88 matches
-
iubit fără de teamă, Eu spusei vorbă de gând C-am iubit fără de rând; Bade, trandafir subțire, Vrut-ai să mă scoți din fire. Dar badea din grai grăia: - Eu sunt trandafir frumos Și din fire nu te-am scos, Oh, leliță, din cel sat Ce-ai cerut și nu ți-am dat? - Cerut-ai faguri de miere Eu ți-am dat buzele mele, Și-ai cerut o floricea Eu ți-am dat gurița mea, Și tu-n loc de mulțămire Măi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
îmi vin La umbra de pin, Dar pe mine nu mă lasă Că mă teme - acasă. {EminescuOpVI 159} D. DOINE DE DOR 69 Bădișor depărtișor Ce-mi trimiți atâta dor? Trimite-mi mai puțintel Dar vin dumneata cu el. 70 Leliță de la pripor, Ce-mi trimiți atâta dor? Trimite-mi mai puțintel Dar vin dumneata cu el! 71 Vai, bădiță, dor ți-o fi, N-am prin cine tăinui: Doar pe lună Voie bună Și pe stele Multă jele Și pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
îmblă, Num-al meu șade la umbră; Că tînjala-i dat porție, Cîrciea-i pentru rachie. 249 Iapa popii porumbea Tot aș-am zis c-oi fura 245 {EminescuOpVI 246} Să plătesc beutura Care am beut cu mândra. 250 Frunză verde poamă coarnă, Leliță Ioană! De-aș ajunge pân-la toamnă, Leliță Ioană, Să pun boii la tânjală, Să mă sui în deal la poamă, Să mă primbl din cramă-n cramă, Cu opt ocă de pastramă Să bem vin, să mâncăm poamă. 251 Cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tînjala-i dat porție, Cîrciea-i pentru rachie. 249 Iapa popii porumbea Tot aș-am zis c-oi fura 245 {EminescuOpVI 246} Să plătesc beutura Care am beut cu mândra. 250 Frunză verde poamă coarnă, Leliță Ioană! De-aș ajunge pân-la toamnă, Leliță Ioană, Să pun boii la tânjală, Să mă sui în deal la poamă, Să mă primbl din cramă-n cramă, Cu opt ocă de pastramă Să bem vin, să mâncăm poamă. 251 Cu cât beu, cu-atît mă ieu, Cu cât
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
înfrățire ah! Fie-ți milă, soro, de mine. Nu e nădejde de întîlnire, ah! 448 {EminescuOpVI 449} Nici așteptare de fericire, Mai bine moarte vino degrabă ah! Și aleargă ah! de mă scapă. Fie-ți milă, soro, de mine. Ah, lelițo, frumusețe scumpă, ah! A ta lipsire rău mă usucă, Păcat de mine să viu în chinuri, În suspinuri și-n leșinuri, ah! Fie-ți milă, soro, de mine. No. 50 Cât mi-e de urât când sunt făr-de tine, Toate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și se apuca să strige: - Apropie-te, neamule! Praf pentru pureci! Omoară lighioanele, nu te mai scarpini! Ce te uiți, nea Ioane? E bun și pentru păduchii de lemn! Cumpără, vere Marine, să dormi liniștit. Ia praful de pureci! Ascultau lelițele, se uitau la pungași. Parcă n-ar fi fost de-ai lor. Paraschiv era pestriț și gălbejit, doar ochii i se vedeau de sub căciulă, verzi ca prazul. Celălalt, îndesat și isteț, dădea drumul prafului printre degete, îl freca mărunțel, mărunțel
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Drept în mijlocul precupeților s-a oprit: - Care iei mașina, mașina?! Pentru bătrâne și soacre mari! Mașina de băgat ața în ac, un leu, un leu! Și învîrtea între degete o sârmă răsucită și o ață. Asta era momeala. Se apropiau lelițele și cîrțanii. Se zgâiau la degetele lui. Oacă le umbla prin chimire. Tot au mai scos câte ceva, mărunțiș, acolo. Au tras cu urechea, au privit în dreapta și-n stânga. Oameni cu bani. Numai grânari. Loc de tîlhăreală. Pe șoseaua Alexandriei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
legat la bărbat. V. Bolile sistemului osos Cifoză. Scolioză. Lordoză. Rahitism: cocoașă, ghebe, ghib. Necroză: colți de lup. VI. Bolile infecțioase Febră tifoidă: tifos, lingoare, lungoare, boală lungă, boală mare, boală rusească (județul Constanța). Paludism. Febră palustră. Malarie: friguri, tremurici, lelițele, mătușile. Scarlatină: cochiardă, cochinar, coracă. Varicelă: vărsat de vânt, vărsat În cruce. Variolă: vărsat, bubat, bubatul cel mare. Rujeolă: pojar, cori, bubatul cel mic. Trismus. Parotidită epidemică: fălcăriță, gușarniță, purcică. Choleră: holeră. Pesta: ciumă, buboasă, Maica călătoarea. Intoxicație: adăpat, otrăvire
