2,543 matches
-
sistemului economic general, politic și social. Potrivit lui C. Condureanu, "sistemul fiscal cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulțime de elemente (materie impozabilă, cote, subiecți fiscali) între care se manifestă relații care apar ca urmare a proiectării, legiferării, așezării și perceperii impozitelor și care sunt gestionate conform legislației fiscale, în scopul realizării obiectivelor sistemului"29. Sistemul fiscal este expresie a voinței politice organizate. Orice sistem fiscal are două caracteristici importante: Exclusivitatea, în sensul că se aplică într-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
răspunderii fiscale s-au impus prin conferirea de autoritate directă consiliilor locale și eliberarea lor de sub dominația centrului, consfințirea drepturilor de proprietate ale entităților economice și administrative locale, dereglementarea sau limitarea directivelor puterii centrale, înființarea de asociații ale autorităților locale, legiferarea condițiilor de administrare a finanțelor și bugetelor locale ș.a. Desigur, reușita descentralizării e și o chestiune de timp. În Polonia, procesul a început în 1980, odată cu discuțiile dintre reprezentanții Solidarității și cei ai Partidului Comunist; în Ungaria, guvernarea Kadar a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
citesc pot fi penalizați grav, chiar cu condamnarea la închisoare, pentru deținerea sau răspîndirea de "cărți interzise". Vînătoarea de vrăjitoare căpăta o anvergură fără precedent. Să nu uităm că frazele lui Leonte Răutu nu erau simple opinii, ci forme de legiferare a materiei literare și a legăturii sale cu societatea, prevederi a căror încălcare era prohibită, sub amenințarea celor mai grele sancțiuni. Enormităților nu li se putea da nici cea mai palidă replică. Iată cîteva mostre ce ne pot înfiora retrospectiv
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
o singură dată propunerea de numire a unui ministru, prin analogie cu nepromulgarea o singură dată a unei legi. Este exclusă posibilitatea ca premierul să reitereze prima propunere. "Curtea constată că pentru evitarea apariției unui blocaj instituțional în procesul de legiferare, legiuitorul constituant a prevăzut în articolul 77, alin.(2), din Legea Fundamentală dreptul președintelui de a cere Parlamentului reexaminarea unei legi inainte de promulgare, o singură dată", au argumentat judecătorii constituționali, în motivarea deciziei. Curtea a mai apreciat că soluția
Decizia CCR care îi permite lui Băsescu să îi respingă pe Biro și Manda by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79045_a_80370]
-
Fostul internațional român Gavril Pele Balint va promova Ziua Tatălui în Republica Moldova, în perspectiva legiferării Zilelor Părinților și în această țară, după ce anul trecut a susținut legea privind instituirea Zilei Tatălui și Zilei Mamei în România. Balint a devenit joia trecută membru de onoare al Alianței Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor - T.A.T.A. El
Gabi Balint va promova Ziua Tatălui în Republica Moldova () [Corola-journal/Journalistic/71013_a_72338]
-
135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție și prevederile art. 107 alin. (2) lit. a) raportat la art. 107 alin. (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. ... 24. Astfel conturată, excepția supune Curții Constituționale o problemă de legiferare ce intră în competența legiuitorului primar sau delegat, iar nu a Curții Constituționale, al cărei rol este acela de a verifica dispozițiile din legi și ordonanțe în raport cu prevederile constituționale și de a le „elimina“ pe acelea care nu
DECIZIA nr. 178 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255520]
-
omisiunea și imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat“) . ... 26. Or, în cauza de față, nu subzistă ipoteza unei omisiuni cu relevanță constituțională în sensul celor mai sus precizate, ci a unei probleme de legiferare, ce implică examinarea întregului cadru legislativ al facilităților acordate operatorilor de transport, așadar a politicii legislative în domeniu. Această problemă și analiza pe care o implică excedează competenței Curții Constituționale. Tot astfel, excedează competenței Curții Constituționale verificarea concordanței măsurilor legislative
DECIZIA nr. 178 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255520]
-
decembrie 2014, paragraful 18. Or, Curtea nu este competentă să soluționeze chestiuni privind lacune legislative ori să ajusteze reglementări legale despre care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece ar presupune o intervenție nemijlocită în activitatea de legiferare și care este de competența exclusivă a legiuitorului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 924 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, și Decizia nr. 895 din
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
acestora. Consideră că, din această cauză, destinatarul normei de incriminare analizate nu are posibilitatea să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea ei și să își adapteze conduita în mod corespunzător, apelând la nevoie la sfatul unui specialist. Subliniază că rigorile legiferării își găsesc expresia în normele de tehnică legislativă care trebuie respectate de legiuitor la elaborarea oricărui act normativ. Astfel, chiar dacă principiul generalității textelor de lege reclamă o anumită suplețe în redactarea acestora, nu trebuie să fie afectată previzibilitatea legii
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
cadrului național pentru instituirea reglementărilor propuse prin actualul proiect de ordonanță de urgență este o soluție care implică un orizont de timp îndelungat și care ar depăși termenul antemenționat, soluție juridică care presupune că pe tot parcursul procesului normal de legiferare autoritățile și instituțiile publice ar fi lipsite de reglementările necesare. Neadoptarea măsurilor preconizate de prezentul act normativ în regim de urgență poate avea consecințe negative, respectiv: a) declanșarea procedurii de infringement asupra României de către Comisia Europeană pentru neîndeplinirea obligațiilor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 121 din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259156]
-
