158 matches
-
Diferențele dintre tipuri relativ la formele de protest efectiv sunt perfect ilustrate de tabelul următor: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 19. Protestul efectiv în funcție de tipuri și forme de protest (% da) Protestul efectiv diferențiat pe forme de protest Antiprotestatari efectivi (87%) Protestatari efectivi legaliști (11%) Protestatari efectivi absoluți (2%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 48 33 6 Demonstrație/grevă legală 0 75 78 10 Demonstrație/grevă ilegală 0 0 63 1 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 0 20 0 Blocarea străzilor 0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
încolonăm în șirul revistelor care poartă pe umerii tineri și viguroși aspirația cea mai frumoasă, cea mai înaltă, de a ridica neamul românesc spre culmile apogeului cultural, spre culmile civilizației.” Adoptând, în climatul de escaladare a revizionismului postTrianon, o poziție legalistă, L. susține un program de argumentații juridice ale cauzei românești în domeniul istoric (Primatul statului național de George Sofronie, Oficialitatea și problemele de cultură, Teoria dirijării de Ambrozie Melinte ș.a.) și, fără manifestări șovine, sunt blamate - în concepția utilitaristă și
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
a nu lăsa să pătrundă apele murdare din afară.” (P. Brown, La Vie de Saint Augustin, pp. 286‑287) . Optat din Mileva, De schismate donatistarum I, 10, CSEL 26, ed. C. Ziwsa, 1893. . Peter Brown a evidențiat foarte bine caracterul legalist al donatismului. În opinia savantului anglo‑saxon, donatiștii „nu erau niște puritani în sensul anglo‑saxon al cuvântului”, ei își trăgeau forța „dintr‑o altă sursă: pentru ei era importantă curățenia grupului în legătura lui cu Dumnezeu. Asemenea vechiului Israel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
curajoși sau de abili încât să evite semnarea unui contract bazat pe considerații patriotice și cu atât mai puțini erau cei dispuși să întrebe ce lege îi obliga la o astfel de activitate neremunerată. Victimele sigure ale frazeologiei patriotarde și legaliste erau în primul rând oamenii simpli, angajații întreprinderilor strategice, soldații, recrutați, în general, de contrainformațiile militare, adolescenții ori naivii de bună-credință, ce semnau copleșiți de importanța „misiunii” lor secrete, de care atârna „soarta țării”. Plasată în asemenea circumstanțe, semnarea „Angajamentului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unor epigoni sectari. John Rawls a devenit celebru prin ambiția sa de a da o teorie a justiției în sensul tare, pentru a-și lua mai apoi seama și a vorbi despre liberalism într-o manieră mai puțin dogmatică și legalistă, ajungând încă de acum un deceniu aproape contextualist - critica lui Gray din cartea de față e prin urmare ușor decalată. Totuși, cred că Gray are în continuare dreptate să reproșeze lui Rawls și celor care-l urmează pe acesta tendința
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al electorilor (pe care toți cei ce pierd și-ar dori să-l reformeze, dar câștigătorii îl conservă), atârnând de deciziile unor curți de justiție, deci de sfera de competență a unor judecători numiți, nu aleși. Însuși Ronald Dworkin, un „legalist” și mai rigid decât este acum Rawls, susținător al unei jurisprudențe bazate pe dreptul natural secularizat, pentru care există întotdeauna un răspuns just la oricare problemă, a arătat într-un eseu recent („A Badly Flawed Election”, The New York Review of
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
acest criteriu ar fi aplicat sistematic în istorie, s-ar ajunge fatalmente la consecințe aberante, indiferent de modul mai mult sau mai puțin fidel al redării mesajului profetic. De aceea însăși Biblia ebraică depășește orice fel de interpretare mecanică și legalistă a conceptului de alianță, așa cum reiese limpede din Cartea lui Iob și Qohelet (Ecleziastul): Dumnezeu a fost cel dintâi care și-a luat obligația, iar atitudinea de ascultare a omului constituie doar un răspuns, fiind prin urmare lipsită de merite
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
versetul 63), care ar trebui să fie o cântare de bucurie pentru mântuirea și salvarea primită, se termină în tonalitate minoră, scoțând în evidență rușinea Ierusalimului, fapt pentru care unii comentatori au considerat acest final o adăugire redacțională de factură legalistă. Alții, pentru că în versetul 60 apare expresia ebraică tipică izvorului „sacerdotal”, bĕrît ’ôlăm („alianță veșnică”), consideră că aparțin acestei tradiții. Însă noi credem că probabil urmează linia de gândire din Ier 31,31 ș.u., adăugând în plus un alt
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
din ajun toate cele necesare pentru sâmbătă (Ex 16,22 ș.u.). După aceea s-au adăugat în celebrarea solemnității și sacrificii speciale. c) Pe baza unei interpretări greșite a textelor neotestamentare, s-a spus deseori că aceste norme sunt legaliste; să ne amintim însă că în antichitatea orientală, ca și în cea occidentală, odihna săptămânală era un element atât de extraordinar și tipic al credinței lui Israel, încât nu e de mirare nici neliniștea cu care evreul căuta să evite
