126 matches
-
streptococice, Enterococcus spp.); - coci gram negativi (meningococice, Moraxella catarhalis); - bacili gram pozitivi (difterie, listerioză, antrax); - bacili gram negativi: (boala diareică acută, toxiinfecții alimentare, alte infecții cu Enterobacteriaceae, Ps. aeruginosa, Haemophilus spp., bruceloză, tularemie, tusea convulsivă, legioneloze, Bartonella spp. etc.); - spirochete (Leptospira spp., Borrelia spp., Spirilum minus etc.); - anaerobi (Clostridium spp., Bacteroides spp. etc.); - Mycoplasma spp.; - Chlamydia spp.; - Rickettsia spp.; - Mycobacterium tuberculosis, leprae, MAC; - Fungi. 5. Controlul sensibilității germenilor la antibiotice și chimioterapice: antibiograma (utilizarea datelor în clinică), CMI, CMB, Etest, fungigrame
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
și alte mycobacterii; Haemophilus influenzae; Bordetella pertussis; Corynebacterium diphteriae; Enterobacteriaceae (E.coli, Shigella, Salmonella, Proteus, Klebsiella, Yersinia); V. cholerae 0:1 și non-0:1; Campylobacter; Pseudomonas; Bacillus anthracis, Bacillus cereus; Bacterii anaerobe; Listeria monocytogenes; Legionella; Brucella; Pasteurella; Rickettsii; Mycoplasme; Chlamydii; Leptospire. VIRUSOLOGIE 1. Proprietăți generale ale virusurilor, structură, compoziție, clasificare. 2. Multiplicarea virusurilor. 3. Patogeneza infecțiilor virale, infecții virale persistente. 4. Răspunsul imun în infecțiile virale. 5. Diagnostic de laborator în: a. Poliomielită. b. Gripă. c. Rujeolă. d. Hepatitele virale acute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
în infecții cu Campylobacter. Citire, identificare, interpretare: 15. Diagnosticul în infecții cu Pseudomonas. Citire, identificare, interpretare: 16. Diagnosticul în infecții cu anaerobi. Citire și interpretare: 17. Diagnosticul în infecții cu Treponema pallidum. Citire și interpretare: 18. Diagnosticul în infecții cu leptospire. Serologie. Citire și interpretare: 19. Diagnosticul în bruceloza. Serologie. Citire și interpretare: 20. Sputa (recoltare, conservare, examen citologic): 21. Coprocultura: recoltare, conservare, transport: 22. Diagnosticul în HIV (ELISA), interpretare: 23. Diagnosticul hepatitei virale B și C (ELISA) interpretare: 24. Diagnosticul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
1 conferință). - Genul: Corynebacterium, Propionibacterium, Eubacterium. Coci gram pozitivi (3 conferințe). ● Familia Micrococcaceae. - Genurile: Staphylococcus, Micrococcus. ● Familia Streptococcaceae. - Genul: Streptococcus. Coci gram negativ (1 conferință). - Genul: Neisseria. Bacili alcoolo-acido-rezistenți (2 conferințe). - Genul: Mycobacterium. Bacteriile spiralate (3 conferințe). - Genul: Treponema, Borellia, Leptospira. Bacterii simbiotice (2 conferințe). ● Familia Rickettsiaceae. - Genul: Rickettsia. ● Familia Chlamydiaceae. Genul: Chlamydia. Bacterii cu perete celular deficient (1 conferință). - Genul: Mycoplasma, Ureaplasma, Achoplasma, Spiraplasma. Total conferințe: 54 Baremul activităților practice (lp - lucrare practică, d = demonstrație) 1. Microscopia - optica: directă, contrast
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Identificarea bacteriilor de interes medical (lp și d) ● Enterobacteriaceae ● Vibrio ● Campylobacter, Helicobacter ● Pseudomonas Bacili gram negativ nefermentativi: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Alcaligenes ● Bacili gram negativ anaerobi (d) ● Brucella ● Bordetella ● Legionella ● Haemophilus ● Lysteria ● Bacillus ● Clostridium ● Corynebacterium ● Staphylococcus ● Streptococcus ● Neisseria ● Mycobacterium ● Treponema ● Borellia ● Leptospira ● Rickettsia ● Chlamydia ● Mycoplasma, Ureaplasma I.7. MODULUL MICOLOGIE - 1 luna Tematica lecțiilor conferință (20 ore) 1. Biologia și morfologia fungilor. Clasificare. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor. 2. Genul Candida. Infecțiile candidomicotice. 3. Genul Cryptococus. Criptococoza. Genul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
ultima sa vizită în Japonia. În 1913, pe când lucra la Institutul Rockefeller, a dovedit prezența bacteriei Treponema pallidum în creierul unui pacient paralizat, dovedind că acest spirochet este cauza bolii. Numele lui Noguchi este folosit în binominalul unui alt spirochet, "Leptospira noguchii". A fost propus pentru Premiul Nobel în 1913, 1914, 1915, 1920, 1921, 1924, 1925, 1926 și 1927. În 1918 Noguchi a călătorit în America Latină și de Sud pentru a cerceta posibilitatea creării unui vaccin împotriva frigurilor galbene și să
