76 matches
-
nu știi, ci doar aceea ce cunoaștem împreună. Eu am ca tată iubirea de sine. Înfierbântările din afară îmi sunt produse de îngrijirea ce mi se dă și, în general, de orice odihnă; iar tulburările interioare își trag originea din lenevire și din neorânduiala faptelor. Când le zămislesc, eu și dau naștere căderilor; acestea, născându-se, produc din nou moartea prin deznădejde. Dacă ai cunoscut limpede atât adânca mea slăbiciune cât și a ta mi-ai legat mâinile. Dacă îți vei
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Sfântul Ioan Gură de Aur, a cărui operă a fost de nenumătrate ori sursă de inspirație pentru Părinții filocalici, precizează: „Noi admitem că la foarte mult păcate Satana ne ademenește; însă la cele mai multe noi înșine ne dedăm, prin trândăvia și lenevirea noastră. Nicăieri nu zice Sfânta Scriptură că, la fratricidul lui Cain, Satana ar fi fost în joc. Dar să presupunem că Satana a șoptit lui Cain gândul cel rău, totuși vinovăția păcatului rămâne asupra aceluia care a primit șoptirea, a
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
a semănat sălașul cel a toată lumea - Țarinile inimilor noastre - cu grâul cel curat al învățăturii Sale mântuitoare și întotdeauna le-a lăsat pe ele în mâinile voii noastre, ca să ne silim să le lucrăm neîncetat. Că dormind noi întru trândăvia lenevirii, vine vrăjmașul sufletelor și seamănă mulțime de neghină. Și seamănă în cei credincioși eresuri, în cei drepți, păcate, în cei blânzi, prigoniri, în cei smeriți, trufie, în cei înfrânați, beție, în cei săraci, furtișaguri, în cei nevoitori, slavă deșartă, în
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
nevoințe și virtuți peste puterile noastre proprii. Adică post până la epuizare, osteneală peste măsură a trupului, priveghere de toată noaptea și alte fapte bune la care abia ajung cei desăvârșiți. 2. De jos ne ispitim de diavoli prin moleșeală și lenevire la lucrarea faptelor bune, slăbindu-ne astfel voința, rațiunea, mustrarea conștiinței, bărbăția și stăruința în lupta cea duhovnicească. 3. Din stânga ne ispitesc diavolii prin patimi trupești de tot felul, prin beție, lăcomie, zgârcenie, mânie, ură, răzbunare și tot felul de
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
îndelungat, de „exact trei săptămâni”, prozatorul și-a regăsit liniștea creației în laboratorul „simplu, patriarhal, liniștit” de la Valea Mare. Chiar dacă în preziua plecării spre București (8 ian. 1931) nota că nu a scris mai nimic, lăsându-se copleșit de „o lenevire necesară totuși după doi ani de hărțuială nervoasă fără pereche”, cu câteva zile înainte mărturisea că simte o pornire mare pentru creație, mai cu seamă pentru finalizarea romanului Răscoala: „Ziua-noaptea mă frământă diferite subiecte, care de care mai stăruitoare”. Ultima
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
de dreptate și de cuget drept, de făcător de bine și blând, tare trupește și viteaz la război, dar era dat totodată la beție fără măsură și la moleșită desfrânare și atât de împătimit întru aceste încît, în urma viețuirii cu lenevire, o urmare a desfrânării, se lăsase cu totului de orice întreprindere mai mare și pierduse până și stima căpeteniilor sale celor mai bune și a partizanilor celor mai cu credință. În una din zile bunăoară se rătăcise în tabără un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vivacitate a tuturor puterilor, toate acestea cer nimicirea acestui stricăcios monopol. Căderea monopolului însă pune libertatea mișcărei, putere în tendință, seriozitate și iubire pentru arte, cu asta un fel de abnegațiune în interesul întregului, în locul relei dispoziții, a lîngezirei, a lenevirei în posesiunea asigurată a rolelor și a unei tâmpiri gradate față cu cele mai nalte interese ale artei. Artistul trebuie s-o știe cum că nu-l exclude un drept absolut de posesiune de la reprezentarea vrunui rol, iar publicul să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-o pildă, despre aerul de pace festivă; pe care-l au sărbătorile; vara și la țară. Aș putea, de-o altă pildă, să scriu-descriu liniștea veselă a clopotelor (care-i cheamă pe credincioși la datorie); să insist asupra plăcerii lenevirii Într-o duminică - dimineața - de vară (la țară). Și nu: nu era pace, nici sărbătoare cu clopote; nici lenevire. Așa: că nu era. Clopote - de unde, clopote: nu mai sunau demult, de la Ocupație, biserica noastră era deocamdată-Închisă - deocamdată de-un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de-o altă pildă, să scriu-descriu liniștea veselă a clopotelor (care-i cheamă pe credincioși la datorie); să insist asupra plăcerii