190 matches
-
unei ploi noroioase și un vânt puternic, fapt pentru care Trustul de Construcții Județean Constanța a alocat suma de aproximativ 90 000 lei pentru reparații. Ca directori, au mai rămas în memoria colectivității nisipărene Ioan Scopilide, Tache Bănică și Gheorghe Letcă. Prezentul constituie pentru școala din Nisipari, un alt început. Vechiul lăcaș a fost refăcut în totalitate și modernizat la nivel european cu ajutorul financiar direct al Guvernului României și cel al Primăriei comunei Castelu, între anii 2004-2005. Tot în această perioadă
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
în alte localități din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atestă popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agăș) avem urmele vechilor aurării dacice (ref), iar teritoriul Bacăului cuprindea localități ca: Letca și Leiteni, cuvinte derivate din latonă și letonă (ref), divinități din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacică. Pe aceste meleaguri au fost întinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Muzeul „Moldova” din Bacău deține o importantă colecție de documente
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Letca Nouă este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Letca Nouă (reședința), Letca Veche și Milcovățu. Comuna se află în marginea vestică a județului, pe malurile Milcovățului, la limita cu județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua națională
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
Letca Nouă este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Letca Nouă (reședința), Letca Veche și Milcovățu. Comuna se află în marginea vestică a județului, pe malurile Milcovățului, la limita cu județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua națională DN61, care leagă Găeștiul de Ghimpați. Din acest drum, la Milcovățu se ramifică
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
Letca Nouă este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Letca Nouă (reședința), Letca Veche și Milcovățu. Comuna se află în marginea vestică a județului, pe malurile Milcovățului, la limita cu județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua națională DN61, care leagă Găeștiul de Ghimpați. Din acest drum, la Milcovățu se ramifică șoseaua județeană DJ612
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
leagă Găeștiul de Ghimpați. Din acest drum, la Milcovățu se ramifică șoseaua județeană DJ612, care duce spre vest în județul Teleorman la Mereni, Botoroaga, Frăsinet, Băbăița, Orbeasca, Călinești, Rădoiești, Sfințești, Săceni și Ciolănești. De asemenea, prin sud-vestul comunei, prin satul Letca Veche, trece și șoseaua județeană DJ601D, care o leagă în județul Teleorman spre nord-vest de Mereni, Crevenicu și Videle, și spre sud-vest de Bujoreni (unde se termină în DN6). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Letca Nouă se ridică
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
comunei, prin satul Letca Veche, trece și șoseaua județeană DJ601D, care o leagă în județul Teleorman spre nord-vest de Mereni, Crevenicu și Videle, și spre sud-vest de Bujoreni (unde se termină în DN6). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Letca Nouă se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,83%), cu o minoritate de romi (3,75%). Pentru 6,39% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
1259 de locuitori. Existau în comună o biserică de zid ridicată în 1860 și o școală mixtă cu 45 de elevi (dintre care 2 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Letca Veche și Rușii lui Asan. Comuna Letca Veche avea 1268 de locuitori în unicul ei sat, o moară de foc, o biserică și o școală mixtă cu 19 elevi. Comuna Rușii lui Asan, formată din satele Rușii lui Asan, Satu
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
biserică de zid ridicată în 1860 și o școală mixtă cu 45 de elevi (dintre care 2 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Letca Veche și Rușii lui Asan. Comuna Letca Veche avea 1268 de locuitori în unicul ei sat, o moară de foc, o biserică și o școală mixtă cu 19 elevi. Comuna Rușii lui Asan, formată din satele Rușii lui Asan, Satu Nou și din mahalaua Cunești, avea 909
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
elevi. Comuna Rușii lui Asan, formată din satele Rușii lui Asan, Satu Nou și din mahalaua Cunești, avea 909 locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 41 de elevi (dintre care 7 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele Letca Nouă și Rușii lui Asan în plasa Argeșul a aceluiași județ, iar comuna Letca Veche în plasa Câlniștea. Comuna Letca Nouă avea 1653 de locuitori, comuna Letca Veche 1232, ambele fiind formate numai din satele de reședință; comuna Rușii lui
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
din mahalaua Cunești, avea 909 locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 41 de elevi (dintre care 7 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele Letca Nouă și Rușii lui Asan în plasa Argeșul a aceluiași județ, iar comuna Letca Veche în plasa Câlniștea. Comuna Letca Nouă avea 1653 de locuitori, comuna Letca Veche 1232, ambele fiind formate numai din satele de reședință; comuna Rușii lui Asan avea 1245 de locuitori în satele Chirculeasa-Măriuța și Rușii lui Asan. În 1931
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
o biserică și o școală mixtă cu 41 de elevi (dintre care 7 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele Letca Nouă și Rușii lui Asan în plasa Argeșul a aceluiași județ, iar comuna Letca Veche în plasa Câlniștea. Comuna Letca Nouă avea 1653 de locuitori, comuna Letca Veche 1232, ambele fiind formate numai din satele de reședință; comuna Rușii lui Asan avea 1245 de locuitori în satele Chirculeasa-Măriuța și Rușii lui Asan. În 1931, satul Chirculeasa-Măriuța din comuna Rușii lui
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
41 de elevi (dintre care 7 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele Letca Nouă și Rușii lui Asan în plasa Argeșul a aceluiași județ, iar comuna Letca Veche în plasa Câlniștea. Comuna Letca Nouă avea 1653 de locuitori, comuna Letca Veche 1232, ambele fiind formate numai din satele de reședință; comuna Rușii lui Asan avea 1245 de locuitori în satele Chirculeasa-Măriuța și Rușii lui Asan. În 1931, satul Chirculeasa-Măriuța din comuna Rușii lui Asan a primit numele de "Măriuța". În