leza», «a antrena consecințe negative»“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008). Cu alte cuvinte, Guvernul are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și urgența reglementării. ... 18. Or, având în vedere că, analizând critica de neconstituționalitate intrinsecă
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
completurilor să fie realizată în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare, prin care se lasă la latitudinea actului administrativ normativ alegerea celei mai articulate soluții în lipsa unei reglementări restrictive de nivel legal, nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
unică autoritate legiuitoare a țării“, dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum și dispozițiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcție de situația juridică în care se află, întrucât atât modificarea conținutului unor norme juridice, ca fază de legiferare, cât și aprecierea necesității adoptării unor acte normative noi sau completării normelor juridice deja existente sunt de competența exclusivă a legiuitorului. ... 23. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la
DECIZIA nr. 786 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251361]
-
decembrie 2014, paragraful 18. Or, Curtea nu este competentă să soluționeze chestiuni privind lacune legislative ori să ajusteze reglementări legale despre care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece ar presupune o intervenție nemijlocită în activitatea de legiferare [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 924 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, și Decizia nr. 895 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. ... 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii consideră că se încalcă standardele constituționale de calitate a legii prevăzute în art. 1 alin. (5), precum și cele de tehnică de legiferare exprimate în art. 3, 58 și 66 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, întrucât dispozițiile legale criticate suspendă acte normative abrogate, se încalcă art. 58 din Legea nr. 24/2000, care permite doar
DECIZIA nr. 72 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255867]
-
art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
conform art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000 (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragraful 27), precum și că legiferarea rămâne atribuția exclusivă a Parlamentului care însă, în procesul de elaborare a actelor normative, are obligația de a respecta principiile constituționale și să gândească, în consecință, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat și eficient, care să protejeze valorile statului de
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, nu respectă aceste minime garanții, deoarece sfera de aplicare a normei penale este lărgită în mod arbitrar prin încadrarea și a altor persoane decât cele avute în vedere la momentul legiferării. ... 7. În continuare, în ceea ce privește încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4), ale art. 61 alin. (1), ale art. 21 alin. (3), ale art. 73 alin. (2) și ale art. 117 alin. (3), susține că deciziile Înaltei
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
în esență, un transfer al unor atribuții legislative pe cale constituțională, în situații extraordinare, către autoritatea publică a puterii executive. Atât ca origine, cât și ca actuală consacrare constituțională, delegarea legislativă se individualizează prin statutul său de excepție în materia legiferării, plenitudinea competenței sub acest aspect revenind Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem și unică autoritate legiuitoare a țării [art. 61 alin. (1) din Constituție^1], iar nu Guvernului, al cărui rol este ca, „potrivit programului său de guvernare acceptat de
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
care nu au putut fi prevăzute, poate determina apariția unei situații a cărei reglementare se impune cu celeritate. Constatarea acestor elemente se realizează de Guvern, care este obligat să motiveze intervenția sa în preambulul actului normativ adoptat. Prin urmare, oportunitatea legiferării se limitează la decizia de a adopta actul normativ sau de a nu adopta, de a avea o conduită activă sau pasivă, în condițiile în care sunt demonstrate elementele cu caracter obiectiv, cuantificabil, prevăzute de art. 115 alin. (4) din
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
a adopta actul normativ sau de a nu adopta, de a avea o conduită activă sau pasivă, în condițiile în care sunt demonstrate elementele cu caracter obiectiv, cuantificabil, prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție. Cu alte cuvinte, decizia legiferării aparține în exclusivitate legiuitorului delegat, care, dacă hotărăște reglementarea unei anumite situații juridice, are obligația de a se conforma exigențelor constituționale (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017). ... A.5. Legiuitorul constituant
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
să afecteze un anumit interes public sau chiar drept fundamental. (Decizia nr. 60 din 12 februarie 2020, cu titlu exemplificativ) ... B.4. Urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare. (Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, Decizia nr. 361 din 26 mai 2016, cu titlu exemplificativ) ... B.5. „Invocarea elementului de oportunitate, prin definiție de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficiență contributivă determinantă a urgenței, ceea ce, implicit
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
11 mai 2005, cu titlu exemplificativ) ... B.6. „Jurisprudența Curții Constituționale a statuat, cu privire la conceptul de situație extraordinară și conceptul de urgență, că acestea nu se suprapun cu motivarea utilității reglementării, a oportunității adoptării actului normativ sau cu scopul/rațiunea legiferării. “ (Decizia nr. 83 din 18 februarie 2020, cu titlu exemplificativ) ... ... ... Capitolul II Procedurile aferente inițierii și aprobării ordonanțelor de urgență. Rolul Secretariatului General al Guvernului și al Ministerului Justiției pentru asigurarea filtrării și a controlului general al calității Conform art.
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]