663 matches
-
ca o capacitate legislatoare, creează lumea morală, un domeniu unitar al libertății. Și aici, ca și acolo, pot fi recunoscute, prin absoluta lor generalitate, determinările rațiunii, Înfațișându se acolo ca legi ale naturii, iar aici ca legi morale. Generalul și legitatea, (reiese cu claritate) reprezintă și Într-un loc și În celălalt specificul uman și, de aceea, principalul și superiorul. Dar raționalul este Înrudit cu realul real (wirklich Wirkliche, „realul Într-adevăr real”) și cu divinul. Ca și la Platon, la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
generale care reglementează acțiunile tuturor ființelor pe baza cărora se realizează comunitatea de viață și colaborarea În cadrul unor formațiuni statornice. Comportamentul indivizilor fiind determinat prin obiceiuri și norme de drept, asemeni cu legile naturii, În viața acestora intervine ceva din legitatea naturii. Numai În acest mod devine posibilă prevederea și adaptarea, acțiunea sistematizată și colaborarea reglată, Întocmai cum o acțiune sigură asupra naturii are drept premisă legitatea naturii, sau cel puțin o anumită regularitate În cursul ei, la fel și acțiunea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și norme de drept, asemeni cu legile naturii, În viața acestora intervine ceva din legitatea naturii. Numai În acest mod devine posibilă prevederea și adaptarea, acțiunea sistematizată și colaborarea reglată, Întocmai cum o acțiune sigură asupra naturii are drept premisă legitatea naturii, sau cel puțin o anumită regularitate În cursul ei, la fel și acțiunea socială este posibilă numai dacă o anumită legitate activitatea arbitrară a individului. De aici, viața umană nu devine În genere posibilă decât prin Drept și prin
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
prevederea și adaptarea, acțiunea sistematizată și colaborarea reglată, Întocmai cum o acțiune sigură asupra naturii are drept premisă legitatea naturii, sau cel puțin o anumită regularitate În cursul ei, la fel și acțiunea socială este posibilă numai dacă o anumită legitate activitatea arbitrară a individului. De aici, viața umană nu devine În genere posibilă decât prin Drept și prin Obicei. Viața umană spirituală se poate dezvolta numai În „comunitatea trainic Închegată a celor ce trăiesc laolaltă și comunitatea generațiilor ce se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Ming (1368-1644), medicina occidentală a pătruns în China. Unele persoane din domeniu s-au pronunțat pentru îmbinarea celor două medicini chineză și occidentală. Teoria fundamentală a medicinii tradiționale chineze Teoria fundamentală a medicinii tradiționale chineze este o sintetizare teoretică a legității vieții omenești și a schimbărilor simptomelor bolilor. Aceasta cuprinde, în principal, teoria privind echilibrarea celor două principii, Yin și Yang, cea a meridianelor corpului omenesc, cauzele maladiilor, metode de diagnosticare și de prevenire a acestora, precum și de protecție împotriva bolilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
o constatăm în neatomicitate.“ „În fond, nu vedem de ce viața ar avea de a face doar cu terestralitatea, fiind dependentă de ea. Relevarea sa, la care suntem martori, este o variantă de exprimare, este o variație în exprimare, în contextul legităților cu acțiune terestră“ etc. etc. Lăsăm la o parte nefericita creație lingvistică „terestralitatea“ (corect era „terestritatea“ de la „terestru“; nu există adjectivul „terestral“). Dar semnificația frazelor este fie banală, cu tot arabescul de terminologie filozofică, fie abracadabrantă. Cum poate să creadă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
corect era „terestritatea“ de la „terestru“; nu există adjectivul „terestral“). Dar semnificația frazelor este fie banală, cu tot arabescul de terminologie filozofică, fie abracadabrantă. Cum poate să creadă cineva, azi, în neatomicitate? Ce înseamnă fenomen parametric? Din ce rațiuni sunt delimitate legitățile cu acțiune terestră? Există și legități cu acțiune neterestră? Gelu Doru Ilieș este un Rică Venturiano al filozofiei. În loc să cadă în genunchi în fața Vetei, ambetat de amor, el se prosternează în fața vieții, morții, infinitului, cunoașterii etc., ambetat de filozofare. Și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
există adjectivul „terestral“). Dar semnificația frazelor este fie banală, cu tot arabescul de terminologie filozofică, fie abracadabrantă. Cum poate să creadă cineva, azi, în neatomicitate? Ce înseamnă fenomen parametric? Din ce rațiuni sunt delimitate legitățile cu acțiune terestră? Există și legități cu acțiune neterestră? Gelu Doru Ilieș este un Rică Venturiano al filozofiei. În loc să cadă în genunchi în fața Vetei, ambetat de amor, el se prosternează în fața vieții, morții, infinitului, cunoașterii etc., ambetat de filozofare. Și la fel ca Rică Venturiano, în pofida
