450 matches
-
media urca la 70 dinari. Tendința de creștere a censului este așadar elocventă. Obligația financiară era în strânsă relație cu mărirea sesiei și mulțimea vitelor pe care le avea țăranul în proprietate. Din istoria raporturilor feudale nu pot fi omise legiuirile care urmează răscoalei din 1514, condusă de Gheorghe Doja. Acestea condamnau de acum înainte pe toți țăranii locuitori, oriunde în Transilvania, la veșnică șerbie, având obligația de a rămâne definitiv pe domeniul stăpânului și putându-se muta de pe acesta, doar
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
eu am enumerat aici cu precizie douăzeci și trei de ierarhi care, prin actele lor se dovedesc a fi dintre cei care s-au opus efectiv unindu-se la un moment dat în jurul Episcopului Leu, și-n rezistență internă împotriva legiuirii comuniste, ca și-n cea externă împotriva infiltrării KGB-ului în parohiile diasporei. Sau alții care, după uciderea lui ce încheia crimele decapitării vechii patriarhii, au continuat rezistență perseverând pe aceste poziții. Aceștia sunt ierarhii a caror faptă se va
NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359105_a_360434]
-
poruncă a Stăpânului, ea se cade să fie cu necesitate păzită și, cum am spus mai sus. Iar câți spun unele ca acestea arată prin aceasta că vor să dezbrace dogmele și să le lase lipsite de orice reglementare și legiuire bisericească. Dar să-i întrebăm: pe ce anume trebuie să stea aceste dogme? Dumnezeiescul Ioan Hrisostom ne-a spus că viețuirea are nevoie de dogme corecte, iar dogmele au nevoie de viețuire curată, iar viețuirea curată se naște și se
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
de dezvoltare a educației, dar problemele generale ale învățământului, cu strategiile respective, evident și cele ale instruirii, se dezbat într-un înalt for specializat, cu rang decident de Consiliu Superior. Din punctul de vedere al legiuitorului, sau al modalităților de legiuire se pot menționa multe alte legi ce pot căpăta conotații semnificative, precum cele din domeniul bunului comun care impun perfecta democratizare a beneficiilor de pe urma lui; a îngrădirii totale a monopolurilor prin veghea asupra tuturor facilităților pieței libere care e creuzetul
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (9) SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (V) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341517_a_342846]
-
creștin?/ Nu trebuie sfărâmat falsul creștinism?/ Puterea răului în lume este opera forțelor răului?/ Este opera incapacității creștinilor?/ Există agresivitate pe căi pașnice?/ Există tiranie pe căi pașnice?/ Există o apocalipsă instituționalizată?/ Prin false ideologii?/ Prin rele orânduiri?/ Prin nedrepte legiuiri?/ Prin criminale abuzuri?/ Prin tiranii locale și universale?/ Prin greșite idealuri?/ Printr-un mod degradant de viață?/ Prin decăderea morală a oamenilor?/ Prin cult satanic?/ Prin prigonirea și uciderea creștinilor?/ Originile Apocalipsei nu sunt în păcatul originar?/ Nu e Cain
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
și pentru arta militară românescă. Ziarul francez „Le National”, scria că: „Românii din toate provinciile arbitrar despărțite au păstrat sub stăpâni diverși aceeași conștiință a drepturilor lor, aceeași credință în reînvierea de viitor a naționalității lor”. Urmările Revoluției au fost: legiuirea agrară din 1853-1854, în Transilvania, și toate evenimentele care au urmat. Este potrivit să arătăm cuvintele lui Avram Iancu: „Libertate, egalitate, frățietate ( ... ) Fraților! Credeți-ne nouă că noi prealuminat vedem și prea hotărât credem, că (...) maghiarul de existență și viitor
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
se întemeiază viitorul țării. Toți oamenii revoluției și în special oamenii școlii luptaseră pentru un învățământ atoatecuprinzător, de masă. Între obiectivele pe care le fixaseră luptătorii pentru Unire, în primele rânduri se situa problema învățământului și cu deosebire gratuitatea lui. Legiuirea care urma să aibă la bază aceste principii a fost Legea instrucțiunii publice din anul 1864. Ideea obligativității învățământului o găsim prezentă la fruntașii mișcării revoluționare de la 1848. În Proclamația de la Islaz se preciza că "nici un fiu de cetățean din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
12 ani și câți se vor mai naște de acum înainte, să nu rămână neîmpărtășiți de învățătură". Am văzut însă că, după înăbușirea revoluției, guvernul reacționar a închis școlile, iar pe învățători și profesori i-a îndepărtat din învățământ. Prima legiuire școlară, elaborată în condițiile statului centralizat român, care hotărăște în esență, învățământul de stat obligatoriu și gratuit, este Legea instrucțiunii publice din 1864. Legea stabilea obligația ca toți copiii, cu vârste între 8 și 12 ani, să urmeze la școală
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
