KorAP: Find »[drukola/base=letalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...8 >

178 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896

20 noiembrie, se numărau 84 de bolnavi, 19 morți și 65 de însănătoșiți (letalitate scăzută, de 22%), holera se propagă și în orașul Dej, între 16 octombrie și 30 decembrie, cu 47 de bolnavi, 20 de morți și 17 vindecați (letalitate de 42%) și la Târgu Mureș, unde este întîlnită între 1 noiembrie și 29 decembrie, înregistrîndu-se aici 250 de bolnavi, 20 de decedați și 230 de vindecați (letalitate scăzută, de 8%). În cetatea Gherla, holera se manifestă de la 1 noiembrie

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
30 decembrie, cu 47 de bolnavi, 20 de morți și 17 vindecați (letalitate de 42%) și la Târgu Mureș, unde este întîlnită între 1 noiembrie și 29 decembrie, înregistrîndu-se aici 250 de bolnavi, 20 de decedați și 230 de vindecați (letalitate scăzută, de 8%). În cetatea Gherla, holera se manifestă de la 1 noiembrie până la 29 decembrie, cu puține cazuri - 29, dar multe victime - 18, și 11 vindecați (letalitate de 62%); iar în orașul Gherla, de la 6 noiembrie la 29 decembrie, cu

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
decembrie, înregistrîndu-se aici 250 de bolnavi, 20 de decedați și 230 de vindecați (letalitate scăzută, de 8%). În cetatea Gherla, holera se manifestă de la 1 noiembrie până la 29 decembrie, cu puține cazuri - 29, dar multe victime - 18, și 11 vindecați (letalitate de 62%); iar în orașul Gherla, de la 6 noiembrie la 29 decembrie, cu 32 de bolnavi, 17 decedați și 15 vindecați (mortalitate de 53%); în târgul Cojocna, boala e întîlnită târziu, între 16 decembrie 1831 și 5 ianuarie 1832, cu

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
17 decedați și 15 vindecați (mortalitate de 53%); în târgul Cojocna, boala e întîlnită târziu, între 16 decembrie 1831 și 5 ianuarie 1832, cu un număr mic de cazuri: 43, dintre care 13 au murit și 30 s-au vindecat (letalitate de 30%)168. În sfârșit, ultimul mare centru urban al Transilvaniei, Clujul, a fost bântuit de holeră între 3 decembrie 1831 și 17 ianuarie 1832. Lupta împotriva flagelului a fost dusă de protomedicul József Ferentzi, care pregătise două spitale pentru

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
două spitale pentru holerici, cu câte 6 paturi de cameră, iar la izbucnirea bolii a mai înființat încă două; s-au înregistrat 506 bolnavi, 94 de decedați, 410 de vindecați și 2 aflați încă în tratament în spital (deci o letalitate scăzută, de 18%)169. Despre epidemia de la Cluj, doctorul Daniel Pataki a lăsat o descriere tipărită la 1832 în acest oraș170. În nr. 9 al ziarului clujan "Erdely Hiradó" din 31 ianuarie 1832 se anunța stingerea epidemiei de holeră din

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
mai mult în comitatele Hunedoara, Sibiu, Tîrnave, districtul Brașov, scaunele Mureș, Orăștie și cu oarecare virulență la Cluj. Intensitatea maximă a epidemiei s-a produs între iunie-octombrie 1831, mortalitatea variind între 8% la Târgu Mureș și 75% în comitatul Sibiu, letalitatea medie pentru întreaga Transilvanie fiind de 57,8%. Până la 22 octombrie 1831 s-au înregistrat 117 localități contaminate în 15 comitate, districte și scaune săsești și secuiești din Marele principat, cu 2.337 îmbolnăviri și 1 087 de decese; în

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
1 087 de decese; în total s-au numărat până la finele epidemiei, 17 ian. 1832, 3 625 de îmbolnăviri de holeră, 1 427 de decedați, 2 126 de vindecați și 72 de rămași încă în tratament în spital, deci o letalitate de aproape 40% pe ansamblu. Cifrele publicate în Statistica epidemiei de holeră din Transilvania, din 21 iulie 1831, ziua când aceasta a început, până în 13 ianuarie 1832, statistică apărută în "Der Siebenbürger Bothe", XLVI (1832), nr. 8 (28 ianuarie)171

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
14 000 de locuitori, 1 028 de victime 180. Deținem știri și asupra răspândirii epidemiei la Sibiu, unde s-au semnalat de asemenea 862 de pierderi de vieți omenești, la 2 415 bolnavi, din care s-au însănătoșit 1 533, letalitatea fiind deci de 35%181. Boala s-a menținut sporadic în tot timpul anului 1836 în Transilvania, pentru ca să se stingă în anul următor; așadar, Marele principat a suferit de acest flagel, cu intermitențe, din 1831 până în 1837. O însemnare a

