166 matches
-
și seara, de la dreapta la stânga abdomenului. Consum de polen, amestecat cu apă Îndulcită cu miere. Vindecă constipația. Consum de miere de albine cu suc de lămâie și puțină apă, de 2-3 ori pe zi, ultima seara, la culcare. Frunze de leurdă, proaspăt culese și pisate mărunt, se pun Într-o sticlă, se toarnă alcool rafinat de 38-40ș și se lasă la macerat timp de 2 săptămâni, În loc luminos și călduros. Se streacoară și se păstrează apoi Într-o sticlă de culoare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
luminos și călduros. Se streacoară și se păstrează apoi Într-o sticlă de culoare Închisă, etanșă, la rece. Se consumă zilnic, de 4 ori, câte 10-15 picături, cu puțină apă sau ceai. Constipația mai poate fi tratată cu tinctură de leurdă, 10-15 picături În puțină apă sau ceai, luate zilnic, după mese sau cu semințe de in, o lingură la fiecare masă, luate cu apă sau ceai. HIPOACICITATE, ANACIDITATE Concentrație redusă de acid clorhidric În sucul gastric, care duce la o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din regimul alimentar, alimentele și băuturile nocive, de genul grăsimilor și alcoolului și se adopta o dietă adecvată, pe bază de fructe și legume. Bolnavii erau sfătuiți să bea multă apă pură, cu un conținut scăzut de sare. Consum de leurdă și păpădie, ca atare, dar și de urzici fierte, sub formă de pastă. Ceaiuri de anghinare, de mentă, frunze de mesteacăn, de osul iepurelui, păpădie, leurdă, urzică, mătase de porumb, coada calului, pelin, pir, brusture, porumbar, săpunariță, frunze tinere de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sfătuiți să bea multă apă pură, cu un conținut scăzut de sare. Consum de leurdă și păpădie, ca atare, dar și de urzici fierte, sub formă de pastă. Ceaiuri de anghinare, de mentă, frunze de mesteacăn, de osul iepurelui, păpădie, leurdă, urzică, mătase de porumb, coada calului, pelin, pir, brusture, porumbar, săpunariță, frunze tinere de nuc, schin, flori de soc, frunze și flori de trei frați pătați, plop negru, scai vânăt, sulfină, pin. Un remediu des folosit era următorul: se pisau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
miere, să-i ardă bine, să-i facă scrum, să-i piseze și să-i amestece cu puțină pucioasă pisată, să-l plămădească cu rachiu de drojdie tare, cât va bea omul că-i va trece. Pentru lingoare: este bună leurdă din luna martie și cu muguri de carpen să fiarbă, să se scalde cu ele de 3 ori, că-i va trece, oricât de rea boala să fie. Când se va scălda să fie cât mai fierbinte, cât va putea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
comerț cvasi-ilegal cu autohtonii români, de genul băuturilor alcoolice care, după cum se știe, sunt interzise prin Talmud Tora evreilor. Românii majoritari, erau invitați zilnic la cazanul public unde serveau un meniu „extra”: la felul I ciorbă de zarzavaturi (ștevie, lobodă, leurdă, ceva leuștean, oleacă de dragavei și grâușor, atât cât se mai găsea prin pârjolitele păduri din jurul orașului, etc.) iar la felul II, câteva coji de cartofi fierte și asezonate cu murături de anul trecut. Despre pâine nici nu se vorbea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
L7T5C5U3R7N3, Quercetea pubescentis, Geranion sanguinei, Md., Tx., In. *Scilla bifolia L. ssp. bifolia (Viorele) - G., Eur. Centr. Comună, z.silvostep. e.bo.; L5T6C5U6R7N6; Querco - Fagetea, Alnion incanae, Lathyro - Carpinenion, Me., Tx., In., De. FAM. ALLIACEAE *Allium ursinum ssp. ursinum L. (Leurdă) - G., Eur. Centr. Comună, z. silvost. se.fa.; L2TXC2U6R7N8; Fagetalia, Al., Me. FAM. AMARYLLIDACEAE *Galanthus nivalis L. (Ghiocei) - G., Eur. Centr.-submedit. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5T7C4UXR7N7; Fagetalia, Me., Md., Tx., De. FAM. IRIDACEAE -Iris hungarica L. (Stânjenel) - G.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
