3,247 matches
-
Strauss Festival Orchestră Vienna cu participarea extraordinară a tenorului Robert Nagy la Teatrul Național Iași pe 16 decembrie. Strauss Festival Orchestră Vienna prezintă, pentru al cincilea an consecutiv în România, spectacolul Vienna Classic Christmas. Ansamblul vienez, înființat în 1978 de legendarul dirijor Peter Guth, a primit în rândurile sale de-a lungul anilor pe cei mai talentați artiști, păstrându-și, astfel, supremația între orchestrele de același gen. De cinci ani, publicul din România intra în atmosferă sărbătorilor de iarnă în pași
Vienna Classic Christmas cu participarea extraordinara a tenorului Robert Nagy @ Teatrul National Iasi, 16 decembrie [Corola-blog/BlogPost/94736_a_96028]
-
Turneu Național Orchestră Vienna cu participarea extraordinară a tenorului Robert Nagy la Teatrul Național Iași pe 16 decembrie. Strauss Festival Orchestră Vienna prezintă, pentru al cincilea an consecutiv în România, spectacolul Vienna Classic Christmas. Ansamblul vienez, înființat în 1978 de legendarul dirijor Peter Guth, a primit în rândurile sale de-a lungul anilor pe cei mai talentați artiști, păstrându-și, astfel, supremația între orchestrele de același gen. De cinci ani, publicul din România intra în atmosferă sărbătorilor de iarnă în pași
Strauss Festival [Corola-blog/BlogPost/94742_a_96034]
-
Strauss Festival Orchestră Vienna cu participarea extraordinară a tenorului Robert Nagy la Teatrul Național Iași pe 16 decembrie. Strauss Festival Orchestră Vienna prezintă, pentru al cincilea an consecutiv în România, spectacolul Vienna Classic Christmas. Ansamblul vienez, înființat în 1978 de legendarul dirijor Peter Guth, a primit în rândurile sale de-a lungul anilor pe cei mai talentați artiști, păstrându-și, astfel, supremația între orchestrele de același gen. De cinci ani, publicul din România intra în atmosferă sărbătorilor de iarnă în pași
Vienna Classic Christmas [Corola-blog/BlogPost/94740_a_96032]
-
Turneu Național Strauss Festival Orchestră Vienna cu participarea extraordinară a tenorului la Teatrul Național Iași pe 16 decembrie. Strauss Festival Orchestră Vienna prezintă, pentru al cincilea an consecutiv în România, spectacolul Vienna Classic Christmas. Ansamblul vienez, înființat în 1978 de legendarul dirijor Peter Guth, a primit în rândurile sale de-a lungul anilor pe cei mai talentați artiști, păstrându-și, astfel, supremația între orchestrele de același gen. De cinci ani, publicul din România intra în atmosferă sărbătorilor de iarnă în pași
Robert Nagy [Corola-blog/BlogPost/94746_a_96038]
-
Christmas, Turneu Național Strauss Festival Orchestră Vienna cu participarea extraordinară a tenorului Robert Nagy la pe 16 decembrie. Strauss Festival Orchestră Vienna prezintă, pentru al cincilea an consecutiv în România, spectacolul Vienna Classic Christmas. Ansamblul vienez, înființat în 1978 de legendarul dirijor Peter Guth, a primit în rândurile sale de-a lungul anilor pe cei mai talentați artiști, păstrându-și, astfel, supremația între orchestrele de același gen. De cinci ani, publicul din România intra în atmosferă sărbătorilor de iarnă în pași
Teatrul National Iasi [Corola-blog/BlogPost/94732_a_96024]
-
Strauss Festival Orchestră Vienna cu participarea extraordinară a tenorului Robert Nagy la Teatrul Național Iași pe 16 decembrie. Strauss Festival Orchestră Vienna prezintă, pentru al cincilea an consecutiv în România, spectacolul Vienna Classic Christmas. Ansamblul vienez, înființat în 1978 de legendarul dirijor Peter Guth, a primit în rândurile sale de-a lungul anilor pe cei mai talentați artiști, păstrându-și, astfel, supremația între orchestrele de același gen. De cinci ani, publicul din România intra în atmosferă sărbătorilor de iarnă în pași
16 Decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/94745_a_96037]
-
delicate preiau greutatea fierului, parcă și scutul și-a pierdut firea În giulgiul Eufratului. Dinspre sud se aude larmă și mirosul de carne friptă săgetează întunericul nopții Înaintăm în liniște, doar Selene tovarășă, iubită, soră Mă știți prea bine, sunt legendarul copil spartan care furase vulpea Fiara mi-a intrat în carne, a scormonit cu botul însetat prin carnea pântecului Până s-a oprit în piept, acolo o port cu mine, o ascund sub scut ca pe un frate de arme
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
trecut, îmi bat în față, Cu ei de mână, mă trezesc cântând Și toate mările din jur mă-nvață Să trec așa, orbecăind, cu pași De rege tânăr, blestemat de zei Ca singur, singur, singur să mă lași Iubire tristă, legendar temei Al lumii care naște, care moare Cu fiecare nuntă - sfânt izvor De alte lumi mai pure, roditoare, Un fluviu majestuos spre viitor... 1987 CĂDERE Sub aripa solară A ființei te ascund, Să nu dai de mâl și de prund
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
