113 matches
-
Lacerta viridis), șopârla (Lacerta agilis), iar dintre amfibii se remarcă broasca comună(Rana temporaria),broasca râioasă (Bufo-bufo), brotacul (Hyla asborea). În schimb, lumea nevertebratelor și îndeosebi a insectelor este foarte bogată în specii, cele mai des întâlnite fiind coleopterele (cărăbușii), lepidopterele (fluturii), dipterele(muștele),cinipidele, viermii, miriapodele ș.a. Unele din nevertebratele pădurii sunt însă dăunătoare, fiind necesară combaterea lor. 3. Fauna de luncă și acvatica este săracă, datorită întinderii limitate a acestor domenii. Luncile sunt locuri de popas temporar al mamiferelor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Vavilov) se găsește în această zonă. Am lansat această ipoteză în cercetările efectuate și a fost confirmată de mari specialiști în domeniu. Am reușit să elucidez complexele de parazitoizi și să realizez rețele și piramide trofice pentru aceste specii de lepidoptere și pentru unele specii de afide. Am dezvoltat conceptul de biocenoze parazitoide și am elucidat rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural. Pentru aceste lucrări și pentru rezultatele obținute am primit, în anul 1994, Premiul „Emil Racoviță” al Academiei Române. Pornind
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a unor masteranzi pentru întocmirea lucrărilor de dizertație. Am condus și teze de doctorat, care au fost susținute cu succes și apreciate pentru contribuțiile aduse: Gabriela Patriche a elaborat teza Cercetări privind cunoașterea complexului de parazitoizi care limitează populațiile de Lepidoptere dăunătoare culturilor de vară din sud-estul României, iar Carmen Prelipcean - Complexul de entomofagi care limitează populațiile de Aphis fabae Scop. (Insecta Homoptera) care atacă plantele de cultură și spontane. Pentru a nuanța semnificația acestor cercetări este suficient să menționez că
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
care controlează populațiile de insecte dăunătoare culturilor de varză, am fost ales, la Congresul din 1990, din Taiwan, membru în și membru în comitetul director al IOBC; Pentru setul de lucrări consacrat cunoașterii complexului de parazitoizi care controlează populațiile de lepidoptere dăunătoare culturilor de varză din România am primit, în 1994, Premiul Academiei Române „Emil Racoviță”; Ca o recunoaștere a cercetărilor ecologice desfășurate în peste 35 de ani, am fost ales membru titular al Academiei Naționale de Ecologie din Republica Moldova; Ca urmare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sistematic, biologic, ecologic, biogeografic și etologic. 10. Elena Onutu (Feraru), 2004 Biodiversitatea afidelor (Homoptere, Aphididae) care atacă pomii fructiferi din livezile din județele Iași și Vaslui. 11. Gabriela Costea, 2005 Cercetări privind cunoașterea complexului de parazitoizi care limitează populațiile de Lepidoptere dăunătoare culturilor de varză din sud-estul României. 12. Otilia Barnea, 2006 Cercetări sistematice, biologice, ecologice, etologice și biogeografice privind afidiidele (Hymenoptera, Aphidiidae) din estul României. 13. Lăcrămioara (Zaharia) Ciucă, 2007 Studii taxonomice, morfologice, biologice, ecologice și etologice privind Elateridele (Coleoptera
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în domeniul Biologiei (Zoologie și Ecologie). În domeniul cercetării științifice s-a specializat, sub îndrumarea reputatului profesor Mihai Constantineanu, în studiul parazitoizilor din ordinul Hymenoptera, familiile: Ichneumonidae, Chalcididae, Braconidae, Aphidiidae; care parazitează pe specii dăunătoare, cu precădere pe specii de lepidoptere dăunătoare la culturile agricole. A studiat și descris acțiunea complexelor de parazitoizi asupra populațiilor de lepidoptere dăunătoare culturilor agricole de varză (Plutella maculipennis, Pieris brassicae etc.), rolul parazitoizilor în menținerea echilibrului natural în biocenoze, utilizarea parazitoizilor în combaterea biologică, fauna
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