plante, printre care și leușteanul. Toponimizarea (directă sau prin intermediar antroponimic) a numelui unei asemenea plante i-ar putea surprinde pe unii. Dicționarele toponimice consemnează însă și alte nume asemănătoare de locuri: Leușteanu (loc în moșia satului Chirnogi, județul Călărași), Leurda (sat în județele Cluj și Gorj) < leurdă „un fel de usturoi sălbatic“, Leordețul, Leurgioara, Dealul Leurzii, Leordișul, Leordina, Leordoasa, Leordeni, Leordeanul, Leordeanca, Vărzarul, Vărzăroaia, Vărzăria, Rugăria, Secăria, Vărzărișul, Hemeișul (< hemei, hamei, „humulus lupulus“, „plantă ale cărei semințe se folosesc la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sau prin intermediar antroponimic) a numelui unei asemenea plante i-ar putea surprinde pe unii. Dicționarele toponimice consemnează însă și alte nume asemănătoare de locuri: Leușteanu (loc în moșia satului Chirnogi, județul Călărași), Leurda (sat în județele Cluj și Gorj) < leurdă „un fel de usturoi sălbatic“, Leordețul, Leurgioara, Dealul Leurzii, Leordișul, Leordina, Leordoasa, Leordeni, Leordeanul, Leordeanca, Vărzarul, Vărzăroaia, Vărzăria, Rugăria, Secăria, Vărzărișul, Hemeișul (< hemei, hamei, „humulus lupulus“, „plantă ale cărei semințe se folosesc la fabricarea berii“), Fîniș (< fîn), Bucinișul (< buciniș, „cucută
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bine, dau și câteva exemple românești: termenilor generici de tipul lac, vale, arbore, ai „usturoi“, șarpe, a aprinde, lână, râu, moșteniți din latină, le corespund termeni, din substratul traco-dac, al căror sens s-a specializat: baltă, bâlc „vale mlăștinoasă“, copac, leurdă „usturoi sălbatic“, balaur „șarpe uriaș“, a scăpăra, bască „lâna de la o tunsoare“, pârâu. Opoziția marcat/nemarcat este foarte importantă pentru a explica procesul de înlocuire a vechilor cuvinte prin cuvinte noi, care le-au devenit mai întâi sinonime. Această imaginea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvinte avem de la daci Așa cum am arătat în cartea De la latină la română, cea mai mare parte a cuvintelor luate din traco-dacă sunt termeni referitori la natură: configurația terenului (groapă, mal, măgură), ape (pârâu), vegetație (brad, brusture, coacăză, curpen, ghimpe, leurdă, mazăre, mugure, sâmbure, spânz), faună (balaur, baligă, barză, călbează, cioară, ciut, ghionoaie, mânz (at), murg, năpârcă, pupăză, strepede, șopârlă, știră, țap, viezure). Termenii menționați fac parte dintre cele optzeci și nouă de cuvinte pe care Gr. Brâncuș, cel mai bun
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
verde și,ridichi, la diferite supe-creme ,la măcriș cu carne de pui, cu carne de porc. Măcrișul se găsește în perioada februarie-iunie ,si se păstrează la frigider el se folosește mai mult proaspăt pentru a da gust bun tuturor preparatelor . Leurda crește în pădurile de foioase și are miros și gust de Leurda conține fier și se folosește în bucătărie la salate,fripturi și sosuri deoarece are același gust că usturoiul ce conferă preparatelor gust și aroma deosebită. Frunzele de leurda
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
cu carne de porc. Măcrișul se găsește în perioada februarie-iunie ,si se păstrează la frigider el se folosește mai mult proaspăt pentru a da gust bun tuturor preparatelor . Leurda crește în pădurile de foioase și are miros și gust de Leurda conține fier și se folosește în bucătărie la salate,fripturi și sosuri deoarece are același gust că usturoiul ce conferă preparatelor gust și aroma deosebită. Frunzele de leurda se folosesc că și usturoiul în pregătirea diferitelor sortimente de preparate culnare
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
Leurda crește în pădurile de foioase și are miros și gust de Leurda conține fier și se folosește în bucătărie la salate,fripturi și sosuri deoarece are același gust că usturoiul ce conferă preparatelor gust și aroma deosebită. Frunzele de leurda se folosesc că și usturoiul în pregătirea diferitelor sortimente de preparate culnare pecific moldovenești. Leurda se cultivă în perioada mai-septembrie,se folosește la preparate gâtițe și la salate în stare verde, niciodată uscate,deoarece își pierd proprietățile.De la leurda se
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
și se folosește în bucătărie la salate,fripturi și sosuri deoarece are același gust că usturoiul ce conferă preparatelor gust și aroma deosebită. Frunzele de leurda se folosesc că și usturoiul în pregătirea diferitelor sortimente de preparate culnare pecific moldovenești. Leurda se cultivă în perioada mai-septembrie,se folosește la preparate gâtițe și la salate în stare verde, niciodată uscate,deoarece își pierd proprietățile.De la leurda se folosesc numai frunzele fiind foarte aromate. usturoi,frunzele seamănă foarte bine cu cele ale lăcrămioarelor
