național era asemănător cu cel din restul comunei, cu deosebirea că peste jaletcă, sumanul denumit „cherpeneag” era ornamentat cu benzi înguste și decupaje florale din catifea. Încălțămintea purtată după anul 1900 consta din iminei 3 făcuți „de porunceală”, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]