415 matches
-
armă, în timp ce făceam instrucție pe câmpul de la Ghencea și trebuie să dau cinci sute de lei” (pag. 72), deși nu-l poate păcăli pe tatăl, care făcuse și el armata și cunoștea probabil banalul truc al soldaților, stratagema perpetuată de leatul din oastea română: „Și-a pierdut cătarea, în țărna mamei lui. Crede că mă duce pe mine de nas cum vrea el și că habar n-am ce-i aia o cătare?” (ibid.). „Arme și lopeți” este și un roman
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1462512864.html [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
Articolul UNIC Doamna Leți Georgeta, președintele Secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 24 octombrie 2007. Nr. 920. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192099_a_193428]
-
Ediția nr. 1075 din 10 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului pe vremuri, când făcui armata, am băut ceai cu găleata. degeaba mă-nvățase tata: ”uăi, sî nu bei, cî ti dă gata!” astăzi știu de ce înjură ăia ce-au fost leat cu mine: cică ne puneau bromură, eu credeam că-s... vitamine! însă, cum am fost de mic, un râncău și jumătate, n-am iertat, vă spui, nimic, și m-am ars la... polonic! anul ăsta, dacă vine, (sigur vine moș
ŞI M-AM ARS LA... POLONIC! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Si_m_am_ars_la_polonic_george_safir_1386659986.html [Corola-blog/BlogPost/363299_a_364628]
-
Dumnezeu. De o fi cu mine, scot un volum mare, doar să am putere și ceva mâncare, să-mi fie copiii tot că până-acum, să aibă serviciu, să nu stea în drum. Să-mi fie alesul, cel de-un leat cu mine, pe picioare, zdravăn și să-i fie bine, să nu mai bolească că m-a omorât, sufletul în beznă mi l-a zăvorât. Că de-o fi așa, Doamne, scriu române, uit de bătrânețe, de nesomn, de foame
MI SE SCURGE VIAȚA de DORA PASCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1462991754.html [Corola-blog/BlogPost/378506_a_379835]
-
și câte un harapnic mai mic sau mai mare, după grad, destinat în special subordonaților. Numărul de noduri plumbuite la harapnic indica locul ocupat în ierarhia imperiului. Fiecare era obișnuit să încaseze bice de la superiori și să altoiască subordonații și leaturile inferioare. Asta, așa, ca antrenament pentru starea de război. Astfel își începu discursul și generalul Prăpădenie, lovind nervos cu biciușca, fie în laba sa butucănoasă, fie în carâmbii cizmelor: - V-am convocat ca să vă anunț că avem alarmă de gradul
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
mai multe? - E unul singur, dar mare de tot! Iar pe unde am fost eu, nu trece trenul! E vorba de deportații din Bărăgan! Ați auzit ceva? - Nu știu nimic. - Ehe! O mare tragedie! M-am născut în 1939. - Suntem leat! - Da, dar dumneavoastră ați avut alt traseu. Mie mi s-a tras de la o sticlă de... secărică! - Ce e secărica? - Era o băutură prin anii `30-`50. Tata era cârciumar într-un sat de lângă Dunăre, aproape de Orșova. Avea o cârciumă
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-vartejul-dansului-vartejul-vietii-de-iulian-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]
-
al vieții lui. Plecarea la cele veșnice mi-a rănit sufletul și mi l-a sărăcit. Am rămas fără amintirile pe care numai el avea puterea și răbdarea să mi le țină vii. Poate că le tălmăcește și acum cu leatul și cu frații sosiți la cer înaintea să, grăbiți de schijele cu care s-au întors la vatră. A luat cu el pentru vecie, printre altele, si povară luptelor din tranșee. Uneori, gândurile dor! Când nostalgia mă înconjura mai tare
SUPRAVIEȚUITORII TRANŞEELOR! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1439546467.html [Corola-blog/BlogPost/373245_a_374574]
-
fu urât. Și al voit atunci să sui și-n pisc să fiu. O ste era pe ceruri. În cer era târziu. O altă cauză în receptarea poeziei argheziene este limba „neaoșă” El se afirmă stingher printre contemporani. Cuvinte ca „leat”, „duminicarea”, „dumicatul”, „gogoloi”, „drojdii”, „țărână”, „faguri”, „candelă”, ”besnă”, „lut”, „stei” etc. fac parte din arsenalul lingvistic folosit cu predilecție în poezie. „Florile de mucigai” la care vom insista mai mult, ne relevă un registru liric al impresiilor din închisoare, care
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Este_arghezi_un_poet_obscur_ion_ionescu_bucovu_1344335617.html [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
spre soare. Din cercul inerției, prin naștere învins Mă prăbușesc în lumea din care m-am desprins. Ard viu în tortza firii mereu că la-nceput Și cad din slava-nalta însingurat în lut. Din noaptea cea mai lungă, cu leatul care piere Mă va trezi din somn, Iisus, la înviere. Referință Bibliografica: DUREREA DE ARIPI / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1974, Anul VI, 27 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DUREREA DE ARIPI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464354844.html [Corola-blog/BlogPost/375226_a_376555]