lenevirii Într-o duminică - dimineața - de vară (la țară). Și nu: nu era pace, nici sărbătoare cu clopote; nici lenevire. Așa: că nu era. Clopote - de unde, clopote: nu mai sunau demult, de la Ocupație, biserica noastră era deocamdată-Închisă - deocamdată de-un an Încheiat; și, de-ar fi fost deocamdată-deschisă, unde-i popa? Al nostru, Întâmplător, În refugiu, În România, nu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fi o ființă omenească. Bătrânul se oprește și când își liniștește răsuflarea îmi spune: --Cred că știi ce spune zicala. --Care zicală, părinte? --Fie omul cât de mic, după masă doarme un pic. Asta însă nu trebuie să degenereze în lenevire - a sfârșit bătrânul vorba, cu zâmbet blajin. --Am să urmez întocmai sfatul sfinției tale... Am intrat în chilioară, unde mirosea a busuioc. Pe masă, sub un ștergar alb ca helgea, se putea bănui că sunt bucatele. Aburii cu miros de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pomenea nimic. Erau duși în Germania pentru diplomă, deoarece nu fuseseră în stare să absolve liceul la București. Jelaniile astea sinistre durau nopți după nopți. Ziua, palidă, obosită, cădea în melancolie, mereu culcată, atinsă de o debilitare care făcea acum lenevirile necesare. Alteori se văi ta de urât, cerea să fie distrată și nu vrea să rămână singură. Lina, care venise necontenit, neglijîndu-și chiar spitalul, întîmpinase un ultimatum din partea lui Rim: el, sau familia. Firește, pretențiile legitime și argumentele sumare aduse
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cuprinde mintea prin puterea cuvintelor celor dumnezeiești, și mișcările cele lăuntrice, care se pornesc de la suflet, și puterea de a desluși și de a deosebi puterile sfinte de puterile cele omenești, și vedeniile adevărate de nălucirile zadarnice. Așa se taie lenevirea și negrija. Așa vine și flacăra râvnei, care calcă peste orice primejdie și trece prin orice îngrozire”. Rațiunile postului sunt totuși mult mai profunde decât par la prima vedere. Omul își atrage nenorocirile asupra sa din cauza încălcării, conștiente sau nu
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
ne dădurăm drumul amețind și trezindu-ne după ce, mult mai târziu, delirasem de plăcere. Ce urmă fură zorii ca o trezire lentă, și noi ne ignoram iubindu-ne, fără a fi atenți, și odihnindu-ne. El făcu, după mai multă lenevire pe canapea, cafea, și lenevia continuă. Mă hotărâi apoi să mă îmbrac, iar el mă privi plăcut, încât nu simțeam cum se apropia sfârșitul. Când însă m-am îndreptat singură spre ușă, încredințată că de fapt fug, el veni purtând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Pergamu-amenințat. 10Și-n lupta pentru sânte a zeilor cămine, Eu cad, mântuitorul al patriei - și-n fine Cobor la râul stygic de glorie urmat. ANDROMACHE O n-o să mai aud eu a armelor vuire. Și fieru-ți în portale va zace-n lenevire, 15Marea lui Priam viță d-eroi s-o nimici. Vei merge unde ziua etern nu mai lumină, Cocytul unde-n lungul pustiilor suspină, Colo unde amoru-ți în Lethe va muri. ECTOR Orice dorință-n mine, în mine-orice gândire, 20Le-oiu cufunda
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
gemeni, Cântau cu glasul dulce și rugător asemeni. 45La cânturi desfrânate ei ascultau cu haz, Se îmbătau de patimi, se îmbrăcau cu-atlaz Și numai în odihnă și-n desfătări de rând, Culcați pe sub umbrare, trăiau ei putrezind În dulce lenevire și nu erau destoinici S-asculte glasul aspru al trâmbiței răsboinici; Hrănindu-și nălucirea cu gânduri moi, băieții, Să pară cântărețe - că li sunt cântăreții. Cu cele-ndulcitoare a oamenilor glasuri, Cu zicături s-asamăn și glasul cel de pasări. 55Ba-mpătimit se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fapta frumoasă ce fuge și se ascunde; lingușirea ce caută câștig din orbirea celor lingușiți și înaintea căreia puterea de a susține privirea adevărului slăbește din ce în ce; îngâmfarea asupra propriilor merite și lauda cu meritele altora, căreia urmează lenevirea de a mai lucra și care împreună ucid silința de a recunoaște starea adevărată în care te afli și iubirea de muncă prin care poți scăpa de ea." Față de un asemenea tablou, rezumativ pentru realitățile românești, ce soluții se puteau
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lui trebuințe, de cadrul real în care acestea puteau primi un răspuns, de primejdiile ce pândeau orice nouă construcție etc. "Din momentul în care se recunoaște că suntem în tranziție, din acel moment se recunoaște legitimitatea criticii și se osândește lenevirea, care așteaptă binele în viitor fără nici o luptă, în care văzând răul, îl măgulește cu speranța că se va îndrepta de la sine. De la sine nu se îndreaptă nimic în capetele unei generații; căci orice cultură este rezultatul unei lucrări încordate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