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de deputați sau senatori. Aceștia care sunt denumiți cu numele generic de parlamentari, nu sunt decât mici copilași pe lângă „aleșii, aleșilor” neamului. Parlamentarii fac gaură, după puterile fiecăruia, în bugetul statului doar patru ani apoi, adio și n-am cuvinte leliță Mărie, pe când „aleșii aleșilor” neamului sunt cică aleși să sugă de la buget mai ceva ca lipitorile mâlurilor, până în veacul vecilor, după cum s-a exprimat unul din aceștia la televizor. Aleșii aceștia sunt cunoscuți sub numele de revoluționari. Niște jivine infecte
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cuvinte românești după sonorități franceze. De asemenea, pline de verva sarcasmului sunt observațiile privitoare la exacerbarea artificială a suferințelor datorate iubirii, neapărat neîmplinite: "Pieptul dumnealui zice că este ocnă de dureri" cauzate de vreun "fel de Dulcinee, un fel de leliță." Rândurile prin care este înfierată maniera de a transpune poetic peisajele acumulează, în fapt, deosebirile esențiale între viziunea clasică și cea romantică: "Apoi de este să descrie natura în simplitatea ei (cu toate că domnului niciodată nu-i plac lucrurile simple și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
năpaste mi-ți căde, / Cu securea v-oi tăie / Și m-oi duce în treaba me, / Să v-arăt la bătrânețe / Cine-am fost la tinerețe. / Cine m-o îmbătrânit, / Cât în lume am trăit? / Mai mult rele decât bune: Lelița cu ochi de mure. M-o iubit și le-am iubit, / Acelea m-o-mbătrânit. Lelița cu tăte bune / Și bărbatul-ncins cu fune; Lelița cu chica creață / Și bărbatu-ncins c-o ață."234 Dialogismul interior al discursului poetic construiește relația
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
treaba me, / Să v-arăt la bătrânețe / Cine-am fost la tinerețe. / Cine m-o îmbătrânit, / Cât în lume am trăit? / Mai mult rele decât bune: Lelița cu ochi de mure. M-o iubit și le-am iubit, / Acelea m-o-mbătrânit. Lelița cu tăte bune / Și bărbatul-ncins cu fune; Lelița cu chica creață / Și bărbatu-ncins c-o ață."234 Dialogismul interior al discursului poetic construiește relația dintre om și natură, pe baza amplificărilor descriptive și a planurilor analogice. Tonul explicativ
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fost la tinerețe. / Cine m-o îmbătrânit, / Cât în lume am trăit? / Mai mult rele decât bune: Lelița cu ochi de mure. M-o iubit și le-am iubit, / Acelea m-o-mbătrânit. Lelița cu tăte bune / Și bărbatul-ncins cu fune; Lelița cu chica creață / Și bărbatu-ncins c-o ață."234 Dialogismul interior al discursului poetic construiește relația dintre om și natură, pe baza amplificărilor descriptive și a planurilor analogice. Tonul explicativ, pe fondul singularizării, pune în valoare imaginea binară contrastantă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și o cântau soldații în tranșee. Iar fermecătoarea țigancă devenise la fel de cunoscută ca și celebrissimul ei amant. Ce-i drept, vocea ei lăsa de dorit un pic când cânta la "Grandiflora" (căci se apucase și ea de lucrativa meserie): "Of! Leliță cârciumăreasă, N-ai o fată mai frumoasă Să mă servească la masă? Ba mai bine servesc eu, C-aifost șanticlerul meu." Doi ani de vis trecură ca-n vis, și de aici începe partea sumbră și incredibilă, totuși cu totul și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
strâns în bete, strașnică femeie, purtându-și cătrința cu mare mândrie și scuturându-și tălpile goale de colbul drumului în iarba de pe marginea șanțului. Aș lăsa o fărâmă de dor și mămăligii cât roata carului, făcută de mâna iscusită a leliței Firuța, pe care o împărțea celor 12 frați ai ei, dar și mie, deopotrivă. Bună mai era cu brânză de oi si ceapă verde... Mult mai bună decât acasă, unde o împărțeam doar cu Gelucu, fratele meu. Eh, vremuri duse
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
scriitorilor culți prin faptul că dă stilului pitoresc și caracter de oralitate. Același efect stilistic se obține și prin prezența locuțiunilor verbale sau a interjecților cu valoare predicativă. Sunt frecvente episoade de acest gen în opera lui I. Creangă: "Taci, leliță, că te-am căptușit eu! Îi mai pupa tu și pe dracul de-acum!... apoi mă dau jos, caut o lespede potrivită, mă sui cu dânsa iar în tei, îmi ieu căciula, și în locul ei pun lespedea, cu gând
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
