84 matches
-
facile ale muzicii verbale. Ritmul din cuvinte se poate pune în slujba elocinței pur și simplu. Minciuna poate folosi acest ritm. În același timp însă, e vorba de un apel care ne atinge în profunzime, adresîndu-se emoțiilor noastre și busculîndu-ne lenevoasele convingeri. Prin această reînflăcărare a cuvîntului reîncepem să existăm, pe această cale pot reapărea - printre nu puține amăgiri - necesități și intuiții care reprezintă adevărata noastră natură, adevărul nostru esențial. Pentru că existența - această viață umană care se naște și trebuie să
„Ce bine că Turnul Babel s-a prăbușit!“ () [Corola-journal/Journalistic/2925_a_4250]
-
a prezentat Andreea Novac, pe muzică de Sorin Romanescu. Dincolo de joaca cu pantofii cu tocuri uriașe, cu un fotoliu, cu paharele de vin și cu florile oferite publicului, în partea a doua a lucrării, dansatoarea a avut o secvență de lenevoasă, șerpuitoare și mângâietoare mișcare la sol, care a dat o autentică poezie piesei sale, Despre tandrețe. Și, în fine, într-un cu totul alt registru, Paul Dunca și Mihaela Michailov au atacat în performance-ul lor, După Traian și Decebal. Din
Platforma românească de dans contemporan și performance 2012 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4172_a_5497]
-
Vilei Borghese,/ unde îmi murise un prieten iarna trecută,/ un prieten cu inima explodînd ca o stea de prea/ multă căldură și lumină acumulate în trupul strîmt,/ necroza arterei era efectul focului dinăuntru,/ pîrjolind țesuturile." Sub un cer mediteranean, oarecum lenevoase în plimbarea lor printre ruine celebre, aceste poeme se înrudesc mult cu acelea ale lui Kavafis. Aceeași surpriză în a găsi un decorativism rafinat înfrățit pe neașteptate cu un mesaj deloc gratuit, cîteodată urgent. Locurile, suficient de semnificative în ele
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
Emil Brumaru Cît nu-mi putrezește-n carne Sufletul stricat de viu Și cuvîntul nu-mi adoarme Lenevos ca-ntr-un sicriu Ce-n pămînt o să se sfarme Doamne mă îndemni să-ți scriu Cît nu putrezesc în carne Nu-mi lua puterea dulce Dăruită-n miez de rai Nu lăsa roua să-mi spurce Băleguțele de cai
Doamne, mă îndemni să-ți scriu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12533_a_13858]
-
Conurile de lumină îndreptate spre scenă făceau de acolo, de jos, bezna de nepătruns. Se înălță întinzând gâtul și rămase câteva clipe nemișcat, ținând tot cerul negru în spate. La picioarele lui, parchetul strălucea presărat cu talc. Perechile se roteau lenevos sub serpentinele și ghirlandele multicolore atârnate de tavan. Ce mare crescuse această sală, ca oamenii să fie atât de mărunți! I se păru c-a trecut o viață de când nu mai intrase aici. Urmări scaunele înșirate pe lângă pereți, măsuțele pătrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
viitor imaginabil era o repetiție a prezentului care se strînsese într-un mic gest dureros, o răsuflare dureroasă pe care o smulgea dintr-un ocean de respirație. Nemaiînsoțindu-l fanteziile erotice îcare, la fel ca pastilele, deveniseră inutile prin supralicitare), viața lenevoasă și dîrză a grădinii începu să-l scormonească, așa cum scormonea pămîntul care o hrănea. Simțea cum lumea naturală se întinde dincolo de fiecare zid al hotelului săpînd dîre cu bulgări de pămînt și stîncă învelite într-o pojghiță groasă de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se afla un lingou mic de aur; în al treilea, un pion de șah, din cristal strălucitor -, peste pălării cu voaletă și plăci fotografice din sticlă mată, unse din belșug cu nitrat de argint. Parcă toate secretele unei lumi aparent lenevoase ieșiseră deodată la iveală, și lumea aceasta devenise acum transparentă și pasionantă ca un motor de demonstrație dintr-un muzeu tehnic, în care poți vedea prin secțiuni în metalul gros mișcarea pistoanelor și a supapelor. Cine-ar fi crezut că
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tuturor, ca toți să se sature, și să mai rămână încă multe coșuri cu firimituri. Undeva, în primele rânduri, o femeie costelivă ținea în brațe, cu un fel de mândrie, un cilindru gros de sticlă în care plutea, puhav și lenevos, un fetus gălbui. Mi-am amintit de fiola din buzunar. Am băgat mâna după ea și-am apucat-o, fierbinte și dură. Dar ea nu putea fi trasă afară, căci era carne din carnea mea, era sexul meu erect, cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ordin de „Expatriere din motive morale“ și trebuia să părăsească țara în decurs de o lună. Cineva bătuse la ușă în mijlocul orei. Era chiar ultima oră. Învățam după-masa. Domnul Meier deschise, rămase o clipă în fața ușii, în timp ce noi ne întinserăm lenevoși și ne ridicarăm în picioare; pe urmă ne-am întors mai toți cu fața la colegul din spate și murmurul de voci a devenit o pălăvrăgeală în toată legea, care se întrerupse brusc când am fost strigat și m-am dus, trecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