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fariseii acceptau posibilitatea de se adapta în funcție de situație. O situație asemănătoare este descrisă cu privire la păstrarea sâmbetei, rigoristă pentru grupul de la Qumran, severă pentru farisei, mult mai deschisă pentru Isus: cazuistica rabinică despre respectarea sâmbetei (cf. 14.3.e) nu este legalistă, ci încearcă să se împotrivească tentativelor de încălcare, probabil frecvente, ale acelora care nu voiau să oprească lucrul în între-prinderile familiale. c) Esenienii sunt un alt grup în iudaismul mijlociu. Până la descoperirea documentelor grupului de la Qumran, identificat aproape unanim cu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
primului secol d.C. constatăm existența în Israel a unor grupuri diferite, fiecare cu doctrinele, etica și practicile sale. Deseori, în bisericile creștine întâlnim prejudecata că iudaismul mijlociu ar fi fost o mișcare fosilizată în doctrină, încremenită în practici reci și legaliste, orientată total spre observarea literei moarte a preceptelor antice, fără să fie preocupată deloc de realitatea care o înconjura, ajunsă la momentul potrivit pentru a fi înlocuită de o mișcare mai vie și mai dinamică, adică însăși Biserica. Prejudecata aceasta
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
la elementele exterioare. Riscă să cadă în ritualism. Exagerează importanța acțiunii, chiar în cadrul reconcilierii sacramentale, ignorând celelalte componente ale personalității și, implicit, ale religiozității sale. Religiozitatea sa se mai numește și „moralistă”, pentru că se axează pe observarea legii în mod legalist, ignorând propriile sale limite. Este carent în a avea simțul gratuității. Privește toate în manieră narcisistă și perfecționistă. Afectivitatea sa îi alimentează o viziune idealizantă a religiozității, trăind și stări intense de scrupulozitate. Adesea, însă, acest tip de penitent poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebra reconcilierea sacramentală, confesorul riscă, prin structurarea psihicului său, sau prin simpla funcționare de moment a aceluiași psihic, într-o formă sau alta, să se angajeze în procesul dialogic cu penitentul într-o manieră inadecvată. El poate deveni fie prea legalist, fie obsesiv, fie prea raționalist sau, dimpotrivă, „extrem de iertător”. Datorită acestor tendințe, în celebrarea reconcilierii se pot strecura diferite erori, pe care unii autori le prezintă astfel: a) Legalismul - atunci când confesorul este extrem de exigent față de penitent cu privire la respectarea legii. Accentuând
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o economie viguroasă, cu excedente pentru export. Ar fi de aceea interesant ca propunerile sociologice aplicate la Cap d’Agde să fie prezentate cetățenilor din alte țări care de regulă prețuiesc aceste valori culturale (Japonia, Coreea). Oricum, atitudinea respectuoasă și legalistă care-i asigură fiecăruia, dacă respectă termenii contractului, numeroase momente de plăcere calmă, pare să aibă o mare putere de convingere, de vreme ce se impune, fără greutate și În afara oricărui cod explicit, elementelor minoritare aflate În stațiune (bizoni frontiști din Languedoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
particular mix-ul de piețe și organizații, care susțin diviziunea socială a muncii. Considerând instituțiile sociale ca structuri sociale ale cooperării și depășind abordările contractualiste analizele economice ale costurilor tranzacționale se apropie foarte mult de sociologie, dar rămân totuși preponderent legaliste. În secțiunea anterioară am demonstrat limitările teoriei costurilor tranzacționale În privința explicării emergenței organizațiilor ca actori colectivi și, În particular, eludarea problemei oportunismului În interiorul organizației. În știința economică, problema oportunismului În interiorul organizației a fost abordată În cadrul teoriei agent - principal. Teoria agent
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
trei ori). Un orășean cam bufon, ajungînd Într-un sat, trage În casa unei babe și-i spune că: „S-a dat poruncă domnească Ca să se căsătorească Fetele luînd uncheaș Și babele flăcăiaș”... Fata babei zice „dec!”, Însă baba, spirit legalist, apără ordinul domnesc: „— Ba nici un dec, fata mea, Zise baba către ea. Că domnia ce vrea face, Nu te Întreabă de-ți place...”. Acest derizoriu partimen are o ironie foarte fină. Pann vădește sensibilitate la grotescul psihologiilor senile. În Povestea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în Germania, în Austria, în Anglia exista deja destul de devreme. Într-o măsură mai mică, Franța și Italia cam tot în direcția respectivă au mers. S-a rezolvat astfel în bună măsură problema integrării acelor categorii sociale în jocul parlamentar, legalist, constituțional al lucrurilor. Asta este o reușită formidabilă a europenilor occidentali. Eu am multe motive să critic Europa Occidentală, dar vreau să-i recunoaștem și reușitele. În paralel cu reconstrucția economică, a existat această reușită politică și poate că s-