întunecată curs de o sută de ani prin postomania fanariotă, tradiția ei și încercările de a o restitui n-au încetat nicicând, iar mai cu seamă secolul nostru a fost bogat în succese pe terenul acesta. Deja Regulamentul organic, ca legiuire unitară pentru amândouă țările, răsărită chip din inițiativa rusească, dar din libera discutare a parlamentelor de atunci, era un liniament al unirii țărilor. Aceleași tendințe se ivesc cu mai multă putere în mișcarea de la 1848 și culminează în 1859 prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din 17 l. c. tace asupra convorbirilor din Viena, esplicînd tăcerea așa că nu ne-am fi dând nici măcar osteneala de-a ne pronunța asupra declarației sale și a tehnicilor săi. Acea încheiere ministerială pune în perspectivă o modificare foarte esențială a legiuirilor din mai daca cere pentru guvern autorizarea ca în interesul păcii să nu aplice acele legiuiri. Până acum guvernul e obligat de-a le aplica strict; daca nu va mai avea această obligațiune va fi în poziție de a mânui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici măcar osteneala de-a ne pronunța asupra declarației sale și a tehnicilor săi. Acea încheiere ministerială pune în perspectivă o modificare foarte esențială a legiuirilor din mai daca cere pentru guvern autorizarea ca în interesul păcii să nu aplice acele legiuiri. Până acum guvernul e obligat de-a le aplica strict; daca nu va mai avea această obligațiune va fi în poziție de a mânui totalitatea acelor legi pacinic, prietenește și prevenitor, pe cât timp Curia va observa o politică analogă. Va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dincolo de ținutul Vidinului, în Făgăraș și Amlaș, în Pocuția și Podolia, la Bistrița ardeleană, și tot acelei mâne de oameni datorim existența de acum a Țărilor. Răul inaugurat sub fanarioți devine însă și mai acut sub Regulament, căci, deși această legiuire a adus în multe privinți bine, în această una privință ea a prefăcut vechiul stat oligarhic cu servicii gratuite în stat biurocratic cu servicii plătite cu bani. La funcțiile statului începu a se grămădi democrația română în începuturile ei, căci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
O foaie inventă o sofismă a doua zi după aparițiune. Și semnătura domnească e redusă la rolul de a fi stat sub un text cu omisiuni cari se rectifică conform acelei sofisme. E nedemn de-a introduce modificări într-o legiuire sub pretextul unei erori de tipar, mai ales când din acea pretinsă omisiune rectificată se vede că pîn-acum ministrul nu știe clar cari sânt cazurile în cari se pot admite două semnături și când din stilizarea acelei omisiuni se vede
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Sturdza a fost ridicată alăturea cu el. Dacă ar fi trăit, desigur ar fi fost ales Domn al Țărilor unite. Dar pe de altă parte nu trebuie să uităm că vechea stare de lucruri feudală era demult desființată, fie prin legiuiri anterioare, fie prin regulament. Era natural dar ca și balastul de forme care mai rămăsese, lipsite de spiritul vechi, să se arunce în apă. Într-adevăr dezvoltarea istorică a Țărilor românești suferise o grea și nevindecată întrerupere prin epoca de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
repede a populației, care în secolul trecut nu mai ajungea nici la un milion. Sentimentul de drept și datinele vechi dispărând, se simte necesitate de-a stabili norme scrise pentru viața oamenilor. Sub domniile străine se tipăresc adevărați codici în locul legiuirilor bisericești de mai nainte. Precum corupția îmbătrînește pe individ, astfel putrejunea bizantină a îmbătrînit înainte de vreme pe poporul românesc. Într-adevăr, acum două sute de ani aflăm o mulțime de caractere ale evului mediu: aflăm pe jurați în chestii civile, ceva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după mărturisirea "Romîniei libere", avem a face cu niște așa de cinstite fețe, mai poate fi serios vorba de motive constituționale de retragere? Am mai înțelege daca asemenea motive pentru o retragere generală s-ar afla în paragrafii unor alte legiuiri, mai voluminoase, cari reglementează laturea umbrei sociale, circumscriind-o în anume institute cinstite unde onorile militare se fac cu arma încărcată. Dar paragrafi constituționali de drept public? Aceștia să motiveze retragerea roșilor de la putere? Aida de! Doar nu trăim în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1832, aplicarea Regulamentului Organic, care, printre altele, a pus bazele unei noi orientări a statului moldovean - în mare măsură potrivit cu cerințele progresului - în domeniul transporturilor. Reflectând interesele păturilor sociale angrenate activ în schimbul de mărfuri, Regulamentul Organic a fost și prima legiuire a țărilor noastre care a prevăzut măsuri și mijloace, amănunțit indicate, privind îmbunătățirea comunicațiilor. Prin articolul 139, secția a II-a a „Departamentului treburilor din lăuntru” a fost însărcinată cu îndatorirea „ținerii