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
cuvenit, spaima locuitorilor s-a mai potolit. Protomedicul dădea apoi publicității o statistică cu numărul bolnavilor, însănătoșiților și decedaților de holeră de la 27 septembrie/9 octombrie până la 15/27 octombrie în județul Mehedinți 189: După cum se poate constata, per total, letalitatea în județul Mehedinți, a fost ridicată, atingând aproape 50%; numai în orașul de reședință, Cerneți (azi înglobat în Turnu Severin), ea a fost nulă. La 26 octombrie/7 noiembrie, "Curierul romînesc" publica ultimele știri primite din județul Mehedinți, precizîndu-se că

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
s-a stins la sfârșitul lui noiembrie. Nu avem o evidență precisă decât pentru județul Mehedinți, unde, din totalul de 137 de bolnavi, au decedat 58, s-au vindecat 62 și 17 au rămas încă în tratament în spitale, deci letalitatea a scăzut, între 15/27 octombrie și 6/18 noiembrie, de la aproape 50% la circa 35%, cifră finală aproximativă pentru stabilirea morbidității pe ansamblu. După calculele noastre, între 28 iulie/9 august - 1/13 septembrie, cât timp molima a bântuit

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
noastre, între 28 iulie/9 august - 1/13 septembrie, cât timp molima a bântuit la Slatina, reședința județului Olt, s-au înregistrat 84 de bolnavi, 21 de decedați 48 de vindecați și 15 rămași în tratament la spital, deci o letalitate scăzută, de 25%. În cuprinsul județului Olt și al județului Romanați holera a fost prea puțin răspândită în satele aferente și numărul cazurilor a fost redus, deși letalitatea a fost destul de scăzută în primul, nedepășind 35%, în timp ce în al doilea

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
48 de vindecați și 15 rămași în tratament la spital, deci o letalitate scăzută, de 25%. În cuprinsul județului Olt și al județului Romanați holera a fost prea puțin răspândită în satele aferente și numărul cazurilor a fost redus, deși letalitatea a fost destul de scăzută în primul, nedepășind 35%, în timp ce în al doilea a fost ridicată, cifrîndu-se în jurul a 50%. Sintetizând evoluția epidemiei de holeră în cele trei județe oltene în 1836, obținem următoarea situație, din care rezultă o letalitate de

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
deși letalitatea a fost destul de scăzută în primul, nedepășind 35%, în timp ce în al doilea a fost ridicată, cifrîndu-se în jurul a 50%. Sintetizând evoluția epidemiei de holeră în cele trei județe oltene în 1836, obținem următoarea situație, din care rezultă o letalitate de circa 40% pe ansamblul lor: Pentru prevenirea și combaterea epidemiei au fost publicate două articole în revista "Muzeul național - Gazetă literară și intelectuală", unul anonim intitulat Holera-morbus și cel de-al doilea Sfaturi cu privire la holeră, aparținând protomedicului Constantin Estiotu

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
st.n.) 1848, se indicau, după datele primite de consulatul austriac din Iași, cifrele mortalității înregistrate la Galați între 27 mai/8 iunie și 6/18 iunie: 116 decedați din 502 bolnavi, ceea ce nu indică totuși un mare grad de letalitate; într-o altă corespondență din Galați, din 14/26-16/28 iunie, trimisă tot la "Allgemeine Zeitung" și publicată în nr. 208 din 14/26 iulie, se arăta că la 28 iunie/10 iulie holera nu încetase și că interveneau zilnic

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
la Iași, doctorul Bassereau făcea o statistică a îmbolnăvirilor și deceselor din "cvartalul" 5, de care era răspunzător. Astfel, în acest răstimp s-au îmbolnăvit 1 284 persoane, dintre care au decedat 682 și s-au vindecat 602, deci o letalitate ridicată, de 55%; dintre 409 bolnavi evrei, 114 au ajuns la spital, dintre care au murit 41, iar 73 s-au însănătoșit. În timpul celor patru săptămâni cât a făcut ravagii holera la Iași, Bassereau aprecia - cu o anumită exagerare - că

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
le salveze. După unele date statistice efectuate la încheierea epidemiei, către începutul toamnei, rezultă că în întreg ținutul Roman s-au înregistrat 5 598 de bolnavi cu 1 997 de decedați și 3 601 de vindecați și convalescenți, deci o letalitate de 35,8%. În schimb, în orașul Roman, cu 483 de bolnavi, 200 de morți și 283 de însănătoșiți și convalescenți, mortalitatea a fost mai ridicată, atingând 41%242. Pentru alte ținuturi, informația noastră este mult mai săracă. Astfel știm

