307 matches
-
prin ale căror umbre treci, fără să-i poți, vreodată, cuprinde. Stări paralele, parcă mai jos, si totusi mai sus de lumealume” (p. 123). Tot o premieră, de astă dată în interpretarea prozei aceluiași, înregistrează autoarea atunci cand identifica o posibilă lecțiune a numelui lui Aubrey de Vere, din Remember. Mai mult decât o aluzie, acesta e un cod. Tibi nom de Vere era, în Renașterea engleză, o exerga ce putea fi citită anagramat că mente videbori, adică „vezi-ma cu mintea
Cozerii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4242_a_5567]
-
nici mai mult, nici mai puțin decât echilibrul. O virtute pe cât de necesară, pe atât de puțin exersată, totuși, în critică. P.S. O observație pe care am preferat s-o fac aici, nu în corpul cronicii, e legată de o lecțiune greșită (și de consecințele ei). La p. 59, în ultimul paragraf al deja pomenitei Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat, ni se spune că, bolnav, poetul „se temuse mereu să nu sfârșească vreodată ca Baudelaire, afazic, în stare să bâlbâie
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
IoÚdaj S...mwnoj ’Iskariètou, Iuda, fiul lui Simon Iscariotul, citat numai în Ioan 6,71 și 13,2,26. La aceste forme se adaugă și unele variante manuscrise: Skarièq și Skarièthj. De asemenea, Codex Sinaiticus are, la Ioan 6,71, lecțiunea specială: apo Karioutou, „din Kariot”. Trebuie insistat asupra faptului că prima parte a numelui, „Iuda”, nu avea, la epoca respectivă, nici urmă de conotație peiorativă. Dimpotrivă! Împreună cu „Isus”, „Iuda” era cel mai frecvent nume dat copiilor evrei de parte bărbătească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ne-a făcut o mare plăcere intelectuală serialul, ajuns la episodul 9, al lui N. Georgescu despre edițiile din opera lui Eminescu. Autor a două volume pe această temă, N. Georgescu găsește, iată, noi lucruri de spus pe seama erorilor de lecțiune ori de transcriere a textului poetic eminescian, precum și a ordinei poeziilor în diferitele ediții. Vă sfătuim să citiți. Un ton de răfuială Citind grupajul de articole pe care OBSERVATORUL CULTURAL (30 sep-tembrie-6 octombrie 2010) le dedică dialogului dintre Herta Müller
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6024_a_7349]
-
fi de acord cu acest argument. Ediția de față este nu numai inutilizabilă, ci devine chiar inutilă din cauza sutelor (nu exagerez!) de greșeli de tipar, care fac ca textele publicate aici să nu poată fi întrebuințate. Sunt atât de multe lecțiuni greșite, transcrieri anapoda ale numelor proprii și greșeli de tipar, încât volumul nu poate fi folosit nici măcar ca materie primă pentru o a doua ediție, masiv revăzută: totul trebuie luat de la capăt. Ceea ce, în condițiile în care întreaga arhivă Sorescu
Harababură cu Marin Sorescu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5099_a_6424]
-
reproducere științifică a acestuia. Din păcate, însă, ea prezintă nenumărate inexactități de transcriere și a făcut obiectul câtorva critici aspre din partea lingviștilor și editorilor. La rândul ei, ediția Florea Fugariu, deși a îndreptat cea mai mare parte a erorilor de lecțiune și a greșelilor de transliterare ale edițiilor precedente - beneficiind, cred, și de modelul ediției critice realizate de J. Byck, în 1953 -, a avut și ea destule scăpări. În plus, convingerea lui Fugariu că versiunea A, încheiată, după cum arată editorii volumului
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
cu o migală care merită semnalată și apreciată cum se cuvine, a reluat lectura, vers cu vers, a manuscrisului versiunii B, aflat în Biblioteca Academiei Române, și a îndreptat versurile „corijate” de Florea Fugariu. De asemenea, a corectat și erorile de lecțiune și transcriere ale edițiilor anterioare, oferindu-ne un text curat și fidel, pe cât este omenește posibil, față de manuscrisul rămas de la autor. O epopee al cărei model poetic - căutat multă vreme printre textele la care, viclean, scriitorul trimite explicit în Epistolie
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
prezintă în condiții mult mai bune, fapt care nu poate decât să avantajeze încercarea de recuperare a literaturii lui Chelariu. În primul rând, reproducerea textului este acum acceptabilă, fără greșelile de tipar care fac textul primului volum greu utilizabil. Doar lecțiunile greșite, cam numeroase, continuă să mineze ediția, deși multe se pot reconstitui din context (și, prin urmare, un cititor profesionist nu se va simți stânjenit de ele). Singura greșeală evidentă, din fericire, minoră, este reproducerea la un loc a notelor
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