Hideyo Noguchi () [Corola-website/Science/316688_a_318017]
-
a fost un medic veterinar, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, decorat cu premiul "Traian Săvulescu" de către Academia Română în 1991 pentru lucrarea "Spirochetoze suine". A studiat particularitățile leptospirozei la suine. A izolat de la cal o tulpină de "Leptospira interrogans", serotip "sejroe", inclusă în "Bergey's Manual of Systematic Bacteriology", ed. 1984, sub denumirea de serotip "romanica". După terminarea Facultății de Medicină Veterinară București, în iunie 1953, a funcționat o perioadă scurtă ca medic veterinar militar (medic șef de
Ion Bercea () [Corola-website/Science/324940_a_326269]
-
doctoranzi medici veterinari din România, Irak, Siria, Pakistan, Liban și Germania. Ansamblul investigațiilor întreprinse în peste 50 de ani relevă interesul particular pentru patalogia infecțioasă, dintre care se menționează cele privitoare la: - infecția naturală și experimentală cu diferite serotipuri de leptospire la principalele specii de animale receptive; - patogeneza avortului leptospiric la scroafa atât consecutiv infecției naturale, cât și după infecția intrauterina în diferite momente ale dezvoltării embrionului și fetusului; - particularitățile leptospirozei peri și neonatale la suine; - elucidarea relațiilor dintre dinamică tabloului
Ion Bercea () [Corola-website/Science/324940_a_326269]
-
a exprimărilor semiologice și morfopatologice în leucozele aviare, grup leucoză-sarcom; - semnalarea prioritară a reticulo-sarcomului la porc și prezentarea unor aspecte morfopatalogice particulare în limfosarcom la aceeasi specie; - particularitățile morfopatologice decelate radiografic în rinita atrofică a porcului; - izolarea unei tulpini de "Leptospira interrogans", serotip "sejroe", de la cal, inclusă în Bergey's Manual of Systematic Bacteriology, ed. 1984, sub denumirea de serotip "romanica"; - prepararea unui antigen leptospiric prin ultrasonare; - semnalarea și descrierea prioritară a streptocociei purceilor cauzată de serotipurile R și S de
Ion Bercea () [Corola-website/Science/324940_a_326269]
-
prin febră, intoxicație, cefalee, dureri musculare, mai ales la gambe, afectarea rinichilor, a ficatului, sistemului nervos și cardiovascular. A fost descrisă prima dată de Adolf Weil în 1886, motiv pentru care se numește și "Boala lui Weil". Agenții patogeni sunt leptospirele - microorganisme sub formă de spirală (spirochete "Leptospira interrogans"). Acestea sunt rezistente la temperaturi joase și sensibile la temperaturi înalte. Sursa de infecție o constituie șobolanii și alte rozătoare, vitele, porcii. Leptospirele se elimină prin urină, infectând solul, bazinele de apă
Leptospiroză () [Corola-website/Science/304479_a_305808]
-
ales la gambe, afectarea rinichilor, a ficatului, sistemului nervos și cardiovascular. A fost descrisă prima dată de Adolf Weil în 1886, motiv pentru care se numește și "Boala lui Weil". Agenții patogeni sunt leptospirele - microorganisme sub formă de spirală (spirochete "Leptospira interrogans"). Acestea sunt rezistente la temperaturi joase și sensibile la temperaturi înalte. Sursa de infecție o constituie șobolanii și alte rozătoare, vitele, porcii. Leptospirele se elimină prin urină, infectând solul, bazinele de apă și produsele alimentare. Oamenii se îmbolnavesc în timpul
Leptospiroză () [Corola-website/Science/304479_a_305808]
-
se numește și "Boala lui Weil". Agenții patogeni sunt leptospirele - microorganisme sub formă de spirală (spirochete "Leptospira interrogans"). Acestea sunt rezistente la temperaturi joase și sensibile la temperaturi înalte. Sursa de infecție o constituie șobolanii și alte rozătoare, vitele, porcii. Leptospirele se elimină prin urină, infectând solul, bazinele de apă și produsele alimentare. Oamenii se îmbolnavesc în timpul scăldatului în iazuri infectate, în timpul lucrărilor agricole pe terenuri umede, etc. Microbul pătrunde în organism prin piele, prin mucoasele nazale sau oculare. Ajunși în
Leptospiroză () [Corola-website/Science/304479_a_305808]
-
