128 matches
-
16 lucrări publicate în buletine informative și în reviste cultural-științifice, 9 lucrări publicate în periodice din străinătate, profesorul Gh. Mustață a publicat 19 cursuri universitare și 16 cărți. A făcut revizuiri substanțiale asupra parazitoizilor plantelor de cultură ce limitează atacul lepidopterelor și al afidelor, a descris specii noi de himenoptere Ichneumonidae pentru fauna României. A studiat dinamica moluștelor gastropode din scrădișul de pe litoralul românesc al Mării Negre, factorii ce determină variația spațială în populațiile zooplanctonice și bentice ale apelor de coastă ale
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Lacerta viridis), șopârla (Lacerta agilis), iar dintre amfibii se remarcă broasca comună(Rana temporaria),broasca râioasă (Bufo-bufo), brotacul (Hyla asborea). În schimb, lumea nevertebratelor și îndeosebi a insectelor este foarte bogată în specii, cele mai des întâlnite fiind coleopterele (cărăbușii), lepidopterele (fluturii), dipterele(muștele),cinipidele, viermii, miriapodele ș.a. Unele din nevertebratele pădurii sunt însă dăunătoare, fiind necesară combaterea lor. 3. Fauna de luncă și acvatica este săracă, datorită întinderii limitate a acestor domenii. Luncile sunt locuri de popas temporar al mamiferelor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
trecut în eternitate în ziua de 26 februarie 1992, în Iași. Au rămas în manuscris încă nepublicate studii de literatură populară și etnografie, versuri, proză scurtă, traduceri etc. ALEXINSCHI, ALEXEI (1899-1966) ENTOMOLOG Ilustru entomolog, pasionat cercetător și profund cunoscător al Lepidopterelor, pentru studiul cărora și-a consacrat toată viața, Alexei Alexinschi a slujit învățământul și știința ieșeană timp de aproape trei decenii. S-a născut la 7 iunie 1899, în orașul Iaroslav (U.R.S.S.), într-o familie de mici funcționari. Rămânând
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și Iași. În această perioadă a primit diferite titluri: profesor suplinitor (1927-1930), profesor titular provizoriu (19301936) și profesor definitiv (1936-1954). Îmbrățișând la început cariera didactică, Alexei Alexinschi nu s-a îndepărtat însă de știință, devenind un specialist consacrat în studiul lepidopterelor. Încă din anul 1950, fiind profesor de liceu, a fost numit referent științific la colectivul pentru redactarea lucrării Fauna R.P.R., ca unul dintre puținii specialiști în domeniul lepidopterelor. În anul 1954 a devenit cercetător principal la Laboratorul de sistematică animală
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
s-a îndepărtat însă de știință, devenind un specialist consacrat în studiul lepidopterelor. Încă din anul 1950, fiind profesor de liceu, a fost numit referent științific la colectivul pentru redactarea lucrării Fauna R.P.R., ca unul dintre puținii specialiști în domeniul lepidopterelor. În anul 1954 a devenit cercetător principal la Laboratorul de sistematică animală a Filialei Iași a Academiei R.S. România, funcționând în această calitate până în anul 1964, când a fost pensionat pentru limită de vârstă. Alexei Alexinschi s-a afirmat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cercetător principal la Laboratorul de sistematică animală a Filialei Iași a Academiei R.S. România, funcționând în această calitate până în anul 1964, când a fost pensionat pentru limită de vârstă. Alexei Alexinschi s-a afirmat ca un bun cunoscător al lepidopterelor, chiar din primii ani după terminarea studiilor universitare. Entomolog pasionat, a fost prezent în cercurile de entomologie de la noi și a ținut o strânsă legătură cu specialiștii străini, îndeosebi din U.R.S.S. și R.P. Polonă. Alexei Alexinschi s-a remarcat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
din U.R.S.S. și R.P. Polonă. Alexei Alexinschi s-a remarcat, în special, prin cercetările lui pe teren. În perioada 1928-1952 a explorat sudul Moldovei; în vara anilor 1951-1954 a studiat zona alpină din Parâng; în anii 1950-1952 studiază fauna lepidopterelor din Măgura Odobeștilor; între anii 1957-1962 colectează un bogat material din masivul Rodna. De asemenea, în perioada 1956-1963, cercetează nordul Dobrogei și litoralul Mării Negre. N-au rămas necercetate de Alexei Alexinschi nici Cheile Bicazului, Hăghimașul, masivul Ciucaș, între 1955-1963. Și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