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
1950, comunele au fost transferate raionului Giurgiu și apoi (după 1952) raionului Drăgănești-Vlașca din regiunea București. Satul și comuna Rușii lui Asan au primit în 1964 denumirea de "Milcovățu". În 1968, cele trei comune au trecut la județul Ilfov, comunele Letca Veche și Milcovățu fiind desființate, iar satele lor trecând la comuna Letca Nouă. Tot atunci, satul Măriuța a fost desființat și comasat cu satul Milcovățu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Letca Nouă la județul
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
Drăgănești-Vlașca din regiunea București. Satul și comuna Rușii lui Asan au primit în 1964 denumirea de "Milcovățu". În 1968, cele trei comune au trecut la județul Ilfov, comunele Letca Veche și Milcovățu fiind desființate, iar satele lor trecând la comuna Letca Nouă. Tot atunci, satul Măriuța a fost desființat și comasat cu satul Milcovățu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Letca Nouă la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Letca Nouă sunt incluse în lista monumentelor
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
județul Ilfov, comunele Letca Veche și Milcovățu fiind desființate, iar satele lor trecând la comuna Letca Nouă. Tot atunci, satul Măriuța a fost desființat și comasat cu satul Milcovățu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Letca Nouă la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Letca Nouă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat „la Țățăr”, la 2 km nord de Letca Veche, unde
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
iar satele lor trecând la comuna Letca Nouă. Tot atunci, satul Măriuța a fost desființat și comasat cu satul Milcovățu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Letca Nouă la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Letca Nouă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat „la Țățăr”, la 2 km nord de Letca Veche, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
transferarea comunei Letca Nouă la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Letca Nouă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat „la Țățăr”, la 2 km nord de Letca Veche, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și din perioada Latène (cultura geto-dacică). Celelalte două sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Constantin și Elena” a Mitropolitului Nifon (1860) aflată lângă primăria din Letca
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
Letca Veche, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și din perioada Latène (cultura geto-dacică). Celelalte două sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Constantin și Elena” a Mitropolitului Nifon (1860) aflată lângă primăria din Letca Nouă; și biserica cu același hram (1880) din satul Letca Veche.
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina) și din perioada Latène (cultura geto-dacică). Celelalte două sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Constantin și Elena” a Mitropolitului Nifon (1860) aflată lângă primăria din Letca Nouă; și biserica cu același hram (1880) din satul Letca Veche.
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
o tipografie, în care a editat aproape toate cărțile de slujbă (mai târziu a luat-o statul). A refăcut cu cheltuiala sa câteva lăcașuri de închinare (Mănăstirea Zamfira, Schitul Cetățuia din Râmnicu Vâlcea) și a ridicat din temelie biserica din Letca Nouă. Mitropolitul Nifon a îndeplinit funcția de președinte al Divanului Ad-hoc din București la 29 septembrie 1857 și al Adunării elective care a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859. În timpul păstoririi lui, au avut loc cunoscutele
Nifon Rusailă () [Corola-website/Science/310819_a_312148]
-
În 17 noiembrie 1872 a înființat - din banii săi - un al doilea seminar în București, cu 4 clase, care i-a purtat numele. Acest seminar s-a întreținut - până în anul 1948 - din fondurile lăsate de mitropolit și din veniturile moșiei Letca Nouă. Mitropolitul a încetat din viață la 5 mai 1875, în București, fiind îngropat la Mănăstirea Cernica. La 2 iunie 2014 Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, un set de trei monede (din aur, din argint și din
Nifon Rusailă () [Corola-website/Science/310819_a_312148]
-
României 1916-1919", vol. I, este emoționantă: Deși Regimentul 2 Roșiori a pierit aproape în totalitate -lăsând pe câmpul de luptă 216 camarazi căzuți, morți sau răniți, grație eroicei șarje de la Prunaru, Divizia 18 Infanterie s-a putut regrupa pe aliniamentul Letca Veche - Jilava contribuind din plin la operațiunile de apărare a Bucureștiului iar comandantul acesteia, generalul Refrendaru Ion a avut mai târziu, în perioada de refacere a armatei române un rol pozitiv. Paradoxal, colonelul Naumescu Gheorghe, comandantul regimentului, care a condus
Șarja de la Prunaru () [Corola-website/Science/306046_a_307375]
-
înscris în dreapta portalului de intrare. Această biserică este cunoscută și sub numele de biserica iobagilor, ceea ce indică o împărțire anterioară a comunității după statutul social, distincție întâlnită în mai multe așezări din nordul Transilvaniei. Biserica de lemn a iobagilor din Letca se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În Letca a existat și o a doua biserică de lemn, a nobililor (unită), mutată în 1991 la Oradea. Din 1992 există în sat o biserică de zid, care
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
biserica iobagilor, ceea ce indică o împărțire anterioară a comunității după statutul social, distincție întâlnită în mai multe așezări din nordul Transilvaniei. Biserica de lemn a iobagilor din Letca se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În Letca a existat și o a doua biserică de lemn, a nobililor (unită), mutată în 1991 la Oradea. Din 1992 există în sat o biserică de zid, care a preluat în mare măsură funcția celor de lemn. Inscripția în chirilice de
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]