77 matches
-
dispariția celui de al doilea de pe scena politică. Nu și-a închipuit că el va pieri în curând, odată cu monarhia austriacă. Nici cu totul veridic nu este, căci de la Sinaia, la 1/14 august 1915, împreună cu Wodianer și toți membrii legațiunii expediaseră la Viena arhivele, argintăria lor și toate obiectele de valoare. Czernin fusese totdeauna un impulsiv, fără tact diplomatic, atrăgându-și mari neplăceri, ca în ziua când a cerut înapoi lui Take Ionescu, prin Ciorăneanu, decorațiunea austriacă. A doua zi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
înțeles însă, după vorbele d-lui Dan Corbescu, că executa pe un dezertor și trădător, au venit pe rând să-l felicite și să-i strângă mâna. Pe de altă parte, d. Tzigara-Samurcaș s-a dus la gară să primească Legațiunea germană care fugise din Bulgaria la sosirea Aliaților. A avut sfruntarea să explice că voia să vadă ce figură făceau. Marghiloman tot nu vedea nimic, ci făcea spirit cu Pătrășcanu: „Nu trebuie zis noi am făcut războiul, ori noi nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
contelui de Saint-Aulaire la prânzul oferit regelui și reginei era atât de frumos, bine simțit și bine gândit, într-o formă așa de impecabilă, încât s-ar putea publica într-o antologie. El și cu Berthelot au interzis ofițerilor și Legațiunii franceze de a se arăta în public cu Martha Bibescu și au împiedicat decorarea generalului Averescu cu Legiunea de Onoare. Doamnele ro mâne le-au oferit la amândoi două frumoase albume în amintirea acțiunii lor în război. Mariuța luase inițiativa
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
închisă într-o locuință așa de murdară, lipsită de tot ce era viața ei obișnuită. Nu mă gândeam la răzbunare. A și fost pornită cu primul tren. Abia sfârșisem cu d-na Jagow și mă pomenii cu baronul Taxis de la Legațiunea austro-ungară. Venise să-mi ceară sprijinul pe lângă Ionel pentru a nu fi expulzați din fosta lor legațiune, Str. Vamei, cerută de diplomații francezi, al căror locaș fusese devastat în timpul ocupației. Nu aveau cu ce-și plăti hotelul și voiau să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
gândeam la răzbunare. A și fost pornită cu primul tren. Abia sfârșisem cu d-na Jagow și mă pomenii cu baronul Taxis de la Legațiunea austro-ungară. Venise să-mi ceară sprijinul pe lângă Ionel pentru a nu fi expulzați din fosta lor legațiune, Str. Vamei, cerută de diplomații francezi, al căror locaș fusese devastat în timpul ocupației. Nu aveau cu ce-și plăti hotelul și voiau să ră mână acolo până vor putea pleca. „Nu pot face nimic pentru dumneavoastră, francezilor nu le putem
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că complicele adevărat era un mare duce. Doamna Maurojeny nu iubea pe principesa Maria, care nici dânsa nu o putea suferi. Ținea mult la rudele ei și mai ales la frate său, Alex. Catargi, căruia contribui să i se dea legațiunea din Petersburg. Deși nu era înaltă, dar subțire, avea o înfățișare impozantă, un tact deosebit, o inteligență subtilă și un aer de grande dame, care îi prindea minu nat în rolul ei. Cu toate capriciile și fanteziile reginei, a știut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe stăpâni“. Jos, în vestibul, un negru îmbrăcat în roșu și un arnăut în costumul lor național luau în primire mantalele. Cu o eleganță mai occidentală, doamnele Carp, Al. Lahovary, Manu, Alex. Em. Lahovary, Stolojan, Elena Pherekyde, Constanța Costinescu; toate legațiunile se întreceau în serate, baluri, primiri. După ce ne instalarăm în casa din strada Clemenței, am dat și noi mai multe serate muzicale. Aveam relațiuni bune cu mai toți artiștii din țară, prietenești cu Enescu. Cântau la noi pe rând. Dinicu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu noi?