166 matches
-
alegerea Camerei Deputaților nr. 6 Municipiul DEJ Localități componente: Dej, Ocna Dejului, Peștera, Pintic, Șomcutu Mic Comuna Bobâlna Sate: Bobâlna, Antăș, Blidărești, Băbdiu, Cremenea, Maia, Oșorhel, Pruni, Răzbuneni, Suarăș, Vâlcelele Comuna Cășeiu Sate: Cășeiu, Comorâța, Coplean, Custura, Guga, Gârbău Dejului, Leurda, Rugășești, Sălătruc, Urișor Comuna Câțcău Sate: Câțcău, Muticei, Sălișca Comuna Chiuiești Sate: Chiuiești, Dosu Bricii, Huța, Măgoaja, Strâmbii, Valea Cășeielului, Valea Lui Opriș Comuna Cuzdrioara Sate: Cuzdrioara, Mănășturel, Valea Gârboului Comuna Jichișu de Jos Sate: Jichișu de Jos, Codor, Jichișu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Poiana, Șipotu, Spahii Comuna Țânțăreni Sate: Țânțăreni, Arpadia, Chiciora, Florești Comuna Urdari Sate: Urdari, Fântânele, Hotăroasa Comuna Vladimir Sate: Andreești, Frasin, Valea Deșului, Vladimir Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Municipiul MOTRU Localități componente: Motru, Dealu Pomilor, Horăști, Leurda, Ploștina, Însurăței Sate ce aparțin municipiului: Lupoița, Râpa, Roșiuța Orașul TURCENI Localități componente: Turceni, Jilțu Sate ce aparțin orașului: Gârbovu, Murgești, Strâmba-Jiu, Valea Viei Comuna Bolboși Sate: Bolboși, Bolboasa, Bălăcești, Igirosu, Miclosu, Ohaba-Jiu, Valea Comuna Borăscu Sate: Borăscu, Baniu, Calapăru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 3581A/2006) 3. Kakillioglu Mahmut, fiul lui Behzat și Gulhanim, născut la data de 12 noiembrie 1969 în localitatea Kayseri, Turcia, cetățean turc, cu domiciliul în comuna Baloteși, Str. Unirii nr. 358, județul Ilfov. (Dosar nr. 1096A/2006) 4. Leurda Elena, fiica lui Diacenco Nicolae și Diacenco Daria, născută la data de 25 iunie 1956 în localitatea Aiaguz - Semipalatinsk, Kazakhstan, cetățean moldovean, cu domiciliul în București, Șos. Olteniței nr. 140, bl. 5, sc. 2, ap. 78, sectorul 4. (Dosar nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203332_a_204661]
-
în armata română, am luat parte la luptele pentru eliberarea Târgu-Mureșului, Oradiei, ajungând până la Budapesta și așa au procedat și Horj Ioan Berescan, Hojda Ioan Baciu, Mihali Vasile a lui Vasile, Coman Toader Tălpălău, Bozga Dumitru Bujor, Tomoiagă Vasile din Leurdă (învățătorul), Corbuleac Ioan. etc, care au trecut granița în România, înrolându-se și ei în armata română pentru a contribui la eliberarea Ardealului. Tăvălugul opresiunilor la care era supusă populația pașnică devenise avalanșă ucigătoare în vara anului 1944. Maramureșul, ca
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alunus glutinosa"). Specii ierboase La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe (peste 750) specii de plante vasculare (unele dintre acestea foarte rare, motiv pentru care sunt protejate prin lege), printre care: ceapă de munte ("Allium vectorialis"), leurdă ("Allium ursinum"), omag ("Aconitum verigatum"), crin de pădure ("Lilium martagon"), sânziană albă ("Galium rotundifolium"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum verticillatum"), o specie din familia Ranunculaceae, "Cimicifuga europaea" (plantă medicinală utilizată în bolile hepato-biliare), brabăn ("Dentaria glandulosa"), poroinic ("Orchis militaris") sau specii
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
Cășeiu (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cășeiu (reședința), Comorâța, Coplean, Custura, Gârbău Dejului, Guga, Leurda, Rugășești, Sălătruc și Urișor. Comuna Cășeiu se află la 6 km nord-vest de orașul Dej. Este situată la poalele sudice ale Dealului Chiuiești (Dealurile Ciceului), în zona de confluență a râului Sălătruc cu râul Someș. Comuna este compusă din centrul
Comuna Cășeiu, Cluj () [Corola-website/Science/299574_a_300903]
-
km nord-vest de orașul Dej. Este situată la poalele sudice ale Dealului Chiuiești (Dealurile Ciceului), în zona de confluență a râului Sălătruc cu râul Someș. Comuna este compusă din centrul de comună Cășeiu și satele Coplean, Custura, Gârbău Dejului, Guga, Leurda, Rugășești, Sălătruc și Urișor. Se întinde pe o suprafață de peste 83 km, populația întregii comune fiind de 4.306 de locuitori (2011). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cășeiu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Cășeiu, Cluj () [Corola-website/Science/299574_a_300903]
-
Biserica de lemn din Leurda aflată în localitatea omonimă din județul Cluj este singura biserică ce se află în sat, după transferarea bisericii de lemn greco-catolice la muzeul din Bistrița în anul 1998. Folosită de comunitățile ortodoxe din Leurda și Sălătruc, biserica este poziționată oarecum
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
Biserica de lemn din Leurda aflată în localitatea omonimă din județul Cluj este singura biserică ce se află în sat, după transferarea bisericii de lemn greco-catolice la muzeul din Bistrița în anul 1998. Folosită de comunitățile ortodoxe din Leurda și Sălătruc, biserica este poziționată oarecum ciudat, fiind construită la marginea satului Leurda dinspre satul Sălătruc tocmai pentru a fi aproape de ambele localități. Are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"" și nu figurează pe lista monumentelor istorice. Viața religioasă în