etc.ă au constituit pentru el un vast câmp de cercetare, de unde a publicat, împreună cu alți naturaliști, peste 500 specii de Macrolepidoptere și unele Tortricide din Microlepidoptere. Ca rezultat al acestor studii, Alexei Alexinschi a alcătuit o vastă colecție de lepidoptere care cuprinde peste 2.600 specii în circa 30.000 de exemplare. Pe baza acestui material a publicat 45 de lucrări originale de entomologie, apărute între anii 1927-1964. De asemenea, a mai publicat peste 16 recenzii în Revista științifică V.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în cadrul Universității ieșene. Îmbinând activitatea didactică cu cea științifică, profesorul Mihail Peiu a abordat toate direcțiile de cercetare în domeniul entomologiei generale și aplicative, prin studii sistematice, ecologice și economice privind insectele. Merită a fi subliniate studiile sale faunistice asupra lepidopterelor din Moldova, Oltenia, Porțile de Fier și alte locuri din țară, cu care ocazie, singur sau în colaborare, a descris 1936 de specii și 147 de forme, din care 102 specii și 87 forme sunt noutăți pentru fauna României, pentru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în domeniul protecției plantelor. Ele au fost concretizate în peste 180 de lucrări științifice publicate în diverse reviste de specialitate. Înzestrat cu perseverență și pasiune, prof.dr.doc. Mihail Peiu a adunat un bogat material entomologic, îmbogățind disciplina cu o colecție de lepidoptere, care cuprinde circa 20.000 de exemplare, reprezentând în special fauna Moldovei; a contribuit, astfel, la dotarea facultăților de Agronomie și Horticultură cu un valoros material didactic original. În activitatea de conducător de doctorat, a înregistrat, de asemenea, realizări deosebite
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
asistent, șef de lucrări, conferențiar, profesor) la Institutul Agronomic Iași, Facultățile de Agronomie și Horticultură (1959- 1980). - Ca cercetător în entomologie a stabilit dăunătorii și bolile la culturile cerealiere și pomicole din Moldova și Basarabia. Studiile sale sunt deosebite asupra lepidopterelor din Moldova, Oltenia, Porțile de Fier și alte zone ale României. Sunt și astăzi actuale în agricultură și pomicultură. - A pregătit peste 50 de serii de absolvenți în domeniul agriculturii. Are pregătiți 11 doctoranzi. A colaborat cu entomologi din Polonia
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
în cadrul Universității ieșene. Îmbinând activitatea didactică cu cea științifică, profesorul Peiu Mihail a abordat toate direcțiile de cercetare în domeniul entomologiei generale și aplicative, prin studii sistematice, ecologice și economice privind insectele. Merită a fi subliniate studiile sale faunistice asupra lepidopterelor din Moldova, Oltenia, Porțile de Fier și alte locuri din țară, cu care ocazie, singur sau în colaborare, a descris 1936 de specii și 147 de forme, din care 102 specii și 87 forme sunt noutăți pentru fauna României, pentru
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
protecției plantelor. Ele au fost concretizate în peste 180 de lucrări științifice publicate în diverse reviste de specialitate. Înzestrat cu perseverența și pasiune, prof. Dr. Doc. Mihail Peiu a adunat un bogat material entomologic, îmbogățind disciplina cu o colecție de lepidoptere, care cuprinde cca 20 000 de exemplare, reprezentând în special fauna Moldovei; a contribuit, astfel, la dotarea facultăților de Agronomie și Horticultură cu un valoros material didactic original. În activitatea de conducător de doctorat, a înregistrat, de asemenea, realizări deosebite
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
trecut în eternitate în ziua de 26 februarie 1992, în Iași. Au rămas în manuscris încă nepublicate studii de literatură populară și etnografie, versuri, proză scurtă, traduceri etc. ALEXINSCHI, ALEXEI (1899-1966ă ENTOMOLOG Ilustru entomolog, pasionat cercetător și profund cunoscător al Lepidopterelor, pentru studiul cărora și-a consacrat toată viața, Alexei Alexinschi a slujit învățământul și știința ieșeană timp de aproape trei decenii. S-a născut la 7 iunie 1899, în orașul Iaroslav (U.R.S.S.ă, într-o familie de mici funcționari
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și Iași. În această perioadă a primit diferite titluri: profesor suplinitor (1927-1930ă, profesor titular provizoriu (19301936ă și profesor definitiv (1936-1954ă. Îmbrățișând la început cariera didactică, Alexei Alexinschi nu s-a îndepărtat însă de știință, devenind un specialist consacrat în studiul lepidopterelor. Încă din anul 1950, fiind profesor de liceu, a fost numit referent științific la colectivul pentru redactarea lucrării Fauna R.P.R., ca unul dintre puținii specialiști în domeniul lepidopterelor. În anul 1954 a devenit cercetător principal la Laboratorul de sistematică animală
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
s-a îndepărtat însă de știință, devenind un specialist consacrat în studiul lepidopterelor. Încă din anul 1950, fiind profesor de liceu, a fost numit referent științific la colectivul pentru redactarea lucrării Fauna R.P.R., ca unul dintre puținii specialiști în domeniul lepidopterelor. În anul 1954 a devenit cercetător principal la Laboratorul de sistematică animală a Filialei Iași a Academiei R.S. România, funcționând în această calitate până în anul 1964, când a fost pensionat pentru limită de vârstă. Alexei Alexinschi s-a afirmat ca
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