“ „Am intrat de nevoie în P. N., fiindcă orice act de drept civil chiar ni se refuză de nu arătăm recipisa de înscriere, dar cu dvs. în aceste condițiuni nu lucrăm. Să știți că am împărțit manifestul la legațiuni, l-am trimis în străinătate și va fi răspândit în toată țara. Arestați-ne pe toți. Mai vă atrag luarea-aminte asupra greșelii de a aresta pe generalul Antonescu, ofițerul nostru de frunte, în împrejurările de față. Îi creați o aureolă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a fost trimisă din Constantinopol o depeșă În care se spunea că Anglia, Franța și Italia nu recunosc României dreptul de a Încheia tratate comerciale fără consimțământul Porții Otomane. În replică, ministrul de externe, Vasile Boerescu, a adresat o notă legațiunilor străine În care se arata că din cuprinsul Firmanului de investitură reieșea limpede că România avea dreptul de a Încheia tratate nepolitice cu statele vecine. În ședința Camerei din 27 iunie 1875 a fost criticată, de o parte a deputaților
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
care este aici și nu este în stare sigură de a se îngriji însuși, se formează un comitet de amici care să-l ia iarăși sub un fel de tutelă. Din acest comitet face parte și D.N. Pătrașcu, secretar la Legațiune atașat acum la Ministerul de Externe. Vă rog , dați d-lui Pătrașcu acomptul de 500 lei noi pentru ediția a treia a poeziilor lui Eminescu și priviți deocamdată această scrisoare drept chitanță.” (Idem, p.140) Acestea sunt avatarurile volumului ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dl. Mitilineu, care a comunicat și-i comunică actele ministerului schimonosite, și chiar ultimul memoriu personal al lui Kogălniceanu.88 Are pe Charlier, care a scris și scrie necurmat la foarte multe ziare d-aci politice și financiare. Francezul de la legațiunea noastră d-aci, nu numai că nu face nimic decât, din când în când, câte un slab articolaș în Mémorial Diplomatique (care nu are nici o valoare), dar ne este ostil și lucrează contra noastră trădând ce știe și ca lomniind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întâi, București, 2003, p. 78. Documentul nr. 112 ROMÂNIA București, 7 OCT. 1941 MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE SECȚIUNEA AFACERILOR ADMINISTRATIVE ȘI JUDICIARE Nr. 62.705441 Anexe: Domnule MINISTRU, Ministerul Afacerilor Străine a primit, încă din cursul anului trecut, repetate proteste ale Legațiunilor străine în legătură cu aplicațiunea legilor care au limitat drepturile civile și publice ale evreilor sau au instituit măsuri de expropriere a unor bunuri aparținând acestora, față de evreii cetățeni străini. Luând în discuțiune această problemă, Consiliul de Miniștri a hotărât ca în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
MAJOR GENERAL, ss. I. Arhip I. Arhip. Șeful Secției I-a Colonel, ss. Borcescu Borcescu Comunicat: Comand. 1-7 Terit. *) Adnotare: "Dosar 3". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2950, f. 17+verso. Documentul nr. 301 LEGAȚIUNEA REGALĂ a ROMÂNIEI Berlin W. 35 în Hansemannstrasse 4 GERMANIA Telefon 25.65.48 ATAȘATUL MILITAR 12 August 1942 Nr. 12231161 ATAȘATUL MILITAR BERLIN către MARELE STAT MAJOR SECȚIA II-a Am onoare a raporta: Prin aplicarea Decretului Lege relativ la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de muncă. Aceste date sunt necesare Departamentului nostru pentru completarea materialului documentar. Primiți, Vă rog, Domnule General, expresiunea înaltei mele considerațiuni. MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE ss. Eugen Filotti 1689 (E. Filotti) Ministru Plenipotențiar DIRECTOR, ss. Oprișanu 1690 (E. OPRIȘANU) Consilier de Legațiune Domniei Sale Domnului General IONAȘCU, Șeful Marelui Stat Major București *) Adnotări: "1 DECEMBRIE 1945. Secția 1. Executare în timp scurt. Șeful Marelui Stat Major. General de Divizie ss. Ionașcu"; "2 DECEMBRIE 1945. Chestiunea evreilor este la Secția 7-a și nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vor putea învesti cu formula executorie de judecătoria de pace în circumscripția căreia notarul public își are sediul, dacă părțile nu au ales competența altei judecătorii. Capitolul II Autentificarea, legalizarea și învestirea cu dată certă a înscrisurilor de către consulatele și legațiunile române din străinătate Articolul 93 În străinătate, înscrisurile cetățenilor români se vor putea autentifica, legaliza sau învesti cu dată certă de către consulatele sau legațiunile române după competența determinată prin legile și regulamentele în vigoare și conform practicei internaționale sau principiilor
