3,106 matches
-
și astfel apare doctrina frontierelor naturale a unei națiuni. Statul devine, deci, protectorul unei culturi naționale, nu al unei loialități (că în epoca precedentă). Cu toate acestea, înainte de Revoluția franceză, în cadrul naționalismului nu există încă nici o legătură între etnicitate și legitimarea politică. După 1815 însă, "națiunile" devin grupurile cărora li se atribuie guvernarea, conform ideii că singurele unități politice legitime sunt bazate pe națiune. Perioadă anilor 1815-1918 este, în consecință marcată de presiuni pe care iredentismul naționalist le face asupra vechilor
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
cooperării regionale central-europene, dublată de întărirea demersurilor necesare pentru aderarea ei la sistemul de instituții euro-atlantice. 2. Înlocuirea patriotismului demagogic și a relațiilor inter-etnice bazate pe criterii de sub- si supraordonare cu un patriomoniu constituțional și civic substanțial, precum și cu legitimarea statului prin caracterul sau democratic. 3. Rezolvarea problemelor minorităților naționale, pornindu-se de la standardele internaționale și de la angajamentele pe care România și le-a asumat față de forurile internaționale, acest lucru neexcluzând respectarea, în același timp, a ordinii constituționale specifice țării
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
decizii luate la rece de politicieni obsedați de putere, pentru care naționalismul exacerbat a fost o armă perfectă în manipularea mulțimilor. Cum arata Eric Hobsbawm, faimosul istoric britanic, pentru elitele autoritarismului etnocentric, manevrarea simbolurilor trecutului este o metodă de guvernare (legitimare) privilegiată. Firește, Kaplan nu a fost primul care a sugerat că nu este în interesul Vestului să se amestece în labirintul balcanic. Bismarck, în secolul trecut, spunea că Balcanii nu merită sacrificiul unui singur soldat din Pomerania. Iată că acum
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
serioși dintre specialiștii în materie. Aceștia, modești și realiști, nu par a prețui genealogiile decît în latura utilă, ca auxiliare ale studiului istoric. Și totuși! De la D. Cantemir încoace, trecînd prin "arborii" întocmiți de familiile domnitoare înseși, pentru lămurirea și legitimarea spițelor lor, și ajungînd la cercetătorii moderni, genealogia a inspirat mereu cele mai spectaculoase fantezii, fiind un veritabil corn al abundentei pentru imaginația scriitorilor. Spița literaților fascinați de genealogie începe cu Nicolae Milescu și se urmează (pe sărite) cu Gh.
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
Iorga insista încă din 1890. Refuzul unei cariere exclusiv literare e semnul unei mefiențe față de "profesionism" în literatură: cultivată ca un "violon d'Ingres", vocația scrisului îl plasează pe Ionel Teodoreanu, ca pe mulți alții, în spațiul unui diletantism strălucit. Legitimarea socială continuă să se realizeze prin practicarea unei "profesiuni onorabile". Aminteam de impactul operei prozatorului. Volumul de debut, Ulița copilăriei, apărut în 1923 la prestigioasa "Cultura Națională", cunoaște până în 1947 nu mai puțin de șapte ediții. O cifră ce deconcertează
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
discuția alunecînd în probleme de perspectivă narativa. Punerea în abis, dublul, "ochiul" etc. apar din ce in ce mai des în discursul critic. Reperarea tehnicilor noi ocupă primul plan și vînătoarea elementelor care "oglindesc" mobilitatea naratorului modern este destul de obositoare. Multe pagini sucomba în legitimări ale viziunii speculare. Foarte variate sînt referințele la care apelează Corina Ciocârlie. Pe langă criticii români (care nu sînt prea mulți: Nicolae Manolescu este cel mai des citat) apar citați scriitori precum Foucault, Baudrillard care pot lămuri și nu prea
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
desi nimic din teoria expusă în carte nu justifică asemenea conexiuni, și deci nici aprehensiunile. Dublă flacăra este perechea unui poem scris mai demult de autor, intitulat Carte de creencia (Scrisoare de acreditare). Așadar, acest volum de eseuri ar fi legitimarea unui autor în fața celor care trebuie sa il recunoască, acei cititori ai săi de poezie. Nu știu în ce măsură Dublă flacăra reprezintă, în chip explicit, o teorie a iubirii și a erosului ivita din paginile de versuri ale lui Paz, ori
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
format din statuia cu pricina și dintr-o altă statuie, noua de data aceasta, a moților lui Avram Iancu, la fel de mare ca și prima. Propunerea de a demonstra egalitatea ăntre etnii cu centimetrul nu e nouă, si dispune de o legitimare istorică. După unirea din 1918, când s-a purces la ănăltarea Catedralei Ortodoxe din Cluj, sugestia ctitorilor a fost aceea de a egală an ănăltime Catedrală Sf. Mihail, a catolicilor, din piață vecină, ăn ciuda tezei sofianice a ortodoxiei, pe
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