gazda a numeroși ectoparaziți (acarieni, purici) și endoparaziți (cestodele cu localizări în intestinul subțire și ficat; trematodele în duoden și pancreas; nematodele în stomac, intestinul subțire, cec, lichidul orbital; protozoare parazite). Au fost identificate infecții cu bacteriile spirochete din genul "Leptospira". Fac pagube prin consumul de semințe, dar mai ales prin roaderea scoarței lăstarilor și puieților de specii forestiere sau fructifere, producând daune în culturi și plantații Nu se îmblânzesc, însă se adaptează ușor la viața în captivitate. Unii autori recunosc
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
recăderi neregulate). 8.1.1. Fiziopatologie Rolul infecțiilor în declanșarea bolii este sugerat de observația că numeroase episoade de PTT se asociază cu diverse microorganisme, ca Streptococcus pneumoniae, Legionella pneumophila, Listeria monocytogenes, Mycobacterium tuberculosis, Rickettsia mooseri, Borrelia burgdorferi, Bartonella, Ehrlichia, Leptospira, Herpesviridae sau Cryptococcus neoformans. în cursul infecțiilor, anumite Ag microbiene (precum lipopolizaharidele) și mediatori ai inflamației (IL6, IFN, TNFα) pot leza celulele endoteliale vasculare, inducând degranularea acestora, expresia unor molecule de adeziune pe suprafața lor și producția de chemokine, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
interstițiului renal (polimorfonucleare neutrofile, limfocite, plasmocite, macrofage); • afectare tubulare cvasiconstantă de intensitate variabilă în raport cu amploarea infiltratului inflamator interstițial; • edem interstițial. Etiologia include cinci categorii de cauze care, în ordinea frecvenței, sunt: hipersensibilitate la medicamente; infecțiile (bacteriene, virale, parazitare) (Brucella, Legionella, Leptospira, Mycoplasma, Rickettsia, Hantavirus); bolile mediate imun (lupus eritematos sistemic, sarcoidoză, sindrom Sjögren, vascularite necrozante - Boala Wegener, periarterita nodoasă, purpura reumatoidă, boala Goodpasture, maladia Churg Strauss, poliartrita reumatoidă, Boala Berger, glomerulonefritele extramembranoase); afecțiuni hematologice maligne: limfoame, leucemia limfatică cronică, mielom; cauze
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
inflamator este legat de contuzia sau lacerarea glandei, și probabil ruptura canalelor mici. Infecțioase - paraziți, cum ar fi Ascaris și Clonorchis pot duce la pancreatită prin obstruarea canalului pancreatic. - virusuri Ț Coxsackie B, HIV - bacterii Salmonella, Shigella, Campylobacter, Escherichia, Legionella, Leptospira, Brucella. PATOGENEZA Pancreatita acută apare datorată digestiei enzimatice a glandei. Argumentele În favoarea acestei teorii sunt reprezentate de: - În lichidul de ascită apar enzime proteolitice - În țesutul pancreatic apar cantități crescute de fosfolipază A și lizolecitină - Pancreatita poate fi realizată experimental
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
la nivelul mucoaselor bucale și nazale, În splină, măduva spinării și În sistemul limfatic, bolnavul prezentând febră mare și scădere rapidă În greutate. Tratamentele se fac ca la malarie. 10. LEPTOSPIROZA Este o boală parazitară provocată de bacteriile din genul Leptospira care sunt transmise la om prin contactul direct cu animalele bolnave (câini, bovine, porcine, șoareci de câmp) precum și prin intermediul urinei acestora. Simptomele manifestate la om sunt: febră ridicată, dureri de cap, Înțepenirea cefei, greață, vărsături, icter, retenție urinară, insuficiență
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
la nivelul mucoaselor bucale și nazale, În splină, măduva spinării și În sistemul limfatic, bolnavul prezentând febră mare și scădere rapidă În greutate. Tratamentele se fac ca la malarie. 10. LEPTOSPIROZA Este o boală parazitară provocată de bacteriile din genul Leptospira care sunt transmise la om prin contactul direct cu animalele bolnave (câini, bovine, porcine, șoareci de câmp) precum și prin intermediul urinei acestora. Simptomele manifestate la om sunt: febră ridicată, dureri de cap, Înțepenirea cefei, greață, vărsături, icter, retenție urinară, insuficiență
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
implicații patogenetice ale herpes virusurilor în dezvoltarea limfoamelor, a virusurilor hepatitice B și C în hepatocarcinoame, a papilomavirusurilor în cancerul de col uterin. 3. Demonstrarea capacității teratogene a unor virusuri (CMV, v. rubeolic, v. herpetice, VVZ, v. rujeolic, enterovirusuri), bacterii (leptospire, treponema pallidum, listeria) sau protozoare (toxoplasma). 4. Modificarea formelor de manifestare a bolilor infecțioase clasice prin “patomorfoza bolilor infecțioase”, rezultând bolile re emergente. 5. Identificarea unor boli infecțioase noi, cunoscute sub denumirea de boli emergente: boala Kawasaki, sindromul Reye, sindromul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