LEGE nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor, pentru învestirea cu dată certă şi legalizarea copiilor de pe înscrisuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156607_a_157936]
-
altei judecătorii. Capitolul II Autentificarea, legalizarea și învestirea cu dată certă a înscrisurilor de către consulatele și legațiunile române din străinătate Articolul 93 În străinătate, înscrisurile cetățenilor români se vor putea autentifica, legaliza sau învesti cu dată certă de către consulatele sau legațiunile române după competența determinată prin legile și regulamentele în vigoare și conform practicei internaționale sau principiilor generalmente admise, însă cu observarea normelor de procedură prevăzute de prezenta lege. Articolul 94 Agenții consulari sau diplomatici competenți vor instrumenta la sediul consulatului
LEGE nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor, pentru învestirea cu dată certă şi legalizarea copiilor de pe înscrisuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156607_a_157936]
-
după competența determinată prin legile și regulamentele în vigoare și conform practicei internaționale sau principiilor generalmente admise, însă cu observarea normelor de procedură prevăzute de prezenta lege. Articolul 94 Agenții consulari sau diplomatici competenți vor instrumenta la sediul consulatului sau legațiunii. Articolul 95 Incompetența agenților consulari sau diplomatici constitue o cauză de nulitate a autentificării sau legalizării, după natura instrumentării, sub rezerva dispozițiunilor art. 38 și 39, alin. 2. Articolul 96 Părțile vor putea să-și redacteze singure actele ce urmează
LEGE nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor, pentru învestirea cu dată certă şi legalizarea copiilor de pe înscrisuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156607_a_157936]
-
diplomatici constitue o cauză de nulitate a autentificării sau legalizării, după natura instrumentării, sub rezerva dispozițiunilor art. 38 și 39, alin. 2. Articolul 96 Părțile vor putea să-și redacteze singure actele ce urmează a fi autentificate de consulatele sau legațiunile române din străinătate. Articolul 97 Reconstituirea actelor autentificate de consulatele sau legațiunile române din străinătate se vor ordona de tribunalul în circumscripția căruia domiciliază sau are reședința debitorul, iar în cazul cînd debitorul nu are nici domiciliu nici reședința în
LEGE nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor, pentru învestirea cu dată certă şi legalizarea copiilor de pe înscrisuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156607_a_157936]
-
instrumentării, sub rezerva dispozițiunilor art. 38 și 39, alin. 2. Articolul 96 Părțile vor putea să-și redacteze singure actele ce urmează a fi autentificate de consulatele sau legațiunile române din străinătate. Articolul 97 Reconstituirea actelor autentificate de consulatele sau legațiunile române din străinătate se vor ordona de tribunalul în circumscripția căruia domiciliază sau are reședința debitorul, iar în cazul cînd debitorul nu are nici domiciliu nici reședința în țară, de tribunalul domiciliului sau reședinței creditorului sau de acela ales de
LEGE nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor, pentru învestirea cu dată certă şi legalizarea copiilor de pe înscrisuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156607_a_157936]
-
