KorAP: Find »[drukola/base=leucocitoză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...12 >

299 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184

virale, perforațiile tifoide ale intestinului și tuberculoza se pot însoți de leucopenie. Leucocitoza însoțește o infecție bacteriană acută. Cu cât e mai severă o infecție, cu atât e mai mare leucocitoza; în majoritatea infecțiilor chirurgicale este ușoară sau moderată. O leucocitoză mare (35.000 pe mmc) apare ca rezultat al supurației. Uneori, la bătrâni, în infecțiile severe, pe durata terapiei cu antibiotice, cu unele citostatice sau imunosupresoare, globulele albe pot fi normale sau scăzute. Leucopenia din sepsisul sever este, probabil, rezultatul

Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269

ore În caz de intoxicații, dar poate avea o latență de 4-14 zile după inițierea tratamentului neuroleptic (În 90% din cazuri apare În primele 10 zile). Examene de laborator Examen toxicologic seric și urinar. Creatinfosfokinaza serică crescută (peste x 3N). Leucocitoză. Acidoză metabolică. Mioglobinurie. Creșterea ureei serice și a creatinemiei. Transaminaze serice crescute. Teste de coagulare (timpul de protrombină, timpul parțial de tromboplastină activată, nr. trombocite, fibrinogenemia) care atestă o coagulopatie de consum sau coagulare intravasculară diseminată (CID). Diagnostic pozitiv - criteriile

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
avea debut Întârziat). (3) Rigiditate musculară. (4) 5 sau mai multe din următoarele situații patologice: • modificări ale statusului mental; • tahicardie; • hipertensiune sau hipotensiune; • tahipnee sau hipoxie; • diaforeză (transpirații excesive) sau sialoree; • tremor; • incontinență sfincteriană; • creatin fosfokinaza (CPK) crescută sau mioglobinurie; • leucocitoză; • acidoză metabolică; (5) Excluderea altor afecțiuni sistemice sau neuropsihiatrice induse de medicamente sau droguri. 63 Complicații Rabdomioliză. Pneumonie de aspirație. Necroză hepatică (indusă de hipertermia prelungită) Insuficiență renală acută. Depresie respiratorie. Aritmii. Coagulare intravasculară diseminată. Status epilepticus. Deces prin insuficiență

Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi (2009) [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
Corola-publishinghouse/Science/418_a_729

o specificitate de 100%, fără a fi influențată de forma simptomatică a bolii. Studiul LCR poate evidenția un lichid xantocrom cu pleio citoză reprezentată în principal din mononucleare și cu o proteinorahie ridicată. În sângele periferic se poate semnale o leucocitoză și leuco penie. Prima fază a infecției se însoțește în mod obișnuit de limfocitoză cu monocitoză. Trombocitopenia este frecventă la nou-născuți cu boală manifestă, iar eozinofilia este frecvent observată, depășind uneori 30% din totalul leucocitelor. Alte modificări patologice sunt: creșterea

TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid (2008) [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204

multiple. Semenele generale ale unei stări septice corespund în linii mari cu ceea ce era cunoscut ca „semne infecțioase generale”: hipertermie sau hipotermie, frison (clasic se consideră că marchează descărcarea bacteriană în circulație, fiind semnalul de prelevare a hemoculturilor), tahipnee, tahicardie, leucocitoză sau leucopenie. Apariția recentă a acestor semne, fără o altă cauză specifică, constituie sindromul de reacție inflamatorie sistemică (SIRS) sau, dacă poate fi precizată o infecție ca factor cauzal, constituie o stare de sepsis (vezi tabelul 8.1.). Elementele care

Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185

-se fie la tegumente, fie într-un organ cavitar sau cavitate seroasă. După evacuarea completă (spontană sau prin incizie și drenaj), cavitatea abcesului se umple prin proliferare conjunctivă, lăsând la tegumente o cicatrice, deseori cheloidă. Examenele de laborator constată o leucocitoză cu polinucleoză și creșterea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor). Formele clinice particulare sunt reprezentate de abcesul în „buton de cămașă” și abcesul în „bisac”. Diagnosticul pozitiv se stabilește pe baza simptomelor și semnelor clinice descrise. Diagnosticul diferențial se face

Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262

MANIFESTĂRI CLINICE - deoarece majoritatea se asociază cu alte infecții → semne ale bolii principale; - puseuri de febră, frisoane, transpirații profuze, grețuri, vărsături, anorexie;durerea este un simptom tardiv; - sensibilitate În cadranul superior drept și hepatomegalie, icter; EXPLORĂRI ÎN VEDEREA STABILIRII DIAGNOSTICULUI - Laborator: - leucocitoza 18-20,000/mmc, la 7090% din pacienți; - anemie În 50% din cazuri;nivel ridicat al fosfatazei alcaline, bilirubinei, transaminazelor În 50% din cazuri; - hipoalbuminemie; - Radiografia abdominală simplă este anormală În 50% din cazuri și poate evidenția: - ascensionarea, imobilitatea sau limitarea

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
hematemeză și/sau melenă și icter. DIAGNOSTIC PARACLINIC Laborator - tulburări ale coagulării sunt reflectate de modificările timpului de protrombină și ale timpului de tromboplastină parțială - apar În relație cu pierderea de sânge, dar mai ales cu cantitatea de sânge transfuzat - leucocitoza - 10.000 Ț 15.000 / ml. - acidoză metabolică - bun indicator prognostic. - testele funcționale hepatice nu sunt În general modificate imediat posttraumatism; valoarea transaminazelor (ALAT și ASAT) poate crește În 15 minute de la o contuzie soldată cu traumatism hepatic; valoarea bilirubinemiei

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
de: - ligaturi arteriale intempestive În timpul actului operator;suturi parenchimatoase În masă, grosiere ce strâng și ischemiază zone Întinse; - după Întreruperea fluxului venos suprahepatic prin ligaturi de vene hepatice majore. Identificarea zonei de necroză este facilă prin examenul computer tomografic. Febra, leucocitoza, durerile abdominale, continuarea sau reapariția unei hemoragii și biliragii ridică suspiciunea de necroză hepatică. Riscul complicațiilor septice impun intervenția chirurgicală ce va consta În excizia zonei necrozate și plombare cu mare epiploon. 7. Sindromul de compartiment abdominal Cauzele sindromului de

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
tranzitorie a ampulei de către un calcul pare a fi cauza cea mai frecventă ce conduce la declanșarea pancreatitei acute de cauză biliară. Coledocolitiaza - simptome și semne de icter, colangită EXPLORĂRI PARACLINICE Laborator - teste biologice În limite normale pentru cazurile necomplicate; - leucocitoză - În caz de colecistită acută, angiocolită; - teste de colestază pozitive - În caz de litiază de cale biliară principală; - enzime pancretaice crescute -Ț În caz de pancreatită acută; Echografia - independentă de condițiile biologice ale bolnavului; - diagnostic În circa 96% din cazuri

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
cu plastron lemnos - bloc aderențial subhepatic, ferm organizat, fibrocitar la 20-30 de zile cu pediculită scleroasă. Toate formele de mai sus pot ascunde fistule bilio-biliare sau/și biliodigestive pe cale de constituire. CLINICA - colică biliară, peste care se suprapune: febră, frison, leucocitoză;durerea: semn major; tot mai intensă; se prelungește În timp; incomplet sau deloc influențată de antalgice și antispastice; - grețuri, vărsături; frisonul Ț repetat sau solemn; febra oscilantă sau În platou; - examen obiectiv: - sensibilitate crescută a hipocondrului drept și jumătății superioare

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
drept și jumătății superioare flanc drept semnul Murphz pozitiv; apărare, contractură localizată sau generalizată (gangrenă + perforațieă; - masă tumorală inflamatorie subhepatică; sensibilitate vie; elastică; limite șterse. - colecist sub tensiune; - icterul: calcul pe coledoc; propagarea inflamației la căile biliare (colangită); pancreas. PARACLINIC - leucocitoza: 10000-20000/mm3colecistită acută necomplicată; peste 20000/mm3 perforație; abces subfrenic; abces subhepatic; colangită. - bilirubinemie crescută; calcul pe coledoc; procesul inflamator prinde și coledocul. - probe hepatice: foarte rar modificate; când inflamația cuprinde patul colecistului și parenchimul de aici este invadat → cresc