indicii permit inițierea rapidă a unei strategii terapeutice, menținută până la obținerea rezultatelor analizelor micro biologice (deseori laborioase, consumatoare de timp). Aspectul LCR orientează asupra următoarelor etiologii: Purulent: bacterii (frecvent meningococ, pneumococ, Haemophilus influenzae) Clar: Virusuri (cel mai frecvent), mycobacterii tuberculoase, leptospire, mycoplasme, rickettii, fungi, meningite bacteriene parțial tratate cu antibiotice Hemoragic: bacilul antracis, listerii. Meningita pneumococică poate fi suspectată la pacienți etilici, cu antecedente de traumatism cranian, asplenie, infecție cu HIV, mielom, care au avut recent o infecție respiratorie (otită, sinuzită
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
vaccin. a. Encefalite infecțioase: Virale: herpesvirusuri (HS 1 sau 2, VVZ, CMV, VEB), enterovirusuri, v. rujeolic, v. rubeolic, v. urlian, v. gripal, v. rabic, v. coriomeningitei limfocitare, v. West-Nile, V. febrelor hemoragice (Marburg, Ebola), HIV Bacteriene: mycobacterii, listerii, brucelle, borrelii, leptospire, mycoplasme, chlamidii, rickettii Fungice: Cryptococcus neoformans Parazitare: Plasmodium falciparum, Toxoplasma, Toxocara b. Encefalite postinfecțioase și postvaccinale: post-rujeolă, rubeolă, varicelă, tuse convulsivă, post-vaccin anti pertusis, antirabic . Tablou clinic Până la proba contrarie, diagnosticul de encefalită este luat în considerare în orice stare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Europeană pentru Siguranța Alimentelor) și MED - VET NET (o rețea de colaborare inter profesională în cercetarea zoonozelor, din perspectiva medicinii umane și veterinare). 13.2 Leptospiroza Definiție Leptospiroza este o zoonoză răspândită în întreaga lume, cauzată de bacterii din genul Leptospira (ordinul Spirochetales), cu manifestări clinice variabile. Etiologie Leptospirele sunt bacterii gram negative, spiralate, mobile, care cuprind specii saprofite (L. biflexa) și specii patogene (L. interrogans, cu 26 serogrupuri si 250 serovariante). Clasificarea leptospirelor în 17 genomospecii pe baza genomului ADN
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
o rețea de colaborare inter profesională în cercetarea zoonozelor, din perspectiva medicinii umane și veterinare). 13.2 Leptospiroza Definiție Leptospiroza este o zoonoză răspândită în întreaga lume, cauzată de bacterii din genul Leptospira (ordinul Spirochetales), cu manifestări clinice variabile. Etiologie Leptospirele sunt bacterii gram negative, spiralate, mobile, care cuprind specii saprofite (L. biflexa) și specii patogene (L. interrogans, cu 26 serogrupuri si 250 serovariante). Clasificarea leptospirelor în 17 genomospecii pe baza genomului ADN este încă puțin utilizată. Epidemiologie Sursa de infecție
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
întreaga lume, cauzată de bacterii din genul Leptospira (ordinul Spirochetales), cu manifestări clinice variabile. Etiologie Leptospirele sunt bacterii gram negative, spiralate, mobile, care cuprind specii saprofite (L. biflexa) și specii patogene (L. interrogans, cu 26 serogrupuri si 250 serovariante). Clasificarea leptospirelor în 17 genomospecii pe baza genomului ADN este încă puțin utilizată. Epidemiologie Sursa de infecție este reprezentată de mamifere sălbatice și domestice (rozătoare, porcine, bovine, cabaline, ovine, câini, pisici) bolnave sau purtătoare, care contaminează cu urină solul sau apa. Transmiterea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
domestice (rozătoare, porcine, bovine, cabaline, ovine, câini, pisici) bolnave sau purtătoare, care contaminează cu urină solul sau apa. Transmiterea se face pe cale cutanată, la nivelul escoriațiilor sau la nivelul mucoaselor conjunctivală, respiratorie sau digestivă. Patogenie După penetrarea cutanată sau mucoasă, leptospirele trec în circulația sanguină realizând o bacteriemie (leptospiremie), urmată de diseminarea organică, mai ales în ficat, rinichi, LCR. Endotoxina bacteriană conduce la leziuni celulare și eliberarea de citokine, care acționează după mecanismul patogenic general al sepsisului cu germeni gram negativi
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]