avut capul la locul lui, Victoria de la Samotracia ar fi dispus azi de o fizionomie a ei... încruntată, probabil, înverșunată, patetică, oricum, expresia Marseiezei turnată în marmoră. Nu. O asemenea Victorie nu ar mai fi fost o abstracțiune, o eroină legendară, un simbol ne-muritor, fără de chip. Așa cum arată cea din nord-estul Mării Egee, la o zi de mers în viteză până la Giurgiu, cu un Mercedes, cum spuneam rândul trecut. Speculații. Cert e că mâna de marmoră recent descoperită, cu trei degete
Informarea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13192_a_14517]
-
ci în empireul central-european al acestei muzici, anume clubul de reputație mondială Porgy&Bess din Viena. Sub conducerea lui Christoph Huber, aici stagiunea concertistică e permanentă. O inteligentă politică managerială aduce pe scena unui fost cinematograf special recondiționat atât muzicieni legendari, cât și pe cei care contribuie actualmente la configurarea esteticii genului. Decizia fără precedent a lui Huber de a gira o Săptămână a Jazz-ului Românesc, sub titulatura Step Across the Border: Romania, nu era deloc lipsită de riscuri (îndeosebi
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
fapt ca popor, întrucât nașii noștri, romanii, cu latina lor, de la care vom suge vârtos, aveau să vină peste noi abia după vreo trei secole bune, invadând ținutul de la nordul Dunării. Ce-i sigur e că și Pan, în epoca legendară, cu darul său fermecat, a trecut pe aici fluerând, lăsându-și urma copitelor de țap în nămolul bogat zis mai târziu Vlașca și Teleorman... La Luvru, urcând scara înaltă care îți taie respirația, tunelul, perspectiva... cea mai spectaculos expusă operă
Samothrakia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13217_a_14542]
-
aduse brusc la scara lor adevărată. În București și în împrejurimi interbelicul transilvănean este asociat mecanic școlii maghiare și are în mod strict atîta căutare cîte șanse are de a fi repatriat profitabil, iar în spațiul bănățeano-transilvănean, cu excepția cîtorva nume legendare, pictura sudică nu are nici o trecere. Această situație aberantă a dus la consecințe cel puțin la fel de aberante: un artist de anvergura lui Hans Mattis-Teutsch, de pildă, căruia nu i s-a tipărit nici un album în România, are nu mai puțin
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
acum pe străzi, acostându-i fără jenă pe consuli, cu rugămintea de a fi lăsate să se bucure, ca altădată, de podoabe, în condițiile în care Republica e în stare prosperă. Însă cel mai neînduplecat în fața insistenței lor era severul, legendarul frenator al corupției, censorul Porcius Cato, profund antipatic femeilor pentru că apăra menținerea legii. Argumentele lui erau foarte variate. Cele mai multe, evident misogine și de aceea sortite eșecului, apelau la bărbăția senatorilor, a căror slăbiciune a încurajat îndrăzneala femeilor. Prin iscusite artificii
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
1989 (va ajunge să fie contestat de opozanții puri și duri sub acuzația aberantă că ar avea simpatii... troțkiste), Ionesco urmărește cu ironie bonomă situația de la București, iar Cioran se scufundă tot mai adînc într-o boală nemiloasă. Americanii închid legendarul birou parizian al postului de radio „Europa liberă”. La București și Paris se caută soluții pentru scoaterea României din situația confuză în care se găsește (combinație absurdă de anarhie și dictatură - 13-15 iunie 1990, cu minerii făcînd ordine pe străzile
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
Științele Comunicării a Universității din București, Rostás continuă cu această Sală luminoasă un proiect început cu ceva timp în urmă prin volumul de dialoguri H.H. Stahl (Monografia ca utopie, 2000) - și anume o istorie informală, după 50 de ani, a legendarei Școli de sociologie de la București, întemeiată de Dimitrie Gusti (iar numele cărții trimite la locul în care, seara, elevii lui Gusti se strîngeau la ședința de bilanț al zilei). Ambițioasă propunere reformatoare, de inginerie socială aproape, combinată cu un plan
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
ca o prezență perceptibilă. Pentru că aici nu mai este vorba despre o privire istorică liniară, despre marcarea unei succesiuni, ci despre simultaneitatea și conjuncția în același proiect a două paradigme principial diferite: imemorialul și prezentul, forma definitivă și efemerul, proiecția legendară și demitizarea. Iar dacă la primul său nivel, acela al expoziției propriu-zise, intervenția artiștilor poate fi evaluată diferențiat, avîndu-se în vedere natura obiectelor, la nivelul secund, cel cu valoare de semnal, problemele de axiologie dispar. După cum dispare și prezumția eșecului
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
însă vorba, cum s-ar putea înțelege, despre un roman cu cheie, ci despre un joc narativ fără nici o altă semnificație dincolo de un mai mult sau mai puțin amuzant joc al măștilor. Împăratul Verde împrumută uneori, pentru puțin timp, masca legendară a lui Ștefan cel Mare: Dusese mai bine de patruzeci de războaie și la capătul fiecăruia, după ce se adunau și îngropau morții, potrivit datinilor străbune, punea să se înalțe o biserică ori o mînăstire, spre slava lui Dumnezeu și bucuria