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dreaptă de la noi e peste măsură de dificilă. (Z. Ornea constată cu mâna lui acest inconvenient.) Definite prin extaz continuu, acestea sunt lipsite de o minimă coerență programatică. Doctrina însăși se încheagă tatonant, mai degrabă din reacții spontane decât din legități. Legionarismul e liric, scria (cu umor involuntar) unul din apologeții mișcării. Pe cale de consecință, formarea sufletelor în spirit gardist reprezintă un act artistic în sine: De vreme ce legionarismul era considerat, el însuși, făuritor de artă, gazetari fără duh ajungeau să creadă
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
umanității", cum observa mizantropicul Schopenhauer, ori „cea mai mare dezamăgire a oamenilor cumsecade", cum se rostea scepticul cu acest prilej Blaga. O înșiruire de evenimente cu înclinație catastrofică, din care ar fi cu neputință să alegi un fir director, o legitate, un sens care s-o sustragă absurdului, mult împovărătoare pentru făptura umană. Să fie la mijloc acea reflexă rezervă față de cursul evenimentelor supraindividuale, înscrisă în gena etnică românească, acel „boicot al istoriei", teoretizat de Blaga, acel dispreț suveran față de istorie
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
lumi” (pp. 22 - 23). Continuând în linia aceasta, Calistrat ar fi putut deveni un Tyrone Slothrop de toată frumusețea. Un ins capabil să întoarcă pe dos, în felul său, monomaniacal, cursul istoriei. Să fie, de pe margine, arhitectul lumii ale cărei legități se străduiește, oricum, să le deducă. Dar nu. Autorul nu-i oferă personajului său atât de multă autonomie. Preferă să instituie el norma. Pe care a dedus-o, de altfel, de multă vreme. Nu de azi, de ieri. Și pe
Explicații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4817_a_6142]
-
ieșea șifonată în vreun fel. Doar că, în locul așteptatelor răsturnări de situație, mișunau în pagini absolut neașteptate răsturnări de cuvinte. Or, lucrul acesta e de natură să încurce serios ițele unei construcții narative, fie ea și numai butaforică, ale cărei legități sunt mai curând de găsit în codurile comunului decât în acelea ale excepționalului. Simplu spus, Foarță era prea subtil pentru roman.) Făceam însă, în cronica aceea, o observație la care încă țin. Anume că, dacă n-ar fi fost scrisă
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
un tânăr întru totul banal, înconjurat de câțiva prieteni la fel de banali. Fata, Ramona, tocmai a comis o crimă nelămurită despre care, sufocată de groază, abia poate vorbi la început. Romanul are trei secțiuni, punctate de treceri de nivel corect adaptate legităților succesiunii. În cea dintâi, Vali e, ca și-n viață, un narator oarecare. Întors de la o petrecere din belșug stropită cu bere, întâlnește, la marginea unei străzi, o tânără în stare de șoc. Nu știe să spună prea multe despre
Ce urmează? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6478_a_7803]
-
Cărtărescu, Florina Ilis sau Bogdan Suceavă, cu toții sunt scrutați din unghiul unor teme și problematici precum memoria, identitatea, fenomenul migrației ș.a.m.d. Și nu de puține ori, fără a oculta originalitatea operelor, Sanda Cordoș e în măsură să formuleze legitățile „obsesiilor” de imaginar de după ’90. Așa cum apare ea în operele scriitorilor români, migrația e, de pildă, mai degrabă „o formă a izgonirii” decât o regăsire fericită a patriei universale: „(...) împinși de foame, teamă, dezamăgire, zădărnicie, purtați mai mult de imaginea
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
socialismului triumfător,/ o magaoaie ruginită și abandonată” (Unu și cu unu fac unu). Așadar o teroare a unei materialități adverse, teribile prin aspectul ei scăpat din cadrele ordinii, care nu e neapărat o intenționalitate metafizică, ci o absență a unor „legități”, așa cum Răul ar fi, în gîndirea augustiniană, doar un gol al Binelui. Dar nici golul ca atare nu e suportabil. Cînd se surpă materia, apare spaima de irealitate precum de o dezumanizare. E un vis mut prin nonsens: „Pășeam,/ pe
Aventura inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4971_a_6296]
-
etapă a vieții scriitorului, urmărită cuminte, cronologic, e jalonată de clarificarea unei „teme” cruciale a operei. Iar paradoxul care ne întoarce din nou la spiritul blecherian face ca, în marginea urmăririi traseului existențial al scriitorului, criticul să poată formula câteva legități ale prozei lui. Plimbându-se aparent relaxat pe urmele lui Blecher pe străzile Romanului (orașul copilăriei lui Doris Mironescu însuși), criticul descoperă, de fapt, „potențialul germinativ pentru cultura alternativă română a «locurilor unde nu s-a întâmplat nimic»”. Dacă proza
Resurecția biografiei by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4627_a_5952]
-
de clasicist, Andrei Cornea impune cu deosebire prin precizia culturală ieșită din comun. Știe greacă veche, știe latină (superlativul e subînțeles), ceea ce face ca articolele de aici să depășească de la bun început perimetrul îngust și uneori uscat al lingvisticii. Nu legitățile de transformare fonetică fac deliciul acestei cărți. Miezul ei e altundeva: în excelenta orientare conceptuală. Pentru el, evoluția sensurilor are o dimensiune narativă. Conține, în ea însăși, povești (sau chiar, în unele cazuri, adevărate romane condensate). De aceea, relația lui