lanul de grâu de alături era uscat și întins, cât vedeai cu ochii. În spatele lor, cerul începea să se lumineze. Noi aveam să fim în oraș abia peste două ceasuri. Drumul nepietruit era presărat cu gropi, iar boul se mișca lenevos și n-avea chef să le ocolească. Dacă ne apropiam de vreo groapă, taică-meu strângea frâul, cobora din căruță, vorbea cu boul, îl trăgea într-o parte și apoi înainte. Eu n-aveam voie să mă dau jos, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ai mei, Matei și Sorin. „Mai nou, lucrezi la Securitate, dragă domnule? Anunță-ne din vreme, ca să ne punem lacăt la gură”, a zis mătușa mea, încă de la ușă. În urma ei venea tăcut unchiul. Avea mersul din timpul liber, cel lenevos, celălalt mers îl folosea dimineața. Era mersul la cârciumă. Atunci nimeni nu se mișca mai repede ca el. Tata l-a poftit să guste o bere proaspătă din America. Mătușa l-a săgetat cu o privire piezișă. „Una singură, femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
o singură nară deasupra buzelor, cu trei picioare dintre care unul fără labă, cu palmele minuscule ieșind direct din umeri, fără brațe, ca niște aripioare. Ce ciudați erau, zbârciți și galbeni-pal, galbeni-moluscă, pieile prea lungi atârnând pe ei! Ce priviri lenevoase aveau în ochii cu pleoapele jupuite! Păreau înțelepți și oarecum satisfăcuți de faptul că nu apucaseră să trăiască. Ceva între broaște și genii, cu neputință de privit în carnalitatea lor cinică. Și ei ne fixau parcă, ne petreceau cu privirea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nu spunea niciodată „cât câștigă“ aceștia). Se vedea că, la fel ca și portarul nostru Matei, el crede sincer că veniturile și poziția înaltă a cunoștințelor sale îl ridică grozav în ochii mei. Turuindu-mi toate acestea cu un orgoliu lenevos și amintindu-mi cât de greu a făcut el rost de bilet și ce bacșiș a trebuit să plătească, Stein se apleca spre mine și-și fixa unghia îngrijită a degetului său mare, alb și lăbărțat pe prețul biletului. Ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
bufet, după care se plecă rapid spre Hirghe, spunându-i că și-a terminat tura și că așteaptă jos. Cu mâinile sprijinite de masă și strâmbându-se ca de o rană mortală la șira spinării, Hirghe încuviință cu aceeași silă lenevoasă. 3 După un sfert de oră, noi toți, Nelly, Zander, Mik și eu - eram adunați într-o cameră bine încălzită și cu mobilă în stil vechi în așteptarea lui Hirghe care plecase după cocaină (pe drum mi se spusese că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
temător, Creon o califică pe Medeea drept deșteaptă și măiastră-n rele fără șir, iar ea observă antipatia celor din jur, trezită de aptitudinile ei neobișnuite : unii mă urăsc pentru știința mea,/ Ceilalți mă țin că-s lucru sterp și lenevos . Invocația adresată zeiței care patronează vrăjile înainte de a-și pune în executare planurile malefice îi confirmă reputația de magiciană : O, pe Hecate, preaslăvita doamna mea,/ Locuitoarea vetrei mele din adânc,/ Cu care mână-n mână-am uneltit mereu [...] Începe, nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vorba poetului. În ziua aceea, pe sârmele de telefon din fața primăriei se adunaseră zeci și zeci de rândunele. Și ce ceartă pe ele și ce splendoare de ciucuri se alcătuiau. Funcționarii tocmai își scoteau de sub cheie actele și le aranjau lenevoși pe birouri. Apoi își ascuțeau îndelung creioanele și priveau afară pe geam erau indispuși în somnolența lor cu toate că se anunța o zi frumoasă. Asta-i profesoara de pian a Monicăi? întrebă unul. Asta-i, răspunse Viorel Angelescu după un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
plăcută, divanul prielnic. Aurora, femeie și ea la urma urmelor, i-a restituit vederea. Nu voi amâna revelația, mult iubite prietene Parodi: Ricardo și-a scuturat lenea somnului În brațele baronesei de Servus. Viața domniei voastre și viața mea, mai lenevoase, mai sedentare, poate mai reflexive, sunt, În consecință, lipsite de atari peripeții; dar ele forfotesc În viața lui Ricardo. Peste măsură de Întristat de moartea Pumitei, el o caută pe baroneasă. Gregorio Martínez Sierra al nostru a fost sever, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
