181 matches
-
în sfera de influență a celor dezvoltate. La Dobrogeanu-Gherea starea societății românești nu mai este concepută în termeni psihosociali, ca o excepție nefericită produsă de o elită necoaptă și incompetentă, cum credeau maiorescienii, ci ca o expresie a unei evoluții legice a capitalismului european. Modelul neoiobăgiei a adus câteva inovații teoretice și metodologice în cercetarea procesului de modernizare a societăți românești: Prin identificarea regimului neoiobag ca invariant structural al societăți românești de după 1864, care condensa și genera contradicții de clasă adânci
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
forțelor ei, de intervenție a omului asupra naturii (și deci și asupra societății). Noțiunea de praxis, pe care o postulează marxismul, ca element filozofic constitutiv al concepției sale, obligă la o filozofie activă, exclude chietudinea și fatalismul, chiar dacă afirmă caracterul legic al devenirii istorice. Într-un sens, ideea că libertatea e necesitatea înțeleasă poate fi considerată un „amor fati”, dar este acel caz de „fatum” pe care ți-l faci, adică trebuie să discerni dintre virtualități pe cea mai pozitivă, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
anterior abuzată tocmai datorită facilității și accesibilității sale) de construire a unei identități prin opoziție cu o alteritate mai mult sau puțin inventată. Recenzii Mielu Zlate, Tratat de psihologie organizațional-managerială Editura Polirom, Iași, 2004, 565 p. Una dintre tendințele pozitive, legice și constante ale evoluției istorice a psihologiei o reprezintă trecerea succesivă și treptată de la studiul omului abstract, în afara contextelor specifice de viață și activitate, la studiul omului real, în determinațiile și ipostazele sale naturale, firești și, implicit, diversificarea ariei problematice
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
satisf)c)tor, ele se numesc legi. Fluxurile și refluxurile au fost prezise de vechii babilonieni cu o precizie care n-a fost dep)sit) decât la sfârșitul secolului al nou)sprezecelea. Cunoașterea extrem de fidel) a mișc)rii cu regularitate legic) a fluxurilor și refluxurilor nu ne-a îndrept)țiț s) le explic)m. Ipotezele privitoare la asocierea unui lucru concret cu un altul, oricât de solid confirmat), nu dau naștere teoriilor. Asocierile niciodat) nu conțin sau sugereaz) în mod conving
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
afirmă că „apariția lucrării date este legată de dorința mea de a completa acest gol din istoria Principatelor Române. Importanța ei crește mai ales în ultimul timp, când Principatele atrag atenția întregii Europe prin eforturile lor, în contradicție cu mersul legic al istoriei (subl. n.), de a se întoarce în familia popoarelor latine“35. Autorul avea în vedere pierderea influenței Rusiei în această regiune în urma războiului Crimeei și unirea Principatelor Române de la 1859. Atunci când I. Liprandi folosește expresia „în contradicție cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
istoriei (subl. n.), de a se întoarce în familia popoarelor latine“35. Autorul avea în vedere pierderea influenței Rusiei în această regiune în urma războiului Crimeei și unirea Principatelor Române de la 1859. Atunci când I. Liprandi folosește expresia „în contradicție cu mersul legic al istoriei“, reiese faptul că nu numai istoria Basarabiei, ci și istoria Principatelor Române ar fi o parte componentă a istoriei Rusiei. Autorul nu se poate împăca cu gândul că, în urma războiului din 1853-1856, Rusia și-a slăbit pozițiile și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
versus nelegitimitatea dezvoltării sociale Punctele de vedere prezentate mai sus ridică problema evaluării procesului de dezvoltare a societății românești din secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX. Proiectele raționalist liberale, neoliberale etatiste tratează dezvoltarea socială ca proces legic, corespunzător logicii capitalismului, legii sincronismului, „legii orbitării”. Celelalte proiecte analizează procesul de dezvoltare în termeni de inadecvare, absență a normalității, excepție de la modelul general acreditat și lipsă de legitimitate. În sprijinul tezei dezvoltării sociale normale și legitime a societății românești
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu exigențele umane sau nu? Dacă da, atunci putem vorbi despre un progres. Ideea de progres este legată de evoluția societății de la o formă mai puțin satisfăcătoare la o formă mai satisfăcătoare. Cu alte cuvinte, pe lângă ideea de schimbare necesară, legică, progresul include și caracteristica de pozitiv din punct de vedere uman. Progres înseamnă mereu „mai bine”. Pe lângă conceptele de istorie, evoluție și progres care sunt fundamentale pentru descrierea dinamicii în timp a societăților umane, sunt utilizate adesea și altele, cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ia forma particulară a trecerii de la un tip de organizare socială la altul. În această viziune mai concretă, istoria societății omenești apare ca succesiune a unor tipuri de societăți distincte. Și deoarece dezvoltarea continuă a forțelor productive este o cerință legică, necesară, tot așa și trecerea de la o orânduire socială la alta este un proces legic, necesar. Teoria lui Marx este, din această cauză, în mod primar o teorie a dinamicii în timp a societăților umane. Ea scoate în evidență nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