în bună stare a drumurilor mari, și mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Regulamentul Organic, fie de către Stat, fie de către o companie pe acțiuni. Banii necesari urmau să se procure din taxele introduse pe navigația de pe aceste râuri, în cazul când ele vor fi făcute navigabile. În sfârșit, Regulamentul Organic a fost prima legiuire a țării care a inclus în mod regulat în bugetul Moldovei sume special destinate îmbunătățirii căilor de comunicație. Pe baza acestor dispozițiuni, organele de stat, însărcinate cu executarea lor, persoane și societăți particulare care au obținut concesiuni, au întocmit planuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ferate etc. O dată însă cu încercările de transpunere a acestor proiecte în practică, realitatea social-economică consacrată prin Regulamentul Organic le-a amputat, le-a ciopârțit și le-a redus la dimensiunile regimului feudal. Astfel, au ieșit în relief limitele acestei legiuiri, înainte de toate o legiuire feudală, care nu numai că a menținut orânduielile iobăgiste, dar le-a și întărit. Lipsa mâinii de lucru libere, a capitalurilor etc., au fost cauzele principale care au menținut lucrările în domeniul căilor și a mijloacelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu încercările de transpunere a acestor proiecte în practică, realitatea social-economică consacrată prin Regulamentul Organic le-a amputat, le-a ciopârțit și le-a redus la dimensiunile regimului feudal. Astfel, au ieșit în relief limitele acestei legiuiri, înainte de toate o legiuire feudală, care nu numai că a menținut orânduielile iobăgiste, dar le-a și întărit. Lipsa mâinii de lucru libere, a capitalurilor etc., au fost cauzele principale care au menținut lucrările în domeniul căilor și a mijloacelor de comunicație la nivelul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
după ce tot ei le întocmiseră. „Directorul telegrafului din Moldova ce era până acum - arată Departamentul lucrărilor publice, caimacamului, în 1858 - adus anume cu scopul de a statornici în țară acest institut, era singura autorita de la care emana asemine aplicare a legiuirilor străine”. Toate birourile telegrafice districtuale erau conduse de străini, iar la Galați și directorul și cei doi subdirectori erau austrieci. Tinerii moldoveni, foști elevi ai Academiei Mihăilene, deveniți funcționari ai serviciului telegrafic, nu s-au putut acomoda cu starea de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
așezământului au prevăzut că „pentru cheresteaua care locuitorii vor voi să lucreze feresteile sau a tăia pentru catarguri, grinzi și alte lemnari de negoț, să aibă a se învoi cu proprietarul”. Subordonarea față de proprietar a țăranului clăcaș meșteșugar, întărită prin legiuiri, este una dintre cauzele principale ale menținerii în mediul sătesc a meșteșugului de tip feudal. Proprietarul moșiei are posibilitatea să escamoteze stabilirea unor relații bănești de liberă învoială cu meșteșugarii, folosind munca acestora în schimbul obligațiilor de clacă. Deasemenea, până la eliberarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rechizitoriu boierimii, i-a respins soluțiile în problema agrară, pledând pentru revoluție și împroprietărirea țăranilor. El a adus prețioase contribuții la studiul secolului al XVIII-lea și al primei jumătăți a secolului al XIX-lea. A demonstrat caracterul fiscal al legiuirii lui Constantin Mavrocordat (1746, în Țara Românească și 1749, în Moldova), a scos în evidență caracterul formal al pretinsei emancipări a vecinilor, a explicat veridic alcătuirea scutelnicilor și poslușnicilor, a dezvăluit esența Regulamentelor Organice sub raport economico-social și mecanismul exploatării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nedreptatea cu care fuseseră tratați țăranii în cursul veacurilor. Capitolele pe care le-am consfințit soartei lor vitrige în Istoria românilor sunt din cele mai bune părți ale scrierii mele”. În felul acesta, modul cum A. D. Xenopol înțelegea să înfățișeze legiuirea agrară din 1864 este pe deplin explicabil. El a caracterizat-o drept „un pas uriaș în dezvoltarea vieții naționale a poporului român”. După cum se știe, legea agrară din 1864 a fost lovitura decisivă dată orânduirii feudale în Moldova și Țara
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o știa foarte bine istoricul Xenopol”. Nu împărtășim această opinie de vreme ce A. D. Xenopol a considerat actul exproprierii și împroprietăririi numai sub aspect economic, a subestimat implicațiile sociale și politice ale unei asemenea măsuri și a avut mereu în atenție urmările legiuirii agrare din 1864 asupra situației economice a țării și, îndeosebi, asupra recăderii în dependență parțială a sătenilor. Așadar, A. D. Xenopol n-a respins exproprierea și împroprietărirea pentru că s-ar fi aflat de partea marii proprietăți sau a conservatorilor, ci pentru că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]