67 matches
-
a făcut, de-acum tot aia e îi răspundea în gând femeia. Mai devreme sau mai târziu trebuia să se întâmple și asta și o cuprindea starea de bine, scăpa farfuria din mână în timp ce-o învârtea prin apa leșioasă din ligheanul de vase, zâmbea, știa că n-o vede nimeni ce face acolo, deasupra plitei călduțe. Ea pur și simplu întinerea, nu se mai văieta de picioare, nu le mai arăta nodurile reumatice, dintre coaste, de la subraț, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
după ce obținuse ce dorea, îi scotea totul pe nas, îi reproșa că a sărit peste cal, ba chiar că e lipsit de tact și de simțul măsurii proprii. Pentru un funcționar al Serviciului era destul. Cafeaua își schimbă gustul, deveni leșioasă, dacă ar fi fost în altă parte ar fi scuipat în batistă și ar fi cerut apă rece să se clătească. Se foi pe scaun, clipi de cîteva ori, cuvintele îi stăteau în gît. Nu apucă să deschidă gura pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
deschis. Pletele-mi curg într-un râu înspumegat, în care picură de veacuri aceeași lacrimă albastră a sufletului nostru, prăvălită într-un ecou răsunător din universul vorbelor regăsite în sipetul îmbătrânit. Lacrima e cristalină și are același gust sărat și leșios. O liniște se împărățește ca o noapte senină răsfățată în adâncul unei mări moarte la capăt de timp... Jumătăți de sferă orbecăie ca și cârtițe prin destine abandonate la margine de lume. Păpușarul Satul era înțesat de un praf călduț
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
îmi flutura - tartane - Tot vioriul umed al prunelor gîtlane: Grădină îmi sta cerul; iar munții - parmalîk. Un drum băteam, aproape de alba Isarlîk, Cu ziduri forfecate, sucite minarete Și slujitori cu ochii rotunzi ca de erete Și, azmuțit câmpiei, un fluviu leșios; În gânduri încărcate, când căutam pe jos Argintul unei scule de preț, atunci picată: Cuțit lucrat, vreo piatră în scump metal legată, Greu cearcăn de cadână topit la un bairam; Nici eu nu mai știu astăzi ce lucruri căutam. Încolăcite
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sârmă ghimpată și soldățoi anglo-americani, nepăsători, molfăind tot timpul sugiucul acela american, numit mai târziu ciunga, și ațintind spre orice Friț, care dădea să le să vorbească, puști-mitraliere, cu o cadență de tragere nemaivăzut de rapidă. Tot mai sfioase în fața leșioasei dimineți de toamnă istovită, ce mistuie ierburile arse, cele din urmă steluțe se ascund în tainice urne cinerare, pe când trâmbe de lumină izbesc dinspre Est, pe neașteptate și pârloage de flăcări sar dincolo, până peste culmea Țarinei Baisei. Die Totten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
apă, mi se umflase buza de sus, mă durea. - Să freci cu pătrunjel și trece, îmi spune moșneagul și-i văd dinții. Cum de nu lipsește nici unul? Joi Un creier pe jumătate albicios, pe jumătate aproape negru plutește în spuma leșioasă și-ncepe să se umfle, să se desfacă în fire. Pe urmă firele cresc, se-ngroașă la mijloc, plesnesc ca niște măciulii de mac și din ele se-mprăștie creiere-miez-de-nucă. Unele ard ca iasca. Altele aruncă tentacule de caracatiță, se-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și dup-aia a început și el să sape, după semne numai de el știute. Spunea și preuteasa că se zbuciuma în somn, aiura și degeaba-l stropea cu agheasmă, începeau să i se încleșteze dinții, îi ieșea o spumă leșioasă pe buze... Nici n-a mai trăit mult. - Așa o fi, se enervează Mișu, da’ voi, ăștia crescuți cu marxismu’ pe pâine, nu credeți că mai e și altceva în afară de tehnică, atomi și alte chestii din astea. Am văzut la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cad de pe bancă și atunci îmi reveneam pentru câtva timp. Dar până și mișcările necesare le făceam greu. Sufeream până ce mă duceam în spatele gării să beau apă sau să înghit ceva din proviziile găsite în magazie. Simțeam o durere surdă, leșioasă, în genunchi care mă împiedica să mă ridic de pe bancă. Noaptea dormeam cu întreruperi. Câte un ceas, două, mă afundam în somn, apoi mă trezeam legănat de vuietul vântului și stăteam ascultând până adormeam din nou. Parcă în felul ăsta
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
1 desene?... Din volumul „Terapiile invocației”, Editura Timpul, Iași, 2008 Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936, Bulzești, județul Dolj ‐ d. 8 decembrie 1996, București) „Poeziile lui Marin Sorescu sunt jocuri ale unei inteligențe reci, pătrunzătoare, care dau cu tifla sentimentalismelor leșioase și patetismului despletit, cu zahariseli de flașne tă.” Cristian Sandache „Privirea lui Clio” Marin Sorescu și fascinația universului rural”, din Dacia litera ră, ianuarie 2009. CTITORIE Așa cum stai, Dreaptă, Cu brațele moi Pe pântecul plin, Pari o veche soție de
