96 matches
-
au fost îngropat în gropnița Bisericii Sf. Nicolae-Domnesc din Iași... apoi, i-au luat oasele la Sf. Mănăstire Bursuci. Iaca, măi Fanachi, aista o fost răzeșul Constantin Silișteanu, crescător de cai; Constantin al lui Teodor din Silișteni... întâi herghelegiu, apoi lefegiu, pe urmă și Ceauș la Steagul Spătăresc... Nu putem, măi Fanachi... nu putem să nu-i amintesc, macar pe câțiva din răzășimea... fala noastră, a Fălciului. Nu putem să-i las uitării... pentru ca, aceia de după noi să-i știe!... Și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
facultăților de litere și de științe de profesorii paraziți, cari nu știu nimic. Exemple câți peri-n cap. Astfel de ex. faimosul Vizanti de la Iași susține până în ziua de astăzi în prelegerile sale autenticitatea cronicei lui Hurul și un alt lefegiu de la Iași, anume Leonardescu, profesor de filozofie, a publicat o broșură în care-l numește pe Schopenhauer materialist, iar numele lui Kant îl scrie cu u scurt la sfârșit (Kantu). Să mai pomenim pe vestitul Pseudo-Ureche și pe alții? Destul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
facultăților de litere și de științe de profesorii paraziți, cari nu știu nimic. Exemple câți peri-n cap. Astfel de ex. faimosul Vizanti de la Iași susține până în ziua de astăzi în prelegerile sale autenticitatea cronicei lui Hurul și un alt lefegiu de la Iași, anume Leonardescu, profesor de filozofie, a publicat o broșură în care-l numește pe Schopenhauer materialist, iar numele lui Kant îl scrie cu u scurt la sfârșit (Kantu). Să mai pomenim pe vestitul Pseudo-Ureche și pe alții? Destul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bogății, nici prin comportarea mea de altădată, nici prin cunoștințe, pe scurt, prin nimic nu merit încrederea dumneavoastră, care mă onorează și e mai presus de speranțele mele; și dacă nu vă pot fi de folos decât ca sclav sau lefegiu... nu mă supăr, dar mă întristez. — Lukian Timofeici, asta-i o prostie! — Doar ca sclav! Ca și acum, ca în cazul de față! Întâlnindu-vă și urmărindu-vă cu inima și cu gândul, îmi spuneam: nu sunt demn de relații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a ne atribui vorbe ce nu le-am spus. Nici am numit poporul ce muncește și plătește canalie. Pentru plebea superioară, pentru acele mii de demagogi cari trăiesc direct sau indirect din buget am păstrat acest epitheton ornans, pentru cumularzi, lefegii, agenți electorali plătiți, cârciocari și coțcari cari s-au vârât până și în comunele rurale; iată pentru cine păstrăm epitetul, nu pentru bietul nostru popor, pe care numai prefectul roșu d. Vidrașcu îl numește sălbatic într-o țară civilizată. Ignoranța
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
treia mia parte din puterea sa musculară datorea țăranul statului. Azi sunt zeci și iarăși zeci de mii de oameni cari, sub o formă sau sub alta, trăiesc din aceeași pungă a țăranului. Sunt în fiecare sat cel puțin zece lefegii, ceea ce face un condei de 40 mii de lefegii; apoi comunele urbane, apoi statul. Daca om pune 100 000 nu {EminescuOpXII 322} {EminescuOpXII 323} greșim. Dar unde punem întregi popoare parazite ca cel ovreiesc, care nu produce nimic și trăiește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
statului. Azi sunt zeci și iarăși zeci de mii de oameni cari, sub o formă sau sub alta, trăiesc din aceeași pungă a țăranului. Sunt în fiecare sat cel puțin zece lefegii, ceea ce face un condei de 40 mii de lefegii; apoi comunele urbane, apoi statul. Daca om pune 100 000 nu {EminescuOpXII 322} {EminescuOpXII 323} greșim. Dar unde punem întregi popoare parazite ca cel ovreiesc, care nu produce nimic și trăiește numai din scumpirea obiectelor de consumațiune? Aceștia sunt 500000
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Daca om pune 100 000 nu {EminescuOpXII 322} {EminescuOpXII 323} greșim. Dar unde punem întregi popoare parazite ca cel ovreiesc, care nu produce nimic și trăiește numai din scumpirea obiectelor de consumațiune? Aceștia sunt 500000. La un loc toți străinii, lefegii, clasele consumatoare care nu produc nimic se urcă la un milion, de nu mai mult. Fracția nu mai [e] cea de sus 1/3000, ci 2/3, adecă două din trei părți din viața sa trebuie să cheltuiască un om
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