cazul cînd debitorul nu are nici domiciliu nici reședința în țară, de tribunalul domiciliului sau reședinței creditorului sau de acela ales de părți. Articolul 98 Emiterea de duplicate în cazurile prevăzute de art. 44, se va face de consulatul sau legațiunea care a autentificat actul, dacă nu s'au produs opuneri. De asemenea emiterea de duplicate de pe actele autentificate de consulatele sau legațiunile române din străinătate se va putea face de orice tribunal din țară, dacă toate părțile care figurează în
LEGE nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor, pentru învestirea cu dată certă şi legalizarea copiilor de pe înscrisuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156607_a_157936]
-
părți. Articolul 98 Emiterea de duplicate în cazurile prevăzute de art. 44, se va face de consulatul sau legațiunea care a autentificat actul, dacă nu s'au produs opuneri. De asemenea emiterea de duplicate de pe actele autentificate de consulatele sau legațiunile române din străinătate se va putea face de orice tribunal din țară, dacă toate părțile care figurează în înscris sînt de acord. În celelalte cazuri, emiterea duplicatelor se va ordona de tribunalul în circumscripția căruia domiciliază sau are reședința debitorul
LEGE nr. 358 din 3 iulie 1944 pentru autentificarea şi legalizarea înscrisurilor, pentru învestirea cu dată certă şi legalizarea copiilor de pe înscrisuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156607_a_157936]
-
coroborata cu chitanțele de contribuțiuni pe anul curent; e. Prin pasport sau orice alt act ținînd loc de pasport cînd este vorba de străini. Același mod de probațiune se poate întrebuința și de Românii aflători în străinătate, înaintea consulatelor sau legațiunilor noastre în acea țară; f. În fine pentru persoanele fără știință de carte, identitatea se poate constata printr'o adresa a autorității comunale sau polițienești a domiciliului sau a reședinței partei, catre judecătoria chemată a adeveri, și în care se
LEGE din 1 septembrie 1886 pentru autentificarea actelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156574_a_157903]
-
procesul-verbal de autentificare; Regulele prescrise la art. 13 din prezenta lege pentru constatarea identitatei se vor aplica și la testamente. Toate cele ce preced se vor observa sub pedeapsă de nulitate a procesului-verbal de autentificare. Dispozițiuni finale 34. Consulatele și legațiunile române în străinătate vor continua a exercita atribuțiunile ce le sînt date prin legile și regulamentele astăzi în ființă în ce priveste autentificarea sau legalizarea actelor ce li s'ar prezenta. Ele vor observa însă pe viitor formele prescrise prin
LEGE din 1 septembrie 1886 pentru autentificarea actelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156574_a_157903]
-
finală, din codul penal, este de competența instanțelor române ale locului de aterizare. Pentru infracțiunile îndreptate contra siguranței Statului se aplică dispozițiunile art. 23. Articolul 25 Infracțiunile comise în străinătate de românii care ocupă funcțiuni diplomatice sau consulare, de funcționarii legațiunilor sau consulatelor, precum și de trimeșii în misiuni ai guvernului român, sînt de competența instanțelor domiciliul pe care-l au în țară. În lipsă domiciliului sînt competențe instanțele din București. Articolul 26 Pentru infracțiunile comise de români în străinătate și judecate
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
dispozițiunea celor ce ar voi să-l consulte, si a se depune apoi spre păstrare în arhiva comunei. Cate un exemplar tipărit se va trimite asemenea, în același scop, tuturor autorităților judecătorești și camerelor de comerț din țară, cum și legațiunilor și consulatelor noastre în străinătate. Articolul III Un exemplar tipărit la imprimeria Statului din acest cod, semnat de Noi, contra-semnat de Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiției și investit cu sigiliul Statului, se va depune spre păstrare în
DECRET-LEGE nr. 1.233 din 16 aprilie 1887 privind adoptarea Codului Comercial. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233541_a_234870]