bine spus o colină domoală care pe partea dinspre așezare era acoperită pînă la jumătate cu vie. În rest iarbă pitică, scaieți fumurii. De aici și un amestec delicat de culoare care dădea senzația unei sfîrșeli, dar o sfîrșeală molcomă, lenevoasă, plină de dulceață. Privea din nou prin geamul curat, nici nu ți-ai fi dat seama că între tine și rest era un perete de sticlă dacă nu ai fi sesizat lipsa de mișcare a aerului din odaie, era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Un astfel de paradox te făcea să-ți pierzi controlul asupra discuției, să începi să aluneci într-o băltoacă, e drept, destul de plăcută dacă apuci să te bălăcești în ea, de lucruri "văzute altfel". Pe un ins cu un temperament lenevos cum era Cantaeuzino chestia asta trebuiți să-l dea gata. Prințul nici măcar n-a clipit. Ori nu pricepuse ee-i spusese, ori n-auzise nimic. A tușit cu un aer de stinghereală. "Așa se face că eu sînt de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mă lăsa nici să citesc, "iertați-mă, îmi bate lumina în ochi", și începea teroarea din fiecare noapte. Din pricina lui cunosc toate felurile de zgomote pe care le face marea lovindu-se de țărm, rare, sacadate, mângâioase, aproape șoptite, tandre, lenevoase, ori, dimpotrivă, surde, furioase, anxioase, amenințătoare. Nopți întregi n-am făcut decât asta, să le studiez. Încercam să ascult marea, ca să-mi strunesc nervii gata să explodeze. În mod excepțional, i se aducea totdeauna mâncarea în cameră. Și avea tabieturi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
subiecții celor trei provincii istorice. Antiunioniștii basarabeni strigă în gura mare că nu vor aglutinare cu "Țiganii de la Bucale", imagologia ne învață că Transilvanii mai sunt percepuți ca lenți în gândire, Oltenii drept ciclotimici și oportuniști, Moldovenii ca lirici și lenevoși, Bucovinenii drept mari gospodari, necompatibili cu Regățenii. Unde îți dau dreptate: că realitatea cuțovlahă începe să semene tot mai tare cu reprezentarea-i caragialiotă. Pentru aceasta nu i-aș face însă proces Grecoteiului Nepereche. Nici nu e vina lui că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
spitale și aziluri, Sia avea repulsie pentru puținele îngrijiri ce cla lui Rim. Rim, totuși, îi suprima cât mai mult corvezile și căuta să fie un convalescent plăcut; ceea ce Lina numea: "a-i ține doctorului de urît" era numai prezența lenevoasă a infirmierei. Cum însă tăcerea celor doi era plină de calcule și de proiecte, nu se mai putea chema tăcere, și, pe drept, buna Lina, când intră nădușită și cu ceva abur de friptură pe ea, găsi că totul e
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
schița camerii de la Dolhasca. Lângă soba monumentală, pe partea lungă a ei, se afla o buturugă solidă, lată, folosită drept scăunel de mine... și loc sfânt pentru pisici. Parcă văd și o blană de iepure pusă pe deasupra, întru giugiulirea contactului lenevos. Nu-mi dau seama când și cum a dispărut... Ca să aprind focul, dacă lemnele musteau de umezeală, întrebuințam ciocalăii furnizați de gazdă. Pocneau ca obuzele-n poeziile de război feeric ale lui Apollinaire! Terorizau pisicile, delectau sufletul meu avid de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
duc acasă. Adam a Întors capul și a văzut-o pe fata cu semnul din naștere cu capul căzut pe pupitru și cu o fâșie uscată de frunză de cocotier pe care o tot răsucea Între degete. L-a atins lenevos cu ea pe spate. și pe tine te-așteaptă părinții acasă? Adam i-a răspuns cu o Înclinare a capului. De aproape, și-a dat seama că pata ca de cerneală de pe fața fetei nu era un semn din naștere
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ce e fă? Dacă se rupe scara de kilele mele?! Ia zi: tu răspunzi pentru asta? Ai? Tu răspunzi?... Își arătă cu degetul burta enormă care-l făcea să evoce o morsă tolănită pe o banchiză de gheață, lăfăindu-se lenevos, cu mustața năclăită de vin basarabean roșu și vârtos. Hohoti îndelung, bătând aprig din picioare și când îi reveni sufletul se răsti, ca și cum îi vorbea doamnei Bleotu: Răspunde, fă, îi zisei eu, muierii. Tu răspunzi, ai? Cu o agerime surprinzătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]