cu voluptate. Când trecea Ana pe uliță, nenumărate perechi de ochi o pândeau de după toate gardurile și din toate ferestrele, în taină, măsurându-i mijlocul, pipăindu-i burta, cercetându-i mersul. Și cele mai șirete spuneau celor proaste: -Nu vezi leliță, cum umblă să-și ascundă păcatul, cum se strânge în bete ca într-un chimir? Privirea lui Ion stârnește groaza în sufletul Anei: Femeia vru să ridice mâinile să-l roage, dar privirea lui o îngrozi, spunându-i că într-
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
aibă cele mai frumoase «drigane» din sat și să-i fie pruncii năzdrăvani, după cum a boresei era să scoată pe luncă la albit cele mai frumoase straie de mâinile ei lucrate, numai așa, să se betejească de ciudă toate celelalte lelițe. Si-a mai avut satul formația sa muzicală ce cânta în sărbători și la nunți sau la alte petreceri, fanfara, bandele, cum i se spunea pe la noi, ce dura de veacuri. În 1926 existența acestor bande a trecut sub semnul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
raportul și planul de muncă, Când lelea Mărie se săltă în oase Și ceru să plece, că ea are încă O clocă pe ouă, care nu prea mâncă Și-și va scoate puii azi la ora șase. Ba și-alte lelițe înc-ar vrea să plece Că au cloști pe ouă. Chiar și Bucurence Se agită-n scaun, se freacă pe pântec. Doar că tovu-i ager. Rupe mâța-n două. -«Și tu Bucurence ai ceva pe ouă?» -«Ie, răspunde moșul, și eu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
țină acestei lighioane fălcile încleștate și să nu-i dea prin minte să se trântească în ușa noastră, că n-ar fi rezistat unei astfel de namile și ne-ar fi păpat cât ai zice pește...! Vai de păcatele mele, leliță Leonoră, că multă minte îți mai trebuie! Cum poți crede, neta, și poți scorni una ca asta, că lupul ar încerca să intre-n casele oamenilor? Cum de-ți trec prin minte asemenea baliverne? Îmi sperii copchilul cu poveștile iestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în viața propriu-zisă, altfel nici un gospodar cu fete de măritat nici măcar nu-l ia în seamă... Tot discursul lui moș Vasile Baciu a durat vreo două ore, și tocmai când ne ridicam și încercam să plecăm, iaca vine și bătrâna, lelița Catrina. Fată hăi, zice ea copilei sale, da voi stați de vorbă și ascultați polologhiile lui Vasile și țineți oamenii ăștia cu vorba? Și, nici una nici două, iese-n tindă, coboară-n beci și vine cu un urcior de vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
partid a avut, la nivelul alegătorilor de jos, agenții lui electorali, plătiți sau neplătiți, dar eficienți, constituiți în armata responsabilă cu munca de la om la om, așa cum se făcea pe vremea vechiului regim, condensată în două versuri cu tâlc: „Hai leliță după șură,/Să-ți citesc dintr-o broșură”. Despre felul în care s-a făcut propaganda electorală de la om la om în Vama, am aflat de la oameni de toată crezarea, care au fost de față, au văzut și au auzit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vadă nimeni. Ce putem face, noi? Luați fiecare câte o lumânare de la biserică, căci e aici, la doi pași și în drum spre casă, intrați de-l vedeți. Faceți și dumneavoastră o faptă creștinească. Dar bine ziceți! Îi susține vorbele lelița Marghiolița. Mergem pe la el numaidecât. Tata și cu vicele primar Lavric Archip și cu primarul Popescu Pamfil nu-și puteau ascunde râsul. Se mirau în sinea lor, cum poate fi domnul Pascari atât de serios când pune la cale o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
venit până sub ferestrele dormitorului și nu se mai mulțumea cu ce găsea pe jos, ci a început să scuture crengile care erau foarte încărcate cu mere ionatane. Mama a ieșit în gang și i-a vorbit prietenește: Strânge, strânge leliță Garafină, dar ai grijă să nu rupi din crăci, căci plesnesc dacă sunt trași la nimereală cu forță! Vai, păcatele mele! Doba și Ivan dorm și-n astă dimineață n-au putut veni. Dumnezeu să mă ierte doamna Marioara, c-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bătrâni veneau acolo mai mult să ciorovăiască, să afle ce s-a mai întâmplat prin sat, ce e nou în politică... Cumpărau nimicuri, numai ca să se afle în treabă. Când domnul Iftemie era ocupat cu alte munci, servea la tejghea lelița Iftinca sau fata lui, Aurora. Erau binevoitori și cu multă omenie și respect. De altfel, Iftemie era un om citit, avea multe cunoștințe din toate domeniile. Se lua la vorbă profundă cu intelectualii satului și rar când nu avea dreptate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]