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
dar nu a epidemiei trecute din 1831, cum se ceruse de la Londra, ci a celei actuale, din 1848. Din materialul documentar al lui Cuciureanu - în mod regretabil absent din arhiva consulară și doar rezumat de Gardner - rezultă gradul acut de letalitate a epidemiei din vara anului 1848, atât la Iași, cât mai ales în restul principatului, unde se afirma că ar fi fost pustiite sate întregi 263. În cursul toamnei, Comitetul sănătății din Iași anunța că "starea sănătății lăcuitorilor din tot

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
intens în plasa Filipești, unde în perioada 26 iunie/8 iulie - 6/18 iulie s-au înregistrat 60 de bolnavi, 236 de cazuri noi, 52 de decedați, 120 de vindecați și 124 de rămași încă în tratament în spitale 272; letalitatea a fost însă destul de redusă, de circa 20%. Între timp, holera a ajuns și la București. Consulul englez Colquhoun făcea cunoscută superiorilor săi, la 5/17 iunie, izbucnirea epidemiei în Capitală, una din primele victime fiind chiar cancelistul consulatului austriac

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
duși pe tărgi la spitale și convoaiele funerare se succedau tot mai des. Mortalitatea nu era excesivă, dar cel mai adesea bolnavii sucombau după 2-3 ore. Evoluția epidemiei în București era înfățișată în următorul tabel statistic: După cum se poate constata, letalitatea era destul de scăzută în Capitală, dar în schimb numărul bolnavilor rămași la tratament în spitale era foarte ridicat, depășind cu mult pe acela al vindecărilor. În "Allegemeine Zeitung" din Augsburg 275 s-au publicat alte date despre epidemia de holeră

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
în împrejurimi, încît, în unele cazuri, bolnavii mureau în câteva ceasuri. Holera a atacat mai mult straturile sărace ale populației, trăind în condiții mizere, în locuințe insalubre și într-o promiscuitate reprobabilă, în lipsa păstrării oricăror reguli de igienă, dar totuși letalitatea nu a fost excesiv de ridicată 325. În fața extinderii epidemiei în Transilvania, Ministerul Agriculturii și Comerțului din Pesta a solicitat Guberniului de la Cluj să trimită autorităților din comitate circulara anterioară în care se preciza modul de înregistrare al bolnavilor, alături de respectarea

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
15/[27] octombrie am avut 508 bolnavi. Dintre aceștia au murit 180 evrei și 86 moldoveni. Din totalul acestor bolnavi au fost tratați în spitale 60; 34 din ei au murit" după cum se poate constata, în pofida extinderii limitate a epidemiei, letalitatea a fost ridicată, de peste 50%". Între medicamentele interne care s-au administrat de doctorul Vîrnav, el le menționează "și pe cele vechi și pe cele nouă" și ajunge la concluzia că toate dau greș "dacă boala a ajuns în stadiul

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
constata că flagelul a înregistrat o ușoară, dar graduală creștere. Cazurile citate sunt îndeosebi acelea din spitalele civile. Nu avem însă mijloacele de a confirma numărul morților din armata otomană, dar am fost informat de persoane frecventând diferitele tabere că letalitatea este foarte mare". Completând calculele efectuate de consulul britanic, situația holericilor din București se prezenta astfel la 23 august/4 septembrie: 893 cazuri vechi, 426 cazuri noi, adică 1 319 totalitatea cazurilor, dintre care 100 urmate de deces, 320 vindecate

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
a stârnit totuși unele îngrijorări legitime la începutul ei, în august 1854, deși n-a făcut în rândul populației civile, între 7-23 august/19 august-4 septembrie, decât o sută de victime, dintr-un total de 1 319 bolnavi, deci o letalitate de nici 10%; cel mai mare număr de cazuri (178) s-a înregistrat la 19/31 august; iar cel mai mare număr de morți (14), a doua zi, la 20 august/1 septembrie. Dacă pierderile din sânul populației Bucureștilor au

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
cazuri, dintre care doar 99 letale, vindecările și convalescențele ridicîndu-se la 204 și, respectiv, 392 de indivizi, cele mai afectate fiind județele Vlașca, cu 268 cazuri, din care 36 letale, și Ialomița, cu 141 de cazuri, din care 17 letale. Letalitatea a fost, în general, scăzută, ceva peste 10% în București și mai puțin de 1/6 în restul țării, de unde rezultă că intensitatea epidemiei a fost destul de redusă, dar și că mijloacele ei de combatere s-au dovedit mult mai

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
cursul anului 1865, a epidemiei de holeră, dispunem de date extrase dintr-un raport al "Comitetului filantropic, constituit în acea localitate pentru ajutorarea holericilor". S-au înregistrat în 1865, la Galați, 1 085 de cazuri, cu 612 decese, deci o letalitate de 60 la sută. Interesante sunt diferențele de letalitate în funcție de asistența acordată bolnavilor: dintre cei 239 de internați în spitale au decedat 115, deci o letalitate de 64 la sută; dintre cei 460 de asistați la domiciliu de către Comitetul filantropic

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]