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
abcedare, constituire de fistule interne sau externe. Urmărirea zilnică a parametrilor este obligatorie. Criterii de agravare: discordanța temperatură crescută moderat Ț puls accelerat; frisonul care se repetă; febra În platou apo oscilantă; extinderea semnelor de iritație peritoneală; creșterea bruscă a leucocitozei; icterul mai ales asociat cu febră și frison (triada Charcot pentru colangită septică); coexistența semnelor de suferință pancreatică. FORME CLINICE 1. acută: durere + apărare + colecist palpabil + semne de infecție; pio(hidroăcolecistul, forma flegmonoasă și gangrenoasă dacă sunt blocate (plastron). 2

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
coli, streptococi anaerobi. - raportul bărbați/ femei = 1/3, cei mai mulți fiind cu diabet zaharat. - spre deosebire de formele obișnuite de colecistită acută, boala este dată de infecția bacteriană din primele momente. - Clinica: debutul este cu durere brusc apărută În hipocondrul drept; febra și leucocitoza ating niveluri mari rapid: la examenul clinic se găsește o masă pseudotumorală În hipocondrul drept. - radiografia abdominală arată emfizem tisular În jurul veziculei biliare, și uneori o imagine hidroaerică În lumen (fig.III.5). - dacă diagnosticul nu este clar pe baza

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
bacteriană. Datorită obstrucției, presiunea canaliculară crește și bacteriile proliferează și trec În circulația sistemică pe calea sinusoidelor hepatice. DIAGNOSTIC - simptomele de colangită: triada Charcot: colica biliară, icterul, febra și frisoanele; acestea apar În 70% din cazuri. - testele de laborator indică leucocitoză și tesate de colestază pozitive cu creșteri ale bilirubinemiei și a fosfatazei alcaline. - bacteriile mai des Întâlnite sunt: Escherichia coli, Klebsiella, Pseudomonas, specii de Enterococcus, Proteus; anaerobii apar aproape Întotdeauna Împreună cu aerobii; două tipuri de bacterii se găsesc În 50

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
și datorită scăderii reabsorbției din oase datorită acțiunii calcitoninei (eliberată de nivelul crescut de glucagon). Mai sunt implicați hiperparatiroidismul și hipoalbuminemia. Hematocritul poate fi crescut, ca urmare a deshidratării, sau scăzut, ca urmare a pierderii sanguine intraabdominale În pancreatita hemoragică. Leucocitoza - moderată, leucocitele fiind rareori peste 12000/ µL În absența unor complicații supurative. Testele hepatice - normale, uneori - creștere ușoară a bilirubinei serice (< 2 mg/ dLĂ. Hiperbilirubinemia este relativ obișnuită În timpul stadiilor precoce a pancreatitei. Ea poate fi determinată atât de o

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
este stabilit prin echografie, computer tomografie (fig.II.4) și mai rar prin rezonanță magnetică nucleară - puncția intrachistică relevă enzime pancreatice crescute, citologie negativă, vîscozitate scăzută, markeri tumorali negativi. COMPLICAȚII A. Infecția - complicație rară, ce duce la febră mare, frisoane, leucocitoză. Este necesar drenajul imediat ce este suspectat diagnosticul. B. Ruptura - perforația bruscă În cavitatea peritoneală liberă produce peritonită chimică severă cu contractură musculară și durere severă - Înainte de ruptură, uneori se poate Înregistra creșterea rapidă a pseudochistuluitratamentul este intervenția chirurgicală În urgență

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
ameliorare. - În majoritatea cazurilor există o ameliorare de 2-4 săptămâni până la apariția semnelor de infecție. - Epigastralgia, fatigabilitatea și o masă tumorală palpabilă sunt esențiale pentru diagnostic. Pot apare vărsături sau icter, dar În unele cazuri singurele semne sunt febra și leucocitoza. - Amilazemia poate fi crescută dar de obicei este normală. Caracteristic, albuminemia este sub 2,5 g/dL, iar fosfstaza alcalină este crescută. - Computer tomografia arată În regiunea pancreasului prezența unei colecții lichidiene,iar aspirația percutanată CT ghidată poate fi utilă