față cu armele încărcate și cu iataganele la brâu... Dintr - aceștia se compunea pe atunci toată oștirea Domnilor fanarioți. Marele spătar, șeful oștirilor, nu se făcea niciodată dintre boierii români, precum nici agă, nici capitan de dorobanți, nici capitan de lefegii, precum nici o altă dregătorie care, după vechile așezăminte ale țării, aveau sub dânsele trupe înarmate, ci pe toți aceștia 'i rânduia Domnul din grecii lui. Caimacamul Craiovei cu toată suita și cu toată oștirea trebuiau să fie greci, zapcii plășilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe colț. Asta dovedește că Cetățuia era loc de refugiu și rezistență armată al domnitorilor. Avem și fapte care adeveresc acest lucru. Unul din ele este retragerea între zidurile Cetățuii a lui Dimitrie Cantemir vodă, pentru a organiza reprimarea revoltei lefegiilor săi. Dar faptul cel mai însemnat este respingerea de către Mihai Racoviță voievod a atacului austriecilor conduși de Ferencz : „...s-a întâmplat întru acest an, la veleat 7225 (1717) ghenar 10, de au trimis nemții pe Frănță căpitanul, și au venit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
tratamentului oricărui potențial concurent la tron: „doar“ orbirea ori scurtarea nasului... Și s’au găsit Împărați care au preferat moartea dată de săgeata otrăvită primită În braț, tăierii acestuia. Vulpea Își smulge piciorul prins În capcană... Moravurile se schimbă: apare lefegiul, a cărui viață, mai precis leafă, e mai ieftină decât armura, mai ales că aceea Îl face pe luptătorul căzut de pe cal client sigur al rafinat de macabru denumitului „merçi dieu“, stiletului strecurat de adversar printre zăbrelele chivărei. Cam ce-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
frontiere la interminabilele concilii care trebuiau să hotărască câte cuie - 3 ori 4 - au fost Înfipte În vestita cruce... când 40.000 de călugări disputau astfel de subiecte În spatele zidurilor lungi dar vechi ale Constantinopolului pe care 5.000 de lefegii le apărau În fața a 250.000 de turci... Și Îmi exprim gândul că ceva de același fel ne deturnează atenția de la adevăratele probleme ale contemporaneității: O fi etic a face un transplant ori, dimpotrivă, a scurta zilele incurabilului? Dar cred
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tulburate când de ciumă, când de cruciadă, când de ceartă dogmatică - și spun unii că 40 de mii de călugări disputau interminabil numărul cuielor cu care a fost răstignit tizul meu divin, În Constantinopolul apărat de doar 5 mii de lefegii În fața celor 250 de mii ai lui Mahomed, care le-au răsplătit apoi „colaboraționismul“ cu ceea ce numim sodomie -, ceilalți deci au pătimit și dinspre rafinamentul care compensa ignoranța. - Mi-aduc aminte. Se aplica legea talionului și, de pildă, În civilizata
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Astfel, la Moscova apărea Pentru o Iugoslavie socialistă, în Republica Populară România (RPR), Sub steagul internaționalismului, în Cehoslovacia Lupta nouă, în Bulgaria Înainte și în Albania Pentru libertate, toate acestea având "un rol important în demascarea politicii aventuriere, antipopulare, a lefegiilor de la Belgrad ai imperialiștilor" ("Clica lui Tito-Rancovici transformă Iugoslavia într-un cap de pod al agresiunii": 1951, 76; Calinin: 1950, 17-19; Piradov: 1949, 18-22). Deși Tito se considera un comunist disident, Stalin îl transformase într-un proscris. Se pare că
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
el era îngrijorat de iminenta fondare a unui stat evreiesc "în Dacia" și se referea la Iași ca la Municipium Judaeorum. Jean Jaurès, Briand, Viviani, Clémenceau și Millerand erau prea apropiați de evrei pentru gustul lui Cuza; îi numea Jidoviți (lefegiii evreilor). Socialismul era după părerea lui Cuza o invenție evreiască. Interpretările date de el religiei evreilor sînt pline de blasfemii și minciuni. Îi nega pe Heine, pe Borne și pe alți poeți sau intelectuali evrei cu argumente asemănătoare celor folosite
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
că este imaginea adevărului 25. Mesajul suna cam așa: "Iorga și-a luat partea de la casieria băncii Blank și vrea acum, împreună cu cîinii lui "Jidoviți" , să ne lipsească de partea noastră". Acesta era motivul petru care era el "apărătorul și lefegiul evreilor!" Tema aceasta va fi adesea adusă pe tapet în ultimii ani ai vieții lui Iorga. Efectele cumulate și exasperante ale acestui fapt asupra oricui (și mai ales asupra lui Iorga!) nu pot fi trecute cu vederea. Devenea imperativ pentru
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de către mulți drept "năimit evreilor", Iorga și-a pierdut răbdarea, fără însă a propune recurgerea la persecuții. Cu toate acestea, prin 1937, atitudinile "în funcție de toane" ale editorialelor lui Iorga au devenit discutabile. Poziția lui nu era deloc ușoară. "Susținătorul" și "lefegiul evreilor" era insultat aproape zilnic, amintindu-i-se de legăturile sale cu Aristide Blank, plus considerațiile cotidiene asupra "slujirii României" pe o scenă supusă unor schimbări rapide. Iorga se opunea ferm (și fără succes) violenței, o soluție gen Holocaust depășindu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