profesor Mihai Constantineanu, în studiul parazitoizilor din ordinul Hymenoptera, familiile: Ichneumonidae, Chalcididae, Braconidae, Aphidiidae; care parazitează pe specii dăunătoare, cu precădere pe specii de lepidoptere dăunătoare la culturile agricole. A studiat și descris acțiunea complexelor de parazitoizi asupra populațiilor de lepidoptere dăunătoare culturilor agricole de varză (Plutella maculipennis, Pieris brassicae etc.), rolul parazitoizilor în menținerea echilibrului natural în biocenoze, utilizarea parazitoizilor în combaterea biologică, fauna de Ichneumonidae din Rezervațiile naturale „Codrul secular Slătioara”, „Valea lui David”, Rezervația „Ponoare”, Munții Gutâi, Porțile
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
16 lucrări publicate în buletine informative și în reviste cultural-științifice, 9 lucrări publicate în periodice din străinătate, profesorul Gh. Mustață a publicat 19 cursuri universitare și 16 cărți. A făcut revizuiri substanțiale asupra parazitoizilor plantelor de cultură ce limitează atacul lepidopterelor și al afidelor, a descris specii noi de himenoptere Ichneumonidae pentru fauna României. A studiat dinamica moluștelor gastropode din scrădișul de pe litoralul românesc al Mării Negre, factorii ce determină variația spațială în populațiile zooplanctonice și bentice ale apelor de coastă ale
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Vavilov) se găsește în această zonă. Am lansat această ipoteză în cercetările efectuate și a fost confirmată de mari specialiști în domeniu. Am reușit să elucidez complexele de parazitoizi și să realizez rețele și piramide trofice pentru aceste specii de lepidoptere și pentru unele specii de afide. Am dezvoltat conceptul de biocenoze parazitoide și am elucidat rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural. Pentru aceste lucrări și pentru rezultatele obținute am primit, în anul 1994, Premiul „Emil Racoviță” al Academiei Române. Pornind
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a unor masteranzi pentru întocmirea lucrărilor de dizertație. Am condus și teze de doctorat, care au fost susținute cu succes și apreciate pentru contribuțiile aduse: Gabriela Patriche a elaborat teza Cercetări privind cunoașterea complexului de parazitoizi care limitează populațiile de Lepidoptere dăunătoare culturilor de vară din sud-estul României, iar Carmen Prelipcean - Complexul de entomofagi care limitează populațiile de Aphis fabae Scop. (Insecta-Homoptera) care atacă plantele de cultură și spontane. Pentru a nuanța semnificația acestor cercetări este suficient să menționez că în
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
culturilor de varză, am fost ales, la Congresul din 1990, din Taiwan, membru în IOBC (International Organization For Biological Control) și membru în comitetul director al IOBC; + Pentru setul de lucrări consacrat cunoașterii complexului de parazitoizi care controlează populațiile de lepidoptere dăunătoare culturilor de varză din România am primit, în 1994, Premiul Academiei Române „Emil Racoviță”; + Ca o recunoaștere a cercetărilor ecologice desfășurate în peste 35 de ani, am fost ales membru titular al Academiei Naționale de Ecologie din Republica Moldova; + Ca urmare
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
asistent, șef de lucrări, conferențiar, profesor) la Institutul Agronomic Iași, Facultățile de Agronomie și Horticultură (1959- 1980). - Ca cercetător în entomologie a stabilit dăunătorii și bolile la culturile cerealiere și pomicole din Moldova și Basarabia. Studiile sale sunt deosebite asupra lepidopterelor din Moldova, Oltenia, Porțile de Fier și alte zone ale României. Sunt și astăzi actuale în agricultură și pomicultură. - A pregătit peste 50 de serii de absolvenți în domeniul agriculturii. Are pregătiți 11 doctoranzi. A colaborat cu entomologi din Polonia
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
în cadrul Universității ieșene. Îmbinând activitatea didactică cu cea științifică, profesorul Peiu Mihail a abordat toate direcțiile de cercetare în domeniul entomologiei generale și aplicative, prin studii sistematice, ecologice și economice privind insectele. Merită a fi subliniate studiile sale faunistice asupra lepidopterelor din Moldova, Oltenia, Porțile de Fier și alte locuri din țară, cu care ocazie, singur sau în colaborare, a descris 1936 de specii și 147 de forme, din care 102 specii și 87 forme sunt noutăți pentru fauna României, pentru