leneș ce era, nici îmbucătura din gură nu și-o mesteca”evidențierea unui defect dus până la extrem și asumat total, cu lașitate, de persoana în cauză; r. 5 6 : „hotărî să-l spânzure, pentru a nu mai da pildă de lenevire și altora” dorința colectivității de a evita puterea exemplului negativ, prin eliminarea acestuia; r. 29 : „suntem datori a ne ajuta unii pe alții” - caritatea, luată ca datorie a omului față de semenii săi; 79 p. 31, r. 11 12 : „Boii ară
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Totodată trebuie să ținem cont că în epoca preexilică nu există urme ale vreunei celebrări liturgice a sâmbetei: se vorbește doar de „ziua de odihnă pentru Yhwh”. Însă descoperim în această formulă un calificativ: nu este o odihnă oarecare, adică lenevire, ci odihnă dată de Dumnezeu oamenilor pentru ca să aibă timp să-l preamărească și să-i aducă cult; Dumnezeul lui Israel este stăpânul și peste viața privată a omului și, la fel ca în anul jubiliar (cf. 15.1-3), își exercită
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pricopseala învățăturii, după cum vedem nu numai în Sfânta Scriptură, ci și la toate istoriile fericind pre părinții aceia care pun silința lor cu neadormiți ochi pentru învățătura copiilor lor... Această învățătură dar, văzând-o noi că este adormită întru întunerecul lenevirii, ni s-au rănit inima de foametea aceasta ce se află înrădăcinată în sufletele a unor din părinți care își cresc copiii lor fără-nvățătură. Deci fieștecare om ce este învățat să cheamă om cuvântător, iar cel neînvățat este asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
și păcate... A patra vamă este aceea a lăcomiei: beția, obiceiul de a mînca printre mese și în ascuns, uitarea rugăciunii înainte și după masă, nepăzirea posturilor, nesațiu, desfătările, în fine, tot felul de gastrolatrie... A cincea vamă este a lenevirii: lenevirea relativ la serviciul Divin și la rugăciunea particulară, neglijență la lucru, lene în cele duhovnicești și gospodărești... A șasea vamă este aceea a furtului: tot soiul de furturi pe ascuns sau pe față... A șaptea vamă este aceea a avariției
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
păcate... A patra vamă este aceea a lăcomiei: beția, obiceiul de a mînca printre mese și în ascuns, uitarea rugăciunii înainte și după masă, nepăzirea posturilor, nesațiu, desfătările, în fine, tot felul de gastrolatrie... A cincea vamă este a lenevirii: lenevirea relativ la serviciul Divin și la rugăciunea particulară, neglijență la lucru, lene în cele duhovnicești și gospodărești... A șasea vamă este aceea a furtului: tot soiul de furturi pe ascuns sau pe față... A șaptea vamă este aceea a avariției și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu Chipidon, Cu pepturile lipite petrecea În dulce somn. Un pârău de apă vie, ca un șerpe În cujbări, Să-nvîrtea pe supt copacii, ce răsuna de cîntări. La umbră sta o mulțime de fete cu sînul gol, Cu părul În lenevire pe grumazii lor răscol.” Fete cu sînul gol, căzute Într-o lenevie lascivă, Afrodita În brațe cu Cupidon, pîrÎul ca un șarpe (simbol prin excelență sexual!) - iată o viziune mai degrabă de sfîrșit de petrecere Într-un han oriental. Cea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
reprezentant al "Junimii", dl Maiorescu, a cărui activitate, până la 1880, nu e decât continuarea acestei critice a adaptării culturii străine. " Din momentul în care se recunoaște că suntem în tranzițiune, din acel moment se recunoaște legitimitatea criticei și se osândește lenevirea, care așteaptă binele în viitor fără nici o luptă..."1 . " Cine însă fără critică poate păși cu siguranță? ă...î ...Critica, fie și amară, numai să fie dreaptă, este un element neapărat al susținerii și propășirii noastre, și cu orce jertfe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai puține, dar s-au făcut. Legea dădea dreptul, și deci oricine era dușman al clasei muncitoare, element cu activitate politică din trecut, care a fost în fruntea partidelor burgheze, împotriva lui se luau măsuri. Aceasta a avut ca efect lenevirea organelor de securitate. În ceea ce privește evidența elementelor dușmănoase, în 1952, îmi amintesc, când s-au dat dispoziții pentru arestarea unor elemente dușmănoase, moșieri, fabricanți, elemente fasciste, din vreo 5.000 persoane care trebuiau arestate, vreo 2.000 de persoane au fost
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]