devenit cercetător principal la Laboratorul de sistematică animală a Filialei Iași a Academiei R.S. România, funcționând în această calitate până în anul 1964, când a fost pensionat pentru limită de vârstă. Alexei Alexinschi s-a afirmat ca un bun cunoscător al lepidopterelor, chiar din primii ani după terminarea studiilor universitare. Entomolog pasionat, a fost prezent în cercurile de entomologie de la noi și a ținut o strânsă legătură cu specialiștii străini, îndeosebi din U.R.S.S. și R.P. Polonă. Alexei Alexinschi s-a remarcat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
din U.R.S.S. și R.P. Polonă. Alexei Alexinschi s-a remarcat, în special, prin cercetările lui pe teren. În perioada 1928-1952 a explorat sudul Moldovei; în vara anilor 1951-1954 a studiat zona alpină din Parâng; în anii 1950-1952 studiază fauna lepidopterelor din Măgura Odobeștilor; între anii 1957-1962 colectează un bogat material din masivul Rodna. De asemenea, în perioada 1956-1963, cercetează nordul Dobrogei și litoralul Mării Negre. N-au rămas necercetate de Alexei Alexinschi nici Cheile Bicazului, Hăghimașul, masivul Ciucaș, între 1955-1963. Și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
etc.ă au constituit pentru el un vast câmp de cercetare, de unde a publicat, împreună cu alți naturaliști, peste 500 specii de Macrolepidoptere și unele Tortricide din Microlepidoptere. Ca rezultat al acestor studii, Alexei Alexinschi a alcătuit o vastă colecție de lepidoptere care cuprinde peste 2.600 specii în circa 30.000 de exemplare. Pe baza acestui material a publicat 45 de lucrări originale de entomologie, apărute între anii 1927-1964. De asemenea, a mai publicat peste 16 recenzii în Revista științifică V.
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în cadrul Universității ieșene. Îmbinând activitatea didactică cu cea științifică, profesorul Mihail Peiu a abordat toate direcțiile de cercetare în domeniul entomologiei generale și aplicative, prin studii sistematice, ecologice și economice privind insectele. Merită a fi subliniate studiile sale faunistice asupra lepidopterelor din Moldova, Oltenia, Porțile de Fier și alte locuri din țară, cu care ocazie, singur sau în colaborare, a descris 1936 de specii și 147 de forme, din care 102 specii și 87 forme sunt noutăți pentru fauna României, pentru
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în domeniul protecției plantelor. Ele au fost concretizate în peste 180 de lucrări științifice publicate în diverse reviste de specialitate. Înzestrat cu perseverență și pasiune, prof.dr.doc. Mihail Peiu a adunat un bogat material entomologic, îmbogățind disciplina cu o colecție de lepidoptere, care cuprinde circa 20.000 de exemplare, reprezentând în special fauna Moldovei; a contribuit, astfel, la dotarea facultăților de Agronomie și Horticultură cu un valoros material didactic original. În activitatea de conducător de doctorat, a înregistrat, de asemenea, realizări deosebite
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
șaizeci de ani, o repetiție - nu a măreței Întoarceri acasă, care nu va avea loc niciodată -, ci a faptului că am visat-o permanent În lungii mei ani de exil. În vara anului 1905, petrecută la Vira, nu apăruseră Încă lepidopterele. Învățătorul din sat ne lua la plimbări instructive („Ceea ce auziți este zgomotul produs de ascuțirea unei coase“; „Câmpul de acolo va fi lăsat să se odihnească În sezonul următor“; „A, asta e o pasăre mică - n-are un nume special
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
1832). Și mai palpitante erau lucrările din cea de-a doua jumătate a secolului - Istoria Naturală a fluturilor de zi și de noapte din Anglia, a lui Newman, Die Gross-Schemetterlinge Europas a lui Hofmann, Memoriile marelui duce Nikolai Mihailovici despre lepidopterele asiatice (cu figuri superbe pictate de Kavrigin, RÎbakov, Lang), uluitoarea lucrare a lui Scudder despre Fluturii din Noua Anglie. Privind În urmă, vara anului 1905 - deși În multe privințe e foarte vie În amintirea mea - nu este Însuflețită de nici o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe aceea de a descoperi un nou număr prim. Călătoria la Biarritz din august 1907 mi-a adus noi bucurii miraculoase (deși nu la fel de lucide și de numeroase cum vor fi cele din 1909). În 1908, ajunsesem să cunosc perfect lepidopterele europene cunoscute de Hofmann. În 1910, visam În mână cu primele volume ale uluitoarei cărți ilustrate a lui Seitz, Die Gross-Schmetterlinge der Erde, achiziționasem deja câteva rarități descrise recent și citeam cu lăcomie periodicele entomologice, Îndeosebi cele englezești și rusești
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Vavilov) se găsește în această zonă. Am lansat această ipoteză în cercetările efectuate și a fost confirmată de mari specialiști în domeniu. Am reușit să elucidez complexele de parazitoizi și să realizez rețele și piramide trofice pentru aceste specii de lepidoptere și pentru unele specii de afide. Am dezvoltat conceptul de biocenoze parazitoide și am elucidat rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural. Pentru aceste lucrări și pentru rezultatele obținute am primit, în anul 1994, Premiul „Emil Racoviță” al Academiei Române. Pornind
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]