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
ori! - "detestabila ediție în șaisprezece volume de la Nouvelle Revue Française" și scrie acest text, în engleză, preferînd să păstreze titlurile în franțuzește și să traducă el însuși citatele comentate. "Cuvîntul înainte" spune: Nu există în această carte nici o aluzie la legendară viață și moarte a lui Marcel Proust..." (Proust murise nouă ani mai devreme), motto-ul este din Leopardi ("E fango č îl mondo"), iar studiul se deschide cu afirmația: Ecuația proustiană nu-i niciodată simplă." De ce? Astăzi poate părea o
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
morți doar în măsura în care continuă să existe în inima celui care le supraviețuiește"... Nu există nici o legătură, aproape, între "Proust-ul de hîrtie" al lui Beckett și "Proust-ul de dormitor" al lui Albaret; în primul nu e vorba deloc despre "legendară viață și moarte" a autorului lui A la recherche..., în cea de-a doua - numai despre ultimii ani din viață, despre moarte și despre transformarea lor în legendă. Beckett vede în opera un Proust cristalin, stăpîn pe viziune și pe
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
s-au descurcat uneori binișor, încercînd să nu ideologizeze la maximum. Definiția cuvîntului Crăciun, de exemplu, e surprinzător de neutră în 1958, în Dicționarul limbii române moderne: "sărbătoare creștină amintind nașterea lui Hristos"; tot acolo, Moș Crăciun e un "personaj legendar despre care copiii mici cred că aduce daruri pentru pomul de iarnă"; în 1975, în Dicționarul explicativ (DEX), cenzura e mai vigilentă, Crăciunul devenind "sărbătoare creștină care amintește nașterea miticului Hristos". Moș Crăciun rămîne neschimbat, ca și după 1989, cînd
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
iau în discuție în chip punctual referirile la Cartagina într-una sau alta dintre scrierile latine. în schimb, pare să nu fi fost încercată încă o examinare sistematică a reprezentărilor literare romane asupra spațiului punic cu dimensiunile sale reale ori legendare, examinare axată asupra felului cum i-au imaginat latinii pe rivalii lor construindu-și implicit și o imagine despre ei înșiși. Cartagina i-a preocupat întotdeauna și pe autorii latini, atât în perioada de concurență și conflict între cele două
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
a fi al cartaginezilor, care au constituit multă vreme cea mai serioasă amenințare la adresa ambițiior hegemonice ale statului roman. Redutabilă putere maritimă dominantă în spațiul mediteranean, adversară directă a Romei în trei prelungite confruntări militare sângeroase, Cartagina capătă o dimensiune legendară în scrierile latine. Cetatea punică a trezit în același timp disprețul, ura și fascinația adversarilor săi. Bogățiile acumulate aici încă din timpul când Roma abia își începea ascensiunea, extravaganța moravurilor orientale, dar și aspectul fizic al acestor străini tatuați și
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
înalte, este semnificativ locul ocupat de Cartagina în tematica epopeii latine. în Războiul punic, cel dintâi poem epic al romanilor, Naevius, combatant în primul dintre cele trei războaie punice, relatează evenimentele la care au luat parte și inserează totodată episodul legendar al întâlnirii Didonei cu Enea pentru a lămuri conflictele istorice declanșate de încercarea cartaginezilor de a răzbuna ofensa adusă reginei lor mitice. în Analele redactate la câțiva ani după încheierea celui de-al doilea război punic, Ennius, poet cu preocupări
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
eroul conștient de misiunea sa de întemeietor al unei cetăți menite să stăpânească lumea. în vremea lui Nero, Silius Italicus consacră și el o epopee războaielor dintre Roma și Cartagina. în Punicele sale, el descifrează acest conflict istoric cu rădăcini legendare, determinat de voința divină a Iunonei și a Venerei, ca pe o înfruntare între Bine și Rău, Dreptate și Nedreptate. Epopeile istorico-legendare latine celebrează adesea victoria asupra Cartaginei, izbândă decisivă pentru Roma în tentativa sa de a dobândi statutul de
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
se lasă amețit de el. Zholdak rămâne unul dintre puținii regizori care se mai revendică încă de la această categorie pe care, astăzi, atâția alți artiști contemporani au abandonat-o. Aceea a riscului extrem. Să amintim doar o singură scenă, devenită legendară. În clipa în care bănuiala, asemenea unei stări de nebunie, pune stăpânire pe Othello, de pretutindeni - din plafonul scenei, din culise, din balcoane - e aruncată scrisoarea falsificată de Iago ce pentru soțul trădat dovedește vinovăția Desdemonei. Întreaga sală e acoperită
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]