eseistice a lui B. Fundoianu/ Fondane. Dedicat exclusiv poeziei antume din faza românească, primul volum al ediției de Opere (o ediție critică în toată puterea cuvîntului) se prezintă în condiții excelente, reluînd și perfecționînd cu adausuri de variante, reordonări cronologice, lecțiuni și precizări contextuale, ediția din 1974 alcătuită de Paul Daniel și George Zarafu, inclusiv pe baza confruntării cu manuscrisele fundoiene aduse de la Universitatea Yale; au mai fost reproduse - prin bunăvoința lui Michel Carassou - un număr de fotografii din volumul Benjamin
Pro-Fundoianu by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4803_a_6128]
-
modificări față de cea din 2000: 1) sunt două volume în loc de unul; 2) însemnările respectă ordinea cronologică a punerii lor pe hîrtie, înlăturîndu-se doza de întîmplare cu care redacția le-a selectat în ediția princeps; 3) sunt corectate tacit greșelile de lecțiune, de transcriere sau de tipografie. În felul acesta, scrupulul editorial va fi la înălțimea talentului lui Pandrea, un talent care se impune fie și numai prin amănuntul că textele care au rămas în manuscris sînt scrise la prima mînă, d
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
Politice din cadrul Departamentului de Științe Politice al Universității din București, care, în volumul curent, X, numărul 4/2010, cuprinde o serie de analize și recenzii realmente interesante și bine racordate la realitățile politice și editoriale curente. Volumul se deschide cu lecțiunea prof. Mauro Calise, de la Universitatea Federico II din Napoli, susținută spre sfârșitul anului trecut, cu ocazia primirii titlului de doctor honoris causa al Universității din București. Alocuțiunea tratează tema personalizării puterii politice. Modelul politic de largă circulație în Europa (vestică
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5551_a_6876]
-
în evidență și influențele reciproce dintre cei doi: Slavici împrumută de la Eminescu unele formule, iar Eminescu de la Slavici o metodă de argumentație. Contribuția ediției de față la clarificarea acestui aspect este inestimabilă. Sunt și câteva scăpări, desigur. Două erori de lecțiune (se cere, la p. 102, în loc de recere, ca sinonim al lui necesită, formă des întâlnită în publicistica ardeleană de la 1880, și Tiernagora, la p.453, în loc de Țârnagora, adică Muntenegru), câteva note imprecise și cam multele greșeli de tipar nu pot
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
și începutul secolului XX. Pentru noi, românii, tradițional ignoranți în materie de viață spirituală a vecinilor noștri, ele sunt inestimabile. Ediția, efectuată după textul original din publicațiile epocii, ni le restituie pentru prima dată integral. Mai există mici erori de lecțiune, ca și fatalele greșeli de tipar, dar singura scădere cu adevărat demnă de a fi semnalată vizează insuficienta amendare în note a celor câteva ieșiri antisemite ale publicistului. Cu atât mai mult cu cât antisemitismul lui Slavici e demult cunoscut
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
cu manuscrisele poetului și o aducere la zi a notelor. Este exact ceea ce a făcut, cu devotamentul dintotdeauna, Dorli Blaga, oferindu-ne o versiune din care au fost eliminate greșelile de tipar și în care au fost din nou verificate lecțiunile anterioare. Totodată, noua ediție, fără să fie una critică în adevăratul înțeles al cuvântului (ceea ce nici nu pretinde, de altminteri, să fie), a pus în paralel manuscrisul Hronicului..., text de senectute al poetului, și corespondența sa de tinerețe cu viitoarea
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
nu, iar cel în latină sau germană este trecut la variante. Un principiu funcțional, chiar dacă, într-un fel, canonul editologic este încălcat. Dacă Țiganiada ar fi fost reprodusă integral, atunci cronica mea ar fi trebuit să abordeze obligatoriu diferențele de lecțiune între diversele ediții mai vechi și versiunea de față. Cum nu este cazul, prefer să mă concentrez asupra câtorva aspecte prin care Ioan Budai- Deleanu în mărturii antologice este o contribuție importantă la bibliografia scriitorului. În primul rând, ea întărește
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
face prea mult mauvais sang. Se întâmplă, de! Ce să-i faci? Ca să-ți spun sincer, nu mai știu ce am trimis afară de cele patru articole semnalate de tine: - Vitaphakol pentru ochi - 2 tablete ciocolată - 4 Supe Royco - 1 tub ( lecțiune incertă) Un lucru știu sigur: erau și niște pantofi de casă. Cred, de asemenea, că mai erau și niște plicuri cu supe „instantanee” (de amestecat cu apă caldă, fără fiert). Restul... am uitat! Dacă nu găsești pantofii de casă, tant
Epistolar inedit Sanda Stolojan – N. Steinhardt by Florian Roatiș () [Corola-journal/Journalistic/3424_a_4749]
-
Milton. Tonul e de la început polemic (dovadă că a și generat polemici imediate). Pe scurt, Fish se arată surprins de incalculabila eterogenitate a interpelărilor operei lui Milton. Nu numai în chestiuni majore, dar și la nivelul detaliilor, în variantele de lecțiune, opiniile avansate de exegeți sunt, uneori, ireconciliabile. Profuziunea lor dizolvă pur și simplu, în chip paradoxal, credința că am avea de-a face cu un text originar. Este teza lui Fish, pe care, spre finalul articolului, ajunge s-o nuanțeze