La Cetățuia a existat și o tiparniță, care tipărea cărți grecești și în limba arabă. Lunga istorie a Cetățuii a fost marcată de numeroase evenimente. Să amintim că Dimitrie Cantemir s-a retras aici, pentru a putea organiza reprimarea revoltei lefegiilor săi. Apoi,în 1717, Mihai Racoviță voievod a respins atacul austriecilor conduși de Ferencz, venit cu gândul să-l ridice pe domn. Întâmplarea o desprindem din actul întocmit de voievod în ianuarie 1717, prin care scutește de dări Mănăstirea Cetățuia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
fost că i s-a înscenat un proces politic și a fost condamnat la ani buni de închisoare pentru "atitudine dușmănoasă". Nu vreau să amestec totuși securitatea cu justiția militară. Nu am cum să le amestec, pentru simplul motiv că lefegiii lor au fost din aceeași rasă. Din punctul nostru de vedere, al victimelor, între anchetatori și procurori sau între judecători și angajații Direcției Generale a Penitenciarelor nu exista cine știe ce deosebire. Reprezentau instituții de represiune politică, își răspundeau unii altora și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
personalități culturale uriașe, care au produs opere ce vor fi cu greu egalate în libertatea de azi. Iar noi, scriitorii de atunci, care am luptat enorm pentru fiecare carte, pentru fiecare text - încă o dată, nu numai cu cerberii regimului, cu lefegii lui, dar și cu propriii noștri colegi, aflați la edituri, la reviste sau în instituțiile culturale -, noi, scriitorii, am trăit un fenomen unic, un dar al destinului, rar în cariera unui creator: solidaritatea formidabilă cu publicul, solidar și înțelegător cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Încasează veniturile stărostiei Bârladului. Poartă un toiag cu împletitură de aur pe fond albastru. 4. Marele vornic al țării de sus. Staroste de Dorohoi. Poartă toiag la fel. 5. Hatman pârcălab al Sucevei. Judecă pe slujitori arcași, călărași, darabani, seimeni, lefegii. Poartă toiag roș cu împletitură de aur. În tabără poartă buzdugan. 6. Marele Postelnic umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în argint. Are sub jurisdicție pe aprozi, curieri și pe Turci. E și pârcălab de Iași. 7. Marele spătar. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scrisoarea polonului din 21 august 1476, Baltazar de Piscia scria că aflase de la niște fugari că Ștefan fugise în Polonia. Unii spuneau că l-au văzut ospătându-se într-un han din Sniatin, iar alții că Ștefan ar fi tocmit lefegii la Camenița. Cum turcii n-au reușit să cucerească Hotinul, s-au retras și e posibil ca, în 8-9 august, să fi făcut joncțiunea cu oastea comandată de sultan. Dlugosz scrie că sultanul „fiind strașnic înfrânt sub amândouă cetățile, fu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
altădată. Drumurile desfundate, impracticabile în anotimpurile ploioase continuă să existe. Iluminatul public nu este folosit din lipsă de fonduri. E de înțeles că nu mai sunt bani și pentru a aprinde becuri pe ulițe dacă încăperile primăriilor comunale gem de lefegii, rude și preferați ai celor de la vârful administrației locale. De unde izvora lumina ce străbătea bezna satului de altădată? Din buna-creștere a copiilor, din moralitatea ce călăuzea viața comunităților rurale, din înțelepciunea experienței de viață pe care vârstnicii o împărtășeau copiilor
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
poarte arme. Așa că agia Macedoniei i-a chemat pe geți, besi și bastarni să asigure ordinea și paza țării. Deligo - mat o, în tăblița 20 ne spune ce au avut de îndurat trupele de geți, besi și bastarni care erau lefegii la agia Macedoniei cînd Lisimah s-a întors acasă după moartea lui Alexandru Macedon în anul 323 î.e.n. și împărțirea imperiului între diadohi. Toate rudele lui Alexandru au fost măcelărite iar geții, besii și bastarnii au fost puși sub ascuțișul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
boierii cei mari de la ținuturi (Letop., Tom. 2, fila 459). Bulibașa de Huși. În Descrierea Moldovei (f. 178) Dimitrie Cantemir zice că în fiecare târg erau „câte 4 sau 5 bulibași". Bălcescu scrie că bulibașii făceau parte din seimeni (ostași lefegii) și erau împărțiți în 10 bulibășii peste care, mai mare era Baș-bulibașa de seimi; că bulibașii, sutașii sau hotnogii comandau 100 de soldați. Deci bulibașii erau în localitate niște ostași. „Iordache Bulibașa ot Huși", se scrie într-o condică din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]