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mai stăpînește cu adevărat, ci căreia mai curînd încearcă să i se adapteze. În ce privește Statul, el trebuie să se modernizeze pentru a putea răspunde în mod adecvat nevoilor urgente și în continuă schimbare din societatea chineză. Un Stat legal și legalist, care să dezrădăcineze corupția generalizată ce sapă la baza funcționării noii economii și noii societăți chineze, care să elaboreze și să aplice reguli clare și ferme, previzibile, coerente și fiabile tuturor, fie slabi, fie puternici ai zilei. Dar cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de droit. O asemenea recunoaștere ar face posibilă aplicarea retroactivă a noțiunii de „crime împotriva umanității”, care să includă crimele legate de abuzul exercitat de state împotriva femeilor în timpul conflictelor violente (Iwamatsu, 1998, pp. 93-140). Poziția statului japonez este una legalistă, care nu ține cont de acele idées de droit ce stau la baza conceptului de „despăgubire acordată de stat”, dar care insistă în schimb asupra interpretării legaliste înguste a ceea ce se numește règles de droit. Aceasta este o abordare juridică
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
femeilor în timpul conflictelor violente (Iwamatsu, 1998, pp. 93-140). Poziția statului japonez este una legalistă, care nu ține cont de acele idées de droit ce stau la baza conceptului de „despăgubire acordată de stat”, dar care insistă în schimb asupra interpretării legaliste înguste a ceea ce se numește règles de droit. Aceasta este o abordare juridică tipică țărilor neoccidentale, ce au introdus autoritatea legii fără a fi cunoscut înainte un proces de democratizare care să fi generat noile idées pentru noile règles. Un
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
evaluării și a dispozitivelor specifice (de la responsabilizarea deontologică a actorilor până la autoevaluări la nivel de persoană sau organizație, la evaluări interne și externe) care să genereze un plus de calitate pentru fiecare componentă și pentru întregul organism formativ. Strategiile formale, legaliste se cer a fi ajutate de gesticulațiile informale, de autocontrol, de reglajul deontologic individual. Această complementaritate de validare poate asigura, până una-alta, un pasaj către o rafinare a tehnicilor de explicitare a calității prin parametri mult mai exacți. Căci
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nimeni în parte. El reprezintă națiunea, întregul corp social. Administrația este în acest sens un termen holistic, fiind concepută să consolideze statul, oferindu-icontinuitate și consecvență prin permanentizarea unui corp stabil de funcționari și proceduri imune la volatilitatea politică. Administrația este legalistă atât în proceduri, cât și în finalități - se păstrează în cadrele protectoare ale respectării legalității, nu-și poate asuma riscuri, fiind garantul stabilității; este autoreflexivă, centrată pe sine și pe protejarea statului, prin aplicarea strictă a procedurilor; conceptul de performanță
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
protejarea statului, prin aplicarea strictă a procedurilor; conceptul de performanță nu îi este aplicabil (acesta considerându-se rezervat sectorului privat), ci mai degrabă corectitudinea etică și procedurală, neutralitatea și imparțialitatea. La nivel academic, ca știință, domeniul administrației publice este unul legalist: cei care predau discipline din această arie sunt preponderent specialiști în drept public; la noi, studiul administrației publice se centrează foarte mult pe configurația teritorial-administrativă, pe funcția publică, pe rolurile și relațiile asociate exercițiului unei funcții publice. Reflecția asupra sistemului
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în dauna activităților economice productive). Tendința de demonizare a intervenției guvernamentale este corelată cu o concepție negativă asupra sectorului public în general, care începe să fie considerat rigid, birocratic, ineficient și costisitor. În aceste condiții, sistemele administrative moderne de tip legalist (Rechtstaat), bazate pe birocrația rațional-legală, sunt supuse unor presiuni de schimbare. Constituirea statelor naționale moderne și a democrațiilor liberale actuale datorează foarte mult tipului de administrație clasică ce s-a impus în secolul XX. Cu toate acestea, postmodernismul coincide cu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
să genereze încrederea necesară soluționării colective a problemelor; - importanța crucială a anumitor caracteristici ce ar trebui implicate în toate interacțiunile pe care acești actori le au: transparență, integritate, onestitate, corectitudine, respectul pentru diversitate. NMP a însemnat o reformă de la abordarea legalistă a sectorului public spre o abordare centrată pe servicii, pe rezultate (service-driven). NG reprezintă o nouă schimbare de paradigmă, de data aceasta centrarea pe servicii și rezultate fiind înlocuită de axarea pe cetățean (citizen-driven) și nevoile sale globale (calitatea vieții
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]