-
acea dată a fost terminată și școala din curtea bisericii. Deducem aceasta din însemnarea dascălului Dimitrie Anagnostache care, pe o Liturghie, face următoarea precizare: "Și am scris eu Dimitrie Anagnostache ce am învățat copiii la școala acestei sfinte biserici, la leat 7290"(1782). Acest dascăl scrie mai multe documente rucărene ca cel din: 15 februarie 1783; 20 mai 1786; 26 mai 1786;1787. Din alte însemnări făcute pe cărți ale bisericii aflăm că la această școală au funcționat și alți dascăli
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xviii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
și le voi fi știind pricina și apoi să înștiințez. Martor fiind, precum mi se poruncește, am cerut la dânșii toate cărțile ce au avut, de mi le-au artătat. Și văzând cea dintâi hotărnicie, a 24 de boieri la leat 7223septemvrie 24, de ani 85, că au măsurat tot hotarul Severineștilor și au ieșit la mijlocu moșii stânjeni 2170, din care alegea partea Peiu(lui)slugeru de zăstre, stânjeni 120, și lui Cosdi, sân Dumitrașco Pozdăreanu, de cumpărătură, stânjeni 483
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
i-am dat și lui vestea cea mare, aceea că mă face pionier. - Ei, șî, mare scofală!, mi-a răspuns Gică spre dezamăgirea mea. Când am ieșit de pe Ulița Cimitirului în Calea Mare, l-am întrebat cât e ceasul pe „leatul” lui taică-meu, Mitică Fetelea, băiatul morarului Dumitru Fetelea, care stătea pe „blană” în fața casei. Văzând că nu mai am timp să duc acasă cărțile și să mă și-ntorc, fiindcă trebuia să-mi fac și baie, i-am zis
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
aur o îmbracă, Un vânt sfios, pătruns în vie, Împrăștie buchet de busuioacă. Un stol de grauri de pripas, Ca un penel stropind grăbit Un rest de tuș în el rămas, Pătează cerul în pepit. În nucul cel de-un leat cu veacul Se-oprește-o zburătoare pe furiș Și-n urma ei, de-a berbelecul, O nucă zornăie pe-acoperiș. * O nouă toamnă-adaug iar La anotimpurile-mi grele, O altă filă-n calendar Foșnește-n degetele mele. Și-n toamna care mă
O NOUĂ TOAMNĂ... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1472901771.html [Corola-blog/BlogPost/381271_a_382600]
-
încovoiat sub cruce. Că sub povara vremilor opacă Se rezvrătește-un vis nestins cu anii Și sângele nu poate să mai tacă Vândut din nou în codrii Gesetmani. Că va renaște neamul ca un soare Sub boltă, ca la început de leat Peste pământ și’n inimi iar tresare Eternul imn: Hristos a înviat ! Citește mai mult Din sfinți părinți sau din părinți lumeștiTot se mai nasc copii cumințiSă’mbrace straiele duhovniceștiSă aibă neamul și-un sobor de sfinți.Poporu-acesta tras mereu
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
munci fără acel tânăr frumos cu acei ochi albaștri plini de un aer de umanism autentic. Acest incident s-a întâmplat în mare parte și datorită faptului că caporalul de schimb, sau sergentul de servici erau soldați gradați din acelaș leat cu soldații care făceau gardă și când nu mai erau alte cadre prin preajmă practic, nu mai aveau nici o autoritate asupra soldaților. În alte unități am văzut că erau sergenți angajați și asta făcea diferența în corpul de gardă. Sosi
PORTRETUL UNUI SOLDAT de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Portretul_unui_soldat_eugen_oniscu_1349186037.html [Corola-blog/BlogPost/343525_a_344854]
-
gardă și când nu mai erau alte cadre prin preajmă practic, nu mai aveau nici o autoritate asupra soldaților. În alte unități am văzut că erau sergenți angajați și asta făcea diferența în corpul de gardă. Sosi și ziua liberării pentru leatul lui Andrei dar el a rămas închis în arestul corpului de gardă la o unitate alăturată. Îl vedeam uneori când îl duceau la proces s-au prin curtea unității mereu acompaniat de un soldat înarmat. O schimbare se produsese în
PORTRETUL UNUI SOLDAT de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Portretul_unui_soldat_eugen_oniscu_1349186037.html [Corola-blog/BlogPost/343525_a_344854]
-
era chiar un motiv ca s-o termine cu viața; erau încă femei prin sat mult mai bătrâne decât ea și tot umblă ca fetele mari... Ileana lui Vasile, Parascheva de peste drum, Tanța lui Ghiță, Maricica lui Ilie...tot un leat ! Veștejite și uscate, cu picioarele strâmbe, unele fără dinți, altele aduse din spate... Ptiuuu! Își făcu semnul crucii, scuipă în sân și deschise ușa chilerului . Aici era locușorul ei, refugiul în ceasul greu al încercărilor, aici își petrecea puținul răgaz