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
flectată. Decubitul dorsal crește discomfortul și uneori face somnul imposibil În pat. Debutul diabetului zaharat este manifestarea precoce la 25% din pacienți. EXAMENE PARACLINICE Laborator Poate pune În evidență funcție de stadiul evolutiv al cancerului: - sindrom anemic;sindrom inflamator: VSH crescut; leucocitoză frecvent peste 12000/mm3. - sindrom de colestază Ț sânge, urină, scaun;sindrom de insuficiență pancreatică cu steatoree, creatoree și test la tolbutamidă anormal la majoritatea celor cu neoplasm de pancreas. - tubajul duodenalpoate evidenția absența fermenților pancreatici și absența bilei În

Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

hemoleucogramă completă;  sindromul inflamator, evidențiat de creșterea vitezei de sedimentare a sângelui (VSH), proteinei C reactive și a fibrinogenului;  sindroamele biochimice (metabolice, hepatice, renale). Hemoleucograma poate orienta asupra tipului de infecție, fără a preciza etiologia. În general, infecțiile bacteriene determină leucocitoză cu polinucleoză, infecțiile virale determină leucopenie cu limfocitoză, iar infecțiile parazitare se manifestă cu eozinofilie. Sindromul inflamator biologic este evident în majoritatea bolilor bacteriene, dar nu este caracteristic bolilor virale. Sindroamele biochimice pot indica diferite localizări ale infecției în organism

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Pastia Grozovici). Faciesul are un aspect caracteristic, cu obraji congestionați, buze carminate și paloare periorală (“masca Filatov”). Uneori, erupția este urmată de descuamația furfuracee sau în lambouri. Bolile eruptive MAJORE 59 4.1.5 Date de laborator Examene nespecifice  Hemoleucograma: leucocitoza cu neutrofilie  Sindromul inflamator biologic pozitiv  Examenul de urină: variabil proteinurie, hematurie. Examene specifice Streptococul βhemolitic A identificat cu teste rapide (Streptozym-test), imunofluorescență sau culturi ale exudatului nazo-faringian. Rezultatul bacteriologic negativ nu exclude scarlatina.  Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor:  Clinice: febră + catar + exantem + exantem  Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție  Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene  Virusologice:  evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă)  izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă costisitoare, dificilă)  identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction Bolile eruptive

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent Eritem moderat, difuz, aspect granulat Moderată Laborator Număr de leucocite Sd. inflamator biologic Exudat faringian Frotiu Culturi (geloza sânge) SBHA Streptotest Leucocitoza, polinucleoză Prezent Polinucleare, germeni frecvenți Prezent Pozitiv Leucopenie, limfomonocitoză Absent Limfocite, germeni rari Absent Negativ INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 88 5.3 Mononucleoza infecțioasa 5.3.1 Definiție Mononucleoza infecțioasă („febra glandulară”, boala Pfeiffer, „boala sărutului”) este o boală infecțioasă

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
50-60%)  Icterul (10%). 5.3.5 Diagnostic Datele epidemiologice sunt semnificative în cazul unui focar epidemic, dar sunt inutile în cazurile sporadice. Etapele diagnosticului de mononucleoză sunt: I. Evidențierea sindromului mononucleozic pe baza: Criteriilor clinice: febră, angină, adenopatie  Criteriilor hematologice: leucocitoză cu limfomonocitoză și prezența limfocitelor atipice (Downey) II. Diagnosticul etiologic de mononucleoză infecțioasă  Testul Paul-Bunnell efectuat din serul bolnavului (clasic)  Teste rapide monospot pentru VEB (preferat actual) Alte metode virusologice performante, utilizate excepțional pentru diagnosticul MNI sunt identificarea ADN-VEB prin

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
RESPIRATORIE 97 Alte complicații sunt manifestările toxice renale, hemoragiile, suprainfecțiile bacteriene (septicemii, bronhopneumonii, otite). 5.4.5 Diagnostic Diagnosticul difteriei este susținut de următoarele criterii:  Epidemiologic: neimunizat, contact cu bolnav de difterie  Clinic: pseudomembrane și stare de toxemie  Laborator:  Nespecific: leucocitoză, neutrofilie, VSH crescut  Bacteriologic: identificarea bacilului difteric. Diagnosticul bacteriologic rapid se bazează pe evidențierea bacililor gram pozitivi cu morfologie caracteristică pe frotiuri colorate din exudatul recoltat de la baza leziunilor pseudomembranoase (faringiene, laringiene, nazale, cutanate) Confirmarea bacteriologică se realizează prin culturi

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]