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
protecției plantelor. Ele au fost concretizate în peste 180 de lucrări științifice publicate în diverse reviste de specialitate. Înzestrat cu perseverența și pasiune, prof. Dr. Doc. Mihail Peiu a adunat un bogat material entomologic, îmbogățind disciplina cu o colecție de lepidoptere, care cuprinde cca 20 000 de exemplare, reprezentând în special fauna Moldovei; a contribuit, astfel, la dotarea facultăților de Agronomie și Horticultură cu un valoros material didactic original. În activitatea de conducător de doctorat, a înregistrat, de asemenea, realizări deosebite
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
trecut în eternitate în ziua de 26 februarie 1992, în Iași. Au rămas în manuscris încă nepublicate studii de literatură populară și etnografie, versuri, proză scurtă, traduceri etc. ALEXINSCHI, ALEXEI (1899-1966ă ENTOMOLOG Ilustru entomolog, pasionat cercetător și profund cunoscător al Lepidopterelor, pentru studiul cărora și-a consacrat toată viața, Alexei Alexinschi a slujit învățământul și știința ieșeană timp de aproape trei decenii. S-a născut la 7 iunie 1899, în orașul Iaroslav (U.R.S.S.ă, într-o familie de mici funcționari
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și Iași. În această perioadă a primit diferite titluri: profesor suplinitor (1927-1930ă, profesor titular provizoriu (19301936ă și profesor definitiv (1936-1954ă. Îmbrățișând la început cariera didactică, Alexei Alexinschi nu s-a îndepărtat însă de știință, devenind un specialist consacrat în studiul lepidopterelor. Încă din anul 1950, fiind profesor de liceu, a fost numit referent științific la colectivul pentru redactarea lucrării Fauna R.P.R., ca unul dintre puținii specialiști în domeniul lepidopterelor. În anul 1954 a devenit cercetător principal la Laboratorul de sistematică animală
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
s-a îndepărtat însă de știință, devenind un specialist consacrat în studiul lepidopterelor. Încă din anul 1950, fiind profesor de liceu, a fost numit referent științific la colectivul pentru redactarea lucrării Fauna R.P.R., ca unul dintre puținii specialiști în domeniul lepidopterelor. În anul 1954 a devenit cercetător principal la Laboratorul de sistematică animală a Filialei Iași a Academiei R.S. România, funcționând în această calitate până în anul 1964, când a fost pensionat pentru limită de vârstă. Alexei Alexinschi s-a afirmat ca
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
devenit cercetător principal la Laboratorul de sistematică animală a Filialei Iași a Academiei R.S. România, funcționând în această calitate până în anul 1964, când a fost pensionat pentru limită de vârstă. Alexei Alexinschi s-a afirmat ca un bun cunoscător al lepidopterelor, chiar din primii ani după terminarea studiilor universitare. Entomolog pasionat, a fost prezent în cercurile de entomologie de la noi și a ținut o strânsă legătură cu specialiștii străini, îndeosebi din U.R.S.S. și R.P. Polonă. Alexei Alexinschi s-a remarcat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
din U.R.S.S. și R.P. Polonă. Alexei Alexinschi s-a remarcat, în special, prin cercetările lui pe teren. În perioada 1928-1952 a explorat sudul Moldovei; în vara anilor 1951-1954 a studiat zona alpină din Parâng; în anii 1950-1952 studiază fauna lepidopterelor din Măgura Odobeștilor; între anii 1957-1962 colectează un bogat material din masivul Rodna. De asemenea, în perioada 1956-1963, cercetează nordul Dobrogei și litoralul Mării Negre. N-au rămas necercetate de Alexei Alexinschi nici Cheile Bicazului, Hăghimașul, masivul Ciucaș, între 1955-1963. Și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
etc.ă au constituit pentru el un vast câmp de cercetare, de unde a publicat, împreună cu alți naturaliști, peste 500 specii de Macrolepidoptere și unele Tortricide din Microlepidoptere. Ca rezultat al acestor studii, Alexei Alexinschi a alcătuit o vastă colecție de lepidoptere care cuprinde peste 2.600 specii în circa 30.000 de exemplare. Pe baza acestui material a publicat 45 de lucrări originale de entomologie, apărute între anii 1927-1964. De asemenea, a mai publicat peste 16 recenzii în Revista științifică V.