genialului poet. ănfruntănd scandalul ăntrutotul previzibil, ei au deschis o cale către Eminescu cel viu, cel autentic. Mitul n-a fost anulat (nici nu s-ar fi putut ăntămpla așa ceva), ci doar supus la o probă care-i ăngăduie o legitimare ăntr-un context critic ănnoit, pe temeiuri și ele revizuite. Același lucru se petrece și cu autorul Silogismelor amărăciunii, ăn cartea lui Livius Ciocârlie, intitulată Caietele lui Cioran. ăntr-o dedicație către subsemnatul, pe care ămi ăngădui a o divulgă, autorul ămi
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
idealitate. Poeta face parte din familia sufletelor țări, uneori chiar cu riscul subestimării soluțiilor estetice. Scrie și tipărește cu suflarea timpului în ceafa (8 volume între 1993 și 1999), isi denunță intensă nevoie de confesiune, de identificare, în fond de legitimare a unei vieți, menite să aducă mărturie despre alte vieți. Fie că este vorba de părintele său, întemnițat la Aiud, fie de morții nevinovați din Dcembrie ^89. Prin însăși structura să sufletească, Liliana Grădinaru este atașată tradiției românești, valorilor sale
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
nu se pot schimba structural, `n vreme ce memoria colectivă se erodează. Putem deci presupune că cel mai mare adversar al unei generații devine, întro logică a evoluției, chiar generația imediat următoare. Sub aspect negativ, de multe ori dorința de legitimare și ambițiile persoanei făcând să se ajungă la repetarea unor greșeli cu consecințe, de cele mai multe ori foarte grave, pentru oameni și state. Vibrația individuală, care diferențiază persoanele de atomi, nu este altceva decât impredictibila componentă afectivă, care face ca totul
Teoria și practica puterii by Flaviu Pre () [Corola-journal/Journalistic/2431_a_3756]
-
promitea”, în timp ce exilul a reprezentat o suferință ce însoțea evaziunea spre spațiul libertății: „Exil, boală salvatoare? Un du-te-vino spre și dinspre mine însumi ș...ț Găsisem, iată, în cele din urmă adevăratul domiciliu. Limba promite nu doar renașterea, ci și legitimarea, reala cetățenie și reala apartenență”. Decizia de a abandona spațiul natal e însoțită de opțiunea reconstruirii utopice a ființei exilate prin limbaj („nu-mi rămînea decît să-mi iau limba, casa, cu mine. Casa melcului”). Ce este, însă, pentru Norman
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
și-o fi spus. De ce să renunțe la plăcerea de a face culcat cu mărunții servitori moșteniți de la Iliescu, numai pentru a avea discuții în contradictoriu cu Ana Blandiana, cu Gabriel Liiceanu, cu Dinescu sau cu Doina Cornea? Căutarea unei legitimări prin sine și prin micul grup de suporteri i-a fost în cele din urmă fatală președintelui. Omenește vorbind, lucrurile sunt de înțeles. Să ne amintim că, până pe ultima sută de metri a campaniei electorale, nici țărăniștii, nici liberalii și
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
fel de instanță superioară care judecă și califică, pozitiv sau negativ, puterea. Legitimitatea prin justiție reprezintă soluția cea mai elevată și convingătoare a tulburătoarei probleme de a ști ce justifică extraordinarul fenomen al dominației omului de către om. Din tot caleidoscopul legitimărilor, această rezolvare este singura în măsură să pătrundă până la esența, până la rațiunea de a fi a puterii. De asemenea, este singura valabilă pentru ambii poli ai relației, cărora li se aplică însă în mod diferit: poruncitorului în diateză activă, - el
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
singura valabilă pentru ambii poli ai relației, cărora li se aplică însă în mod diferit: poruncitorului în diateză activă, - el trebuie să facă dreptatea, și condușilor în diateză pasivă: cererile lor trebuie să fie îndreptățite. Cea mai importantă consecință a legitimării prin justiție constă în dignificarea celor care comandă, dar mai ales a celor care ascultă și execută. Aceștia dobândesc un fel de prioritate logică și valorică: declanșează, prin nevoile și revendicările lor, mecanismele puterii; devin, în cazul reformei, destinatarul acțiunilor
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
în aceea că recunoașterea are un caracter dizolvant, destructiv. A condiționa autoritatea și ordinele conducătorului de bunăvoința sau bunul plac al condușilor ar însemna a anula însăși ideea de obligație și de ordine. Radbruch răspunde că, în acest caz de legitimare valorică, nu este vorba de un act psihologic, empiric, schimbător, ci de o adeziune principială, logică și etică, referitoare la valori superioare care, dimpotrivă, fundamentează și corelează obligatoriu puterea și cetățenii. După autorul german, aceste scopuri ultime ar fi justiția
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
teroarea și minciuna ca fundament al puterii. Superioritatea tehnică și economică a democrațiilor occidentale a fost catalizatorul procesului, dar nu factorul determinant, de vreme ce ea exista și anterior, în vremea cedărilor. Axiologia românească a puterii În spațiul cultural românesc, până la 1848, legitimarea puterii s-a făcut în două moduri: 1. implicit sau subsidiar, în lucrări care aveau alt obiectiv, general, ca Învățăturile lui Neagoe Basarab și Descriptio Moldaviae a lui D. Cantemir și 2. explicit, dar limitat la un aspect, la o