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
Cluj este singura biserică ce se află în sat, după transferarea bisericii de lemn greco-catolice la muzeul din Bistrița în anul 1998. Folosită de comunitățile ortodoxe din Leurda și Sălătruc, biserica este poziționată oarecum ciudat, fiind construită la marginea satului Leurda dinspre satul Sălătruc tocmai pentru a fi aproape de ambele localități. Are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"" și nu figurează pe lista monumentelor istorice. Viața religioasă în zona satului Leurda datează dintr-o vreme mai îndepărtată decât înființarea satului. Crucea
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
biserica este poziționată oarecum ciudat, fiind construită la marginea satului Leurda dinspre satul Sălătruc tocmai pentru a fi aproape de ambele localități. Are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"" și nu figurează pe lista monumentelor istorice. Viața religioasă în zona satului Leurda datează dintr-o vreme mai îndepărtată decât înființarea satului. Crucea de piatră, amplasată la 27 mai 1933 pe malul văii ce trece pe lângă biserică a fost ridicată în amintirea ""fraților mei călugări, omorâți de ungurii catolici și mănăstirea arsă în
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
De precizat faptul că la începutul secolului XX, în Rohia existau două biserici de lemn, una ortodoxă - construită la 1893 și una greco-catolică - construită în 1790 iar istoricul parohiei nu consemnează care dintre aceste biserici a fost adusă ulterior în Leurda. Referitor la acest aspect aflăm dintr-o lucrare consacrată Bibliei de la Bălgrad, lucrare realizată cu sprijinul Mănăstirii Rohia, că "biserica din Dâmb", construită în anul 1790 a fost cea mutată la Leurda. Sub aspectul planimetriei, biserica prezintă un plan dreptunghiular
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
dintre aceste biserici a fost adusă ulterior în Leurda. Referitor la acest aspect aflăm dintr-o lucrare consacrată Bibliei de la Bălgrad, lucrare realizată cu sprijinul Mănăstirii Rohia, că "biserica din Dâmb", construită în anul 1790 a fost cea mutată la Leurda. Sub aspectul planimetriei, biserica prezintă un plan dreptunghiular ce se încheie spre est cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, prin intermediul unei prispe. Interiorul edificiului este compartimentat în pronaos, naos
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), precum și o specie rară de mușchi ("Buxbaumia viridis"). Alte specii din flora spontană: tătăneasă ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), brei ("Mercurialis
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă (din speciile "Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus" - specie endemica pentru România), sânzâiene ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic; astfel:
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm, sunt întâlnite (începând cu sfârșitul primăverii și până toamnă târziu) mai multe specii de ciuperci comestibile, cu
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
sud-vest, produce viscol și temperaturi foarte scăzute. Verile sunt uscate și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), leurdă ("Allium ursinum"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), vinariță ("Galium odoratum"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), orhidee (cu specii de: "Neottia nidus-avis
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Euonymus verrucosus"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența unei plante rare (protejată la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992), cunoscută sub denumirea populară de moșișoare ("Liparis loeselii"); care vegetează alături de roua cerului ("Drosera rotundifolia"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), frigare ("Geranium palustre"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), trifoi
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
denumirea. În România mai există un singur sat numit asemănător, Bezded în comuna Garbou, județul Sălaj. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița-Ialomița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Bezdead, Râmata-Costișata și Valea Leurdei, cu o populație totală de 3000 de locuitori. În comuna funcționau 3 biserici și 3 școli o școală de fete și una de băieți la Bezdead, și una mixtă la Valea Leurdei. În 1925, comuna era inclusă în plasă Pucioasa
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
avea în compunere satele Bezdead, Râmata-Costișata și Valea Leurdei, cu o populație totală de 3000 de locuitori. În comuna funcționau 3 biserici și 3 școli o școală de fete și una de băieți la Bezdead, și una mixtă la Valea Leurdei. În 1925, comuna era inclusă în plasă Pucioasa a aceluiași județ și avea în compunere satele Bezdead, Ramată și Costișata, cu 3560 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa din regiunea Prahova și apoi (după 1952
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]