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1472910992.html [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
nu se ținea cont de gabarit sau înălțime, am nimerit o rubașca cu mânecile scurte până la coate, un pantalon scurt până la genunchi și o centură de pânză ruptă pe la mijloc, două fire de câlți o mai ținea. Așa a pornit "leatul"la prima lucrare de construire a unui gard de împrejmuire a unității cu stâlpi de beton de 400 kg. și cum eu aveam 1,83 m înălțime toată greutatea stâlpului se lasă pe mine. Răni și coaje am avut pe
CAP.4 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1485270433.html [Corola-blog/BlogPost/343094_a_344423]
-
Propun următorul exercițiu de imaginație: să presupunem că Eminescu n-ar fi murit încă tânăr, ci ar fi trăit cât Sully Prudhomme sau mai mult. Avea Eminescu vreo șansă de a primi premiul Nobel? Au fost contemporani, chiar de același „leat”, se asemănau mult în privința temelor și motivelor poetice, lucru evident pentru cine îi citește în paralel: iubire imposibilă sau minată de o „trădare”, iertată imediat grație frumuseții unor ochi albaștri, meditații poetice despre steaua care se vede abia după ce nu
AR FI PUTUT LUA MIHAI EMINESCU PREMIUL NOBEL? de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_isanos_1484473667.html [Corola-blog/BlogPost/375488_a_376817]
-
broboadă, Necăjită de amar. Stă cu mâna tremurândă Întinsă pentru un ban, Că de trei zile flămândă A zăcut într-un canal. Pe soț, cu mulți ani în urmă, Gangrena l-a mistuit. Era poate cel din urmă Dintr-un leat care-a pierit. În Italia un fiu, după altul dispărut, A fost spulberat pe zebră. Și, din lanț o verigă s-a mai rupt - Fetița - care-o mai ținea în... vervă. Ce greu i-au mai trecut anii... Ultimii i-
ION I. PĂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/ion_i._p%C4%83r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
doliu, o broboadă,Necăjită de amar.Stă cu mâna tremurândă întinsă pentru un ban,Că de trei zile flămândăA zăcut într-un canal.Pe soț, cu mulți ani în urmă,Gangrena l-a mistuit.Era poate cel din urmăDintr-un leat care-a pierit.În Italia un fiu, după altul dispărut,A fost spulberat pe zebră.Și, din lanț o verigă s-a mai rupt -Fetița - care-o mai ținea în... vervă.Ce greu i-au mai trecut anii...Ultimii i-
ION I. PĂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/ion_i._p%C4%83r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
din dorința excesivă de a se face auzit, trimițându-și tiradele încrucișat, mulțumindu-se chiar și cu un partener, deși, mult ar fi vrut fiecare să fie audiat de toți în același timp, scăpând amănuntul că toți erau de-un leat și se considerau învățați de experiențele vieții... Mai tăcute erau fetele. Având copiii la casele lor, trăiau în tihna solitudinii, fiecare văduvind de ceva vreme și oricum neînstare a ține piept strigătelor domnilor colegi. Doar Papa vorbea sotto voce, căci
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
nu se ținea cont de gabarit sau înălțime, am nimerit o rubașca cu mânecile scurte până la coate, un pantalon scurt până la genunchi și o centură de pânză ruptă pe la mijloc, două fire de câlți o mai ținea. Așa a pornit "leatul"la prima lucrare de construire a unui gard de împrejmuire a unității cu stâlpi de beton de 400 kg. și cum eu aveam 1,83 m înălțime toată greutatea stâlpului se lasă pe mine. Răni și coaje am avut pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
unde nu se ținea cont de gabarit sau înălțime, am nimerit o rubașca cu mânecile scurte până la coate, un pantalon scurt până la genunchi și o centură de pânză ruptă pe la mijloc, douăfire de câlți o mai ținea. Așa a pornit "leatul"la prima lucrare de construire a unui gard de împrejmuire a unității cu stâlpi de beton de400 kg. și cum eu aveam 1,83 m înălțime toată greutatea stâlpului se lasă pe mine. Răni și coaje am avut pe umeri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
a ajutat cu greu nepoata să descalice de pe mârțoaga pe care o închipuia și începu să protesteze: - Grea soartă au bieții bidivii! Uite cum mă înțeapă genunchii. Dar șalele! Deh, încheieturile oaselor mele, dar mai ales ale celor de-un leat cu mine, au de-acum nevoie de unsoarea aceea care se vinde la farmacie, continuă să se plângă, în timp ce-i aranja fetiței rochița șifonată de cocoașele umerilor săi. - Ce, bunicule? De ce m-ai coborât? Ai găsit urma vulpii? - Nu încă
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 by http://confluente.ro/Un_batran_si_doi_copii_gheorghe_parlea_1332273840.html [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]