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
justifica "stăpânirile" în stil solemn, sentențios, prin referire la voința divină (mila Domnului) sau la calitățile morale ale bunului voevod: înțelepciunea, vitejia, cumpătarea. În schema noastră, aceste fundamentări se situează în cadrul procesului de eticizare a puterii. Cealaltă modalitate, explicită, de legitimări se manifesta în primul rând la nivel popular, folcloric, prin epitetele uneori pitorești sau imaginile totdeauna semnificative, cu ajutorul cărora poporul, "gura lumii", definea și aprecia pe conducători: cel Bun, cel Rău, cel Viteaz, cel Cumplit. Chiar epitetele fizice sau circumstanțiale
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
Minunată-i unda mării,/ dar mai tare-i Craiul țării,/ căci pe toți Craiul domoale,/ ca spuma mării cea moale". Totuși aici este vorba de forța care pune stavilă exceselor. "Domolirea se încadrează în viziunea roz, clementă, asupra puterii. Ultima legitimare se referă la al doilea pol, consimțământul celor de jos. Idealizat, el este întrupat de devotatul și sacrificatul Gruia din Vlaicu Vodă; realist el apare, exacerbat dar just, în agitația mulțimii care cere și obține capul lui Moțoc în nuvela
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
Alexandru Lăpușneanu de C. Negruzzi. Între aceste poziții și oarecum colorată sceptic, e de așezat atitudinea maximelor de felul "schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor", care atrage atenția asupra problemei dezbătute mai sus, a consimțământului colectiv greșit. Luate ca un ansamblu, aceste legitimări românești ale puterii cuprind într-un fel sau altul, o axiologie politică pătrunsă de un relativism înțelept, de un umanism deschis, binevoitor. Mutațiile actuale ale puterii În perspectivă actualizantă, trebuie să constatăm că epoca noastră stă sub semnul consimțământului, e
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
Economic, ele duc la consumism; politic, la starea de fiesta și spiritual, la cultura de masă. Bacon ar vorbi de noi idola fori: contul bancar, vedeta și best-seller-ul. Față de cele două teorii și de mutațiile expuse, poziția noastră în problema legitimării este critic-sintetică. Puterea trebuie privită și definită în dublă perspectivă și prin atributele ei esențiale. Ideal, puterea se întemeiază pe binele comun și pe ipostaza juridică a acestuia, ideea de justiție, iar pragmatic, pe adeziunea liberă și rațională a comunității
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
inerția, echilibrul sau disperarea, este, prin urmare, supusă greșelii. Care sînt cauzele acestei mișcări care înseamnă nu nesiguranță, ci, dimpotrivă, certitudine?! În primul rînd, fenomene considerate multă vreme marginale sau subterane pot fi așezate într-un alt context axiologic prin legitimarea lor posterioară de către devenirea literaturii. Dacă vreți, aceasta este, în fond, singura judecată de valoare care contează. Participarea fiecărui scriitor și a fiecărui moment la un anumit metabolism al literaturii, în fragilitatea căruia trebuie descoperită chiar rezitența sa, rămîne un
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
erou principal literatura interbelică - abia atunci își căpăta o aură clasică acea perioadă. Mulți spun că adevărata miză a acestei generații a fost promovarea unei noi literaturi, cînd, în fond, noua literatură nu era decît un efect al muncii de legitimare, de găsire a rădăcinilor interbelice. Procesul a fost însoțit de distorsiuni ale conceptului de modernitate, distorsiuni care le-au însoțit pe cele ale �începutului de drum", aparținînd criticii interbelice. Așadar, cartea lui I.B. Lefter are o latură polemică deloc neglijabilă
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
Dincolo de interesul său practic de netăgăduit, este și un tentant teren de sociologie literară. Putem studia cele mai folosite nume (alături de compușii cu nou/nouă, preferate sînt numerele - ani, membri fondatori, numere la întîmplare), cele mai des întîlnite reacții, revolte, legitimări, motive de asociere artistică. Dar apropiindu-ne de corpul articolelor, sesizăm o încercare de sistematizare a materiei rebele. O (timidă) delimitare a fenomenelor în cazul cărora s-au folosit (de multe ori abuziv) cele mai diferite nume. Astfel tipurile de
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
în cultură a intelectualilor marxiși și absența în consecință a criticismului din acestă direcție, atitudinea "contemplativă" în raport cu ierarhia intelectuală oficială încurajată de educație după '89, înțelesul și consecințele elitismului "Școlii de la Păltiniș", "rezistența prin cultură" ca eliberare, dar și ca legitimare a regimului trecut și multe alte chestiuni arzătoare în curs de răcire prematură. Ultimele două capitole sînt mai accentuat teoretice, o parte din ideile anterioare sînt reluate și analizate cu instrumente mai specializate. Conservatorismul postbelic, naționalismul, utopianismul sau postmodernismul fac
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]