viziune mai concretă, istoria societății omenești apare ca succesiune a unor tipuri de societăți distincte. Și deoarece dezvoltarea continuă a forțelor productive este o cerință legică, necesară, tot așa și trecerea de la o orânduire socială la alta este un proces legic, necesar. Teoria lui Marx este, din această cauză, în mod primar o teorie a dinamicii în timp a societăților umane. Ea scoate în evidență nu numai de ce sunt ele așa cum sunt, dar și care sunt forțele care le pun în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
amorfă a unei asemenea interacțiuni, el a promovat un punct de vedere sistematic. Totalitatea faptelor sociale stă într-o interacțiune ordonată, adică sunt caracterizate printr-un sistem. Ceea ce deosebește un sistem de o mulțime amorfă de elemente este interacțiunea constantă, legică, și nu întâmplătoare a elementelor sale. Sistemul are o structură, adică relațiile dintre elementele sale sunt constante. Fiecare element al vieții sociale are un loc și un rol precis în ansamblu (o funcționalitate determinată), aflându-se în relație determinată cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în vedere, în mod esențial, acest model teoretic, mult mai complex, decât teza simplă și, după cum am văzut, parțială a caracterului determinant al existenței sociale asupra conștiinței sociale. Istoria societății apare într-o nouă lumină. Ea are un caracter obiectiv, legic. Dinamica în timp a societății trebuie considerată, după cum spunea Lenin, ca un proces istorico-natural (Lenin, 1966, p. 127). Prin termenul de natural, Lenin intenționa să sublinieze existența ontologică a istoriei societății, similară cu cea a naturii. În primul rând, obiectivitatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologic cu intrarea în constructivismul cultural centrat pe agenția umană. 2. Discursului iluminist despre societate și tranziție îi sunt inerente conceptele de progres și evoluție. Concepției biologice evoluționiste a lui C. Darwin îi corespunde un discurs sociologic centrat pe progresul legic (Comte, Marx), care, uneori, e formulat în termenii programatici ai soluționării conflictelor sau crizelor în vederea eliberării forțelor creative, pentru ca alteori să ia forma unor „utopii realiste” (de gen marxist) sau a unor distopii nihiliste. Realismul teoretic este dublat adesea de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a-i infirma predicțiile, a făcut ca țările central și est-europene să se confrunte nu doar cu tranziția de la capitalism la socialism, ci și cu cea inversă, de la socialism la capitalism. În ce măsură această ultimă tranziție ține de o inevitabilitate istorică „legică” sau de „viclenia istoriei” sau pur și simplu de o traiectorie a dezvoltării pe care societățile însele o construiesc istoric? Nu cumva organizarea socială și politică specifică modelului comunist n-a fost decât o deviere (un ocol istoric) pe care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
istorie literară pe mișcarea modernistă, „în lupta cu sămănătorismul”, după ce, în Istoria civilizației române moderne, teoretizase, în plan sociologic, motorul acestei tendințe ca fiind „principiul sincronismului vieții moderne”, care stă la „baza formației civilizației noastre cu un caracter revoluționar”. Acționând legic, sincronismul face inevitabilă integrarea în ansamblul civilizației europene a societăților mai puțin dezvoltate. Aceasta se produce în doi timpi: inițial, simularea (reabilitată de E. Lovinescu, în dezacord, aici, cu T. Maiorescu și a sa teorie a „formelor fără fond”), apoi
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
solicitând o coordonare a mișcărilor segmentelor corpului, cu treceri dintr-o poziție în alta, cu modificări rapide ale pozițiilor centrului de greutate pe verticală și orizontală. Stăpânirea și reglarea echilibrului din punct de vedere biomecanic se pot realiza respectând principiul legic al proiecției permanente a centrului de greutate al corpului pe suprafața de sprijin îngustă a bârnei. Ipoteza lucrării - considerăm că prin introducerea exercițiilor specifice de dezvoltare a echilibrului în procesul de pregătire al gimnastelor putem să asigurăm îmbunătățirea echilibrului în
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI PRIN EXERCIȚII SPECIFICE PE BÂRNĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
a atras mult timp atenția comentatorilor. S-a presupus în mod tacit că filosofia transcendentală elaborată în CRP este în mare măsură independentă de reflecția lui Kant asupra posibilitătii unei științe matematice a naturii, mai precis asupra posibilității unor corelații legice care au atributele universalității și necesității. Mult timp, până în ultimele decenii, elaborarea dată de Kant principiilor metafizice ale științei naturii nu s-a bucurat de atenția comentatorilor filosofiei sale teoretice. A căzut astfel în uitare și o orientare interpretativă, promovată