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în cadrul Universității ieșene. Îmbinând activitatea didactică cu cea științifică, profesorul Mihail Peiu a abordat toate direcțiile de cercetare în domeniul entomologiei generale și aplicative, prin studii sistematice, ecologice și economice privind insectele. Merită a fi subliniate studiile sale faunistice asupra lepidopterelor din Moldova, Oltenia, Porțile de Fier și alte locuri din țară, cu care ocazie, singur sau în colaborare, a descris 1936 de specii și 147 de forme, din care 102 specii și 87 forme sunt noutăți pentru fauna României, pentru
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în domeniul protecției plantelor. Ele au fost concretizate în peste 180 de lucrări științifice publicate în diverse reviste de specialitate. Înzestrat cu perseverență și pasiune, prof.dr.doc. Mihail Peiu a adunat un bogat material entomologic, îmbogățind disciplina cu o colecție de lepidoptere, care cuprinde circa 20.000 de exemplare, reprezentând în special fauna Moldovei; a contribuit, astfel, la dotarea facultăților de Agronomie și Horticultură cu un valoros material didactic original. În activitatea de conducător de doctorat, a înregistrat, de asemenea, realizări deosebite
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
trezindu-se deodată îmbrâncită de la spate de o rafală de vânt. Se întoarse cu spaimă, aproape sigură că fusese împinsă de același fluture mare și negru care se aruncase în hăuri prin geamul ei de la bucătărie. Dar nu zări nici un lepidopter funebru. în schimb, umbrela i se desfăcu ne putincioasă și îi zbură din mână, aterizând sub roțile unui auto mobil, înainte chiar ca ea să-și dea seama. își acoperi capul cu gluga de la jacheta roz de lână, pe care
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
satiră, ironie blândă sau caustică etc. El nu se sfiește să se lupte și cu șabloanele, demontând clișeele „epocii de aur”: „vă ordon, predați polenul la/ centrul de colectare/ [...] avem de realizat un proiect mobilizator/ pe geniu de creator” (Împotriva lepidopterelor). Fronda este ingenios jucată, între nevrotic și derizoriu, disimulându-se în poeme „de nuanță ecologistă”, „descrieri în doi peri”, „tandrețe perfidă”, prozaism (Radu G. Țeposu). S. are talentul mixării arhaismelor și neologismelor, prinse în combinații ciudate, dar pare a se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
cunoscute sub denumirea de nutrienți? Zonele umede sunt locuri de reproducere, hrănire, iernare, etc. pentru numeroase specii de animale acvatice și semiacvatice? Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic, aici viețuind 98% din fauna acvatică europeană, întreaga faună de odonate, lepidoptere acvatice și de moluște gasteropode din Europa și tot aici își găsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra și Felis silvestris? În Delta Dunării, peștii sunt reprezentați prin 65 specii, cei mai mulți de apa dulce (60%), restul migrând
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]