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
tranșând-o exclusiv în favoarea celui din urmă. În propriii, ochi, Richard nu e un monstru. Pentru toate poltroneriile sale, el are cu siguranță justificări. (E un fapt pe deplin firesc. Fiecare dintre noi procedează așa, respectând la urma urmei o legitate psihologică. A nu ne găsi scuze în permanență pentru mai micile sau mai marile noastre defecte ar echivala cu o sinucidere în efigie.) În sfârșit, ceea ce știm bine cu toții din piesele shakespeariene e chiar filmul acțiunii, scenariul. Shakespeare ne oferă
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
Cunoașterea este o furtună doar pentru superficial și o liniște pentru Înțelept. 2677. Cunoașterea este visul acestei lumi deșarte care nu se lasă Înțeleasă. 2678. Cunoașterea este stăpâna inimii până În momentul când inima Începe să simtă. 2679. Cunoașterea este izvorul legității În această lume iluzorie. 2680. Nu există lege fără de cunoaștere precum nu există amintire fără de Destin. 2681. Cunoașterea te așteaptă doar În gara unde trenul vieții tale nu oprește niciodată. 2682. Cunoașterea este suspinul deșertăciunii. 2683. Cunoașterea este răsăritul sufletului
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
rând (p. 8), deasupra mesei ei de lucru au vegheat constant cuvintele lui Erasmus din Rotterdam: „să nu te lași folosit de nimeni”. Folosită, fățiș, Ana Blandiana nu pare să se fi lăsat. Rezultă limpede din carte. Dar manipularea are legitățile ei, înspăimântător de subtile. Ele nu țin cont de voința „victimei”. O eludează, operând de obicei prin învăluire, apelând, tot de obicei, la circumstanțe și la accesorii de tot soiul. Rareori inamicii declarați sunt agenții manipulării. Ei sunt, așa zicând
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
succesiuni de evenimente. Povestea vieții nu este o operă de ficțiune, atunci când interlocutorii respectă regulile și când nu este în joc altă intenție decât aceea de a mijloci înțelegerea unui fapt social. Metodă biografica nici nu intenționează să introducă o legitate și nici să descopere o lege a evoluției subiectului, pentru ca, așa cum spunea Weber, în științele sociale nu putem vorbi de conexiuni legice, "ci de conexiuni cauzale "adecvate" exprimate în reguli, deci de aplicarea categoriei "posibilității obiective""20. O utilizatoare a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
susceptibili să fie acceptați de public în orizontul mental argumentativ. Știință s-a afirmat așadar că funcție preeminenta a umanismului, indiferent dacă a fost înțeleasă că demers analitic asupra materiei, sau ca formă de cunoaștere logică a rațiunii naturale și legității universale 1. Prin știință individul se elibera de ignoranța, iar prin aplicațiile tehnice ale acesteia surmonta o parte din constrângerile mediului, spațiului și timpului - convingere alimentată mai ales de realizările revoluției industriale și valorificata în literatura de ficțiune a lui
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
a corespuns încrederii maxime în posibilitățile unui atare eu apolinic. Sub aspect instituțional, emanciparea individului prin raportarea la adevărul demonstrat a infirmat ordinea tradițională, fondată pe autoritatea sacra indiscutabila și pe subordonarea persoanei față de starea socială (ordo, état) sau comunitate. Legitatea excludea acțiunea harică a lui Dumnezeu în lume (prezenta imanenta pe care o contesta deismul), iar concepția universului omogen anula principiul diferențierilor calitative (al locului natural aristotelic), de la care se revendică în fond regimul privilegiilor. În acest sens au interpretat
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
polemică stângii marxiste și postmarxiste cu școala friedmaniană care absolutiza logică impersonala a pieței, precum și cu stalinismul care subordonă funcția activă a conștiinței, determinată mecanicist că reflectare secundară a structurii economice. Amintim aici teoria lukácsiană despre instituirile teleologice, care deducea legitatea din însumarea și transpunerea calitativa a scopurilor individuale, si de asemenea asocierea programatica a libertății cu siguranta socială și solidaritatea, în spiritul protecționist al umanismului contextual 28. În vreme ce liberalismul, inspirat de umanismul juridic și influențat de neoconservatorismul american, a evoluat
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
mai organiza a existenței sale cu existența întregului popor, legarea să tot mai strânsă de masele largi populare (...). Făurirea socialismului și comunismului presupune lărgirea continuă a orizontului politic și ideologic al oamenilor muncii, înțelegerea tot mai aprofundata de către aceștia a legităților obiective ale dezvoltării sociale astfel că fiecare cetățean să se poată manifestă plenar că un factor activ, pe deplin conștient, în realizarea telurilor și idealurilor noii societăți. Revenindu-i sarcina de a organiza și conduce în mod conștient amplul proces
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]