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cunoașterii cu valoare obiectivă în genere, și afirmația că sistemul de concepte și principii al Analiticii în general și răspunsul pe care l-a dat Kant lui Hume în particular se sprijină pe analiza condițiilor de posibilitate ale unor corelații legice, cum sunt cele formulate de știința matematică a naturii 14. Ce anume se urmărește prin acestă subliniere a irelevanței cercetării condițiilor de posibilitate ale unor enunțuri cum sunt cele ale științei matematice a naturii pentru elaborarea filosofiei transcendentale transpare cu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Orice eveniment are o cauză” este un enunț a priori și, prin urmare, necesar și ar fi negat totodată că diferite conexiuni dintre cauze și efecte particulare au un caracter necesar, cu alte cuvinte existența unor relații cauzale cu caracter legic. Iar poziția lui Kant nu ar fi fost esențial diferită. Aceasta deoarece cea de-a doua analogie a experienței („Toate schimbările au loc după legea legăturii dintre cauză și efect”) ar afirma doar că orice schimbare are o cauză („Când
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
interpretare apropiată de cea a lui Buchdahl ajunge un cunoscut filosof al științei, care vede teoriile științifice în primul rând ca instrumente de unificare și de explicație a faptelor. Întrebându-se cum răspunde Kant la interogația privitoare la tremeiurile caracterului legic, necesar unor corelații dintre stări de lucruri stabilite în mod empiric, Philip Kitcher scrie: „Răspunsul lui Kant, afirm eu, este că statutul legic rezultă din incorporarea generalizărilor într-un sistem: noi putem aserta condiționalul puternic atunci când, în plus față de asocierea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
unificare și de explicație a faptelor. Întrebându-se cum răspunde Kant la interogația privitoare la tremeiurile caracterului legic, necesar unor corelații dintre stări de lucruri stabilite în mod empiric, Philip Kitcher scrie: „Răspunsul lui Kant, afirm eu, este că statutul legic rezultă din incorporarea generalizărilor într-un sistem: noi putem aserta condiționalul puternic atunci când, în plus față de asocierea cu condiționalul material, putem integra generalizarea într-o ierarhie unificată”40. În exprimarea autorului, Kant ar fi oferit o explicație a acelei necesități
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
legi. Rămâne deci întrebarea cum sunt posibile pentru Kant legi empirice în genere spre deosebire de simple generalizări contingente. Robert S. Butts a încercat să ofere un răspuns la această întrebare. Soluția interpretativă propusă de el pornește de la presupunerea că necesitatea, caracterul legic al unor corelații, cum sunt legea căderii libere a lui Galilei sau legea gravitației universale, „generalizări care se referă la stări de lucruri care se extind în mod nelimitat dincolo de tot ceea ce poate fi vreodată accesibil observației omenești”44, vor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
generalitate, de un grad tot mai înalt de specificitate. Principiul însuși este o maximă metodologică, pe care Kant o caracterizează drept necesară doar din punct de vedere subiectiv. Ea oferă o garanție a priori limitată. Ceea ce înseamnă că atribuirea caracterului legic unei corelații stabilite empiric va putea să fie și infirmată 46. Concluzia este că autorul CRP „pare să fie mulțumit cu căutarea unei căsătorii a legii formale cu legea descriptivă, care este, într-un sens metodologic literal, o căsătorie de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cărui principii au fost formulate în „Analitică” și în Pmsn vor avea pentru Kant atributele distinctive ale legilor. Ele vor aparține cunoașterii științifice în sensul tare, restrictiv pe care îl conferă el acestui termen. În afară de aceste patru genuri de corelații legice, primele două strict a priori, celelalte două relativ a priori, Kant va admite că există și constatări cu privire la relații constante între datele percepției care nu sunt integrate în sistemul cunoașterii științifice. Este vorba de uniformități stabilite pe baza unor observații
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de percepție și judecăți de experiență și o formulare pe care o intâlnim în „Cuvântul înainte” la Pmsn. Referindu-se la „metafizica experienței”, Kant scrie că ea conține „concepte și principii a priori care aduc varietatea reprezentărilor empirice în legătura legică prin care aceasta poate să devină cunoaștere empirică, adică experiență”69. Relația pe care o are în vedere Kant între valoarea obiectivă a unei judecăți și universalitatea necesară a relației pe care o exprimă această judecată merită o subliniere specială
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]