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
de niște copii adorabili. Penitența lui Valjean îi repugnă, dar îi lipsește curajul (ori, din contra, îi prisosește politețea) pentru a o afirma public. Drama lui e drama celui care a pierdut Paradisul. (Iar aici Fondane găsește argumente împotriva unei lecțiuni psihanalitice a observației). Preferă să țină seama de ordinea magică a gândirii, ceea ce, bineînțeles, e imposibil de contracarat (sau de admis) logic. Chestiunea legăturilor dintre biografie și operă o tratează în aceeași notă de maniacală subtilitate: se prea poate, pentru
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
Necesitatea stringenta a unor instrumente de lucru în activitatea didactica îl determină pe G.L. Frollo să se dedice realizării acestora și astfel tipărește, cu largul sprijin material al Municipalității din Brăila, la scurt timp una după cealaltă, primele sale lucrări: Lecțiuni de Limbă și Literatura Italiană (Brăila, 1868), Vocabular italiano-român, francezo-român și româno-italiano-francez, (Pesta, 1868-1869) și Limba română și dialectele italiene (Brăila, 1869). Transferarea la București reprezintă începutul unei noi etape în viață și activitatea lui Frollo, etapă marcată în mod
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
lor socială. La scurtă vreme de la sosirea sa în România și de la institutionalziarea poziției sale în cadrul Gimnaziului Real din Brăila, Frollo a dat curs necesității de a oferi elevilor săi, si nu numai lor, un manual, concepînd și realizînd lucrarea Lecțiuni de Limbă și Literatura Italiană (Cursul I. Elemente de Gramatică: Lecturi și traductiuni), care pînă în 1895 a cunoscut nu mai puțin de patru ediții. Intențiile erau destul de ambițioase și autorul și-a dat seama de acest lucru, renunțînd la
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
scris despre aproape toate edițiile din opera eminesciană. Și-a spus cuvântul cu maximă franchețe, despre ediția lui G. Ibrăileanu (1930), spre exemplu, reproșându-i aplicarea șovăitoare a criteriului modificării limbii, iar în ediția lui Mihail Dragomirescu a constatat că lecțiunea textelor era "mai defectuoasă decât în oricare din edițiile precedente". Într-un moment când nu avea drept de semnătură, când deci șoma, când nu i se cereau colaborări, a avut timp să examineze, în opt scrisori (aprilie-mai 1953) către Perpessicius
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
prozastice gratuite, ignorând încărcătura etică a actului de cultură. Păcat că ediția de față, care pune în circuit un text inedit și un autor - remarcabili, și unul și altul -, nu a fost mai atent îngrijită. Greșelile de tipar, erorile de lecțiune și aparatul critic precar îl pun la grea încercare pe filologul care parcurge textul. Cele două texte de escortă, semnate de Ion Bogdan Lefter și Barbu Cioculescu, completează totuși, în mare măsură, lacunele ediției, oferindu-ne o bună introducere în
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
de reacție, nici acuratețea gândirii: - Lasă-mă pe mine, simt că Încep să redevin deșteaptă. Probabil că se referă la succesiunea celor două propoziții și, implicit, la succesiunea operațiunilor care fac obiectul fiecăreia dintre ele. - Excelent, așa cred și eu. Lecțiunea corectă, În acest caz, ar fi: CHEIA ESTE ALEXANDRU CEL MARE. SCHIMBĂ ORDINEA! Și atunci, În traducere liberă, mesajul sună astfel: hello, căutătorule, fii atent: Întâi trebuie să găsești corespondența litere-cifre (ceea ce tu ai făcut deja) și apoi să schimbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fi descrisă și potrivit diferitelor niveluri de lectură, pe care le face posibile, le susține constant și le îndreptățește. Astfel, procedând sistematic, vom descoperi că ea oferă, ca punct de plecare, într-o hermeneutică atentă, lectura biblică (antroponime, toponime, citate, lecțiuni, aluzii): Adam, Lot, Moise, Gavril, Fecioara, Iosif, Cer, Cădere, Eden, Sinai, Betleem, Marea Moartă, Șarpele de-aramă, Tabor, Duh, Răstignire, Miel, Cruce etc. etc. Reproducem un text foarte concentrat, ce evocă - și interpretează - evenimentul unic a Răstignirii: S-o-mbrățișeze
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
asta se datorește, fără îndoială, zburdălniciei și lipsei de simpatie pentru respectivii domni profesori. În schimb, la limba română și la istorie era tare. Fiindcă n-aveau cărți, învățau gramatică și celelalte după dictat. Eminescu căpătase de la Pumnul însemnările de lecțiuni și le împrumuta și la colegi, cu condiția de a nu îndoi și murdări filele, dar temeiul cunoștințelor sale era lectură. Lăsând în plată Domnului problemele de aritmetică, citea pe înfundate, închis în casă, cărți din bibliotecă școalei, sau de la
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]