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
în trup de mătase, în oase de borangic, zadarnic mă caut, ceasornicul arată ore de fum, prefirate definitiv în sângele greu ca o piatră de moară. nu mai zbor, nu mai flanez peste câmpiile în floare, soarele, intrat la apa leșioasă a cerului, abia mai luminează. sunt toată un snop câlțos de cânepă topită. doar fibra cântecului se zbate în mine, domoală, înțeleaptă, ca o broască țestoasă. viitorul culcuș cățeaua bătrână cu mari pete de dalmațian mă privește în ochi, direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
pare că a fost mare măcel! Câți nu și-or fi găsit sfâșitul aici?” - gândea Toaibă. Sergentule, tu ai spus adio unor asemenea nenorociri, pe când eu încă le voi mai trăi - a gândit ofițerul cu voce tare. 84 Pe când amurgul leșios năvălea prin geamurile vagonului, s-a auzit zgomot de fierăraie. Aista-i podul de peste Prut - a constatat ofițerul, cătând afară prin geamul pâclos. Abia se sfârșise zgomotul trecerii peste pod și trenul și-a încetinit mersul. În cele din urmă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
luminată și bruma ce acoperea pielea goală a toamnelor sfâșiate de ghearele ploii, beată de alcool, de viscol întors, spre iarna ce-a fost. În ce grote ale memoriei stă adânc năluca strigoiului? Versul dansa fără grai, râu ce curgea leșios și negru, greu de pești așteptând doi ochi ai luminii oare mai trăiești? * * * Răcoare și larmă de vânt coboară aerul pe pământ. Mișcarea clatină miere și patimă. Grație, miraculoasă făptură culori peste sâni și gură. S-a răsfrânt crinul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
bătălii ale așteptării se-nghesuiau În raza ochiului meu, lacom să Înregistreze ceea ce nu se vedea decât În imaginație; niciodată, oricât m-aș sili, nu voi putea să descriu toate istoriile Întâmplate În falia deschisă de estomparea apusului În apele leșioase ale Oltului. (luni) Când, adolescent precoce, am vrut să-l citesc pe Cervantes, m-a oprit să Înaintez În lectură o presupusă dâră livrescă a discursului sau - ceea ce era și mai puțin atractiv - prozaismul Întâmplărilor parodice, traversate plat de cavalerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Span-urile sunt insolubile în apă; ei posedă numeroase grupe hidrofobe, fapt ce îi face să fie folosiți pentru solubilizarea substanțelor lipofile (HLB = 3 - 5). Sunt lichide uleioase, colorate în galben - brun până la roșu - brun, cu miros caracteristic și gust leșios. Pentru prepararea esterilor acizilor grași folosiți ca surfactanți se utilizează sorbitanul, obținut în urma reacției de deshidratare a sorbitolului (hexitol format prin reducerea glucozei). Pentru caracterizarea fizico-chimică se prepară o soluție coloidală 5% astfel: o cantitate de 5,0 g span
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
un lan de morminte, lumânări de sânge vor arde, viața este o greșeală și o mare oboseală se va lăsa ca o ceață. Dar apare și o lume senzuală, o natură descătușată, o sărbătoare de pofte și ispite. Alteori lenea leșioasă, bizantinismul aduce trupul și spiritul într-o stare de inerție: "Durerea leneșei femei ce trece printr-un nămol cu mult însingurat." Simțim în volum crisparea și revolta împotriva tarelor umane (decapitării, secolele barbare consumate în edicte, dorințe de parvenire) alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nopți risipite" în timp ce " Mesenii dau de-a azvârlita la zaruri/ măsoară câștigul cu paharul de vin" (Țipătul păsării de plumb), alți "flăcăi beți răstoarnă vinul/ în cupe, sortit să se prefacă râuri" (Verbul mut). În general, o serie reprobabilă de "leșioase trupuri ascunse", apăsate de păcate grele, "în hrubele întunecate ale morții" nocturne. De departe, cea mai înspăimântătoare este tot fiara veninoasă, Demonul om născut sub zodia apocalipsei: Din pântecul de mamă poale-n brâu,/ demonul făt iese în lumină,/ vânăt
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o egal de insuportabilă centrare pe sine: Nu iubesc; nu iubesc pe nimeni În afară de mine Însămi. E un lucru mai degrabă greu de admis. N-am nimic din iubirea lipsită de egoism a mamei mele. N-am nimic din iubirea leșioasă și practică... Sunt, pentru a fi directă și concisă, Îndrăgostită numai de mine... Paradoxal, continua punere sub semnul Întrebării sfârșește prin a deschide noi serii de alternative. Jurnalul descrie cu o mare acuitate transferul dintre obsesiile individului spre cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]