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
de leurda se folosesc că și usturoiul în pregătirea diferitelor sortimente de preparate culnare pecific moldovenești. Leurda se cultivă în perioada mai-septembrie,se folosește la preparate gâtițe și la salate în stare verde, niciodată uscate,deoarece își pierd proprietățile.De la leurda se folosesc numai frunzele fiind foarte aromate. usturoi,frunzele seamănă foarte bine cu cele ale lăcrămioarelor,dar ele nu sunt comestibile. Hasmațuchiul este asemănător pătrunjelului, el are o aroma dulce-picantă, se utilizează în bucătăria moldoveneasca fiind un ingredient pentru supe
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
foliacea (ulm ) arbuști: Crataegus monogyna (păducel),Cornus mas(corn),Ligustrum vulgare(lemn câinesc); Viburnum lantana (dârmoz) Plante ierboase:Familia Labiatae-Lamium purpureum (urzică),Lamium maculatum (urzică moartă); Familia Rosaceae : Agrimonia eupataria (turița mare); Familia Liliaceae :Asparagus tenuifolius (umbra iepurelui); Allium ursinum (leurda), Polygonatum officinale (pecetea lui Solomon); Familia Cruciferae : Dentaria bulbifera (colțișor); Familia Boraginaceae: Symphytum officinale (tătăneasă); Familia Poaceae: Phleum pratense (timoftică); Familia Hypericaceae: Hypericum perforatum (sunătoare); Famila Aristolochiaceae : Asarum europaeum (pochivnic) Mușchi ,licheni, ciuperci Concluzii: în pădure am întâlnit plantele lemnoase
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
galbene și splinuță, rădăcină mărunțită de osul iepurelui și obligeană. -Vinul preparat din rădăcini de anghinare (5 lingurițe la 1 l vin alb cu fierbere 2-3 minute), sau din macerate, timp de 2 săptămâni, din hrean, pelin alb, frunze de leurdă, fructe de păpălău și semințe măcinate de morcov. Vinul se consumă În cantitate de 2 păhărele pe zi, cu acțiuni diuretice În caz de hidropizie avansată. La persoane care nu suferă de diabet se recomandă siropul din rădăcini de hrean
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
obligeană (1 linguriță rasă de rădăcini uscate la 250 ml apă rece, se lasă să macereze toată noaptea iar a doua zi, dimineața, se Încălzește ușor, se strecoară și se bea un ceai călduț, de ori apar dureri. *Tinctură de leurdă (Allium ursinum) din frunze și bulbi tăiați mărunt care se pun Într-o sticlă și se acoperă cu alcool 400; se lasă să macereze timp de 14 zile după care se administrează la copii câte 10-15 picături În puțină apă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
apă, de 3-4 ori pe zi. *Afinată (lichior de afine În alcool 400) preparată din 1 kg fructe zdrobite și 500 g zahăr, macerate la soare timp de 15 zile, care se consumă cu moderație de către bolnavii adulți. *Tinctură de leurdă (Alium ursinum) preparată din frunze și bulbi, tăiați mărunt și introduși Într-o sticlă; se adaugă alcool 400 atât cât acoperă materialul vegetal, se Închide cu dop și se lasă la macerat timp de 2 săptămâni, Într-un loc călduros
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cimbru, tarhon, chimion, anason, ceapă, usturoi, hrean, folosite În diferite salate. În mod special, se vor consuma, zilnic, semințe neprăjite de dovleac, lămâi, 1-3 câței de usturoi (de 2-3 ori pe zi, Între mese) și fructe acre. Frunzele proaspete de leurdă (Alium ursinum) au proprietăți terapeutice deosebite care asigură un efect remarcabil asupra viermilor intestinali, inclusiv Giardia. După spălare, frunzele sunt tăiate mărunt și se consumă În stare crudă. fie ca salate, fie incluse În diferite aperitive. De asemenea pot intra
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de ore, se strecoară prin tifon și se Împarte În 3 părți egale, consumate Înainte de mesele principale, prin Înghițituri rare. Tratamentul durează 10 zile consecutiv și se reia, la nevoie, după o pauză de 10 zile. Macerat din frunze de leurdă și măcriș iepuresc, bulbi de ceapă și usturoi, tocați și macerați timp de 12 ore, din care se bea extractul (câte 50 ml la intervale de 30 minute) timp de 3 zile consecutiv. În uz extern se fac băi locale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
scape de recrutarea din toamna asta, ultima recrutare, cum să-i fie frică! îmi dai și mie din cafea? cum de nu, de ce nu mi-ai zis, ia-o toată! multe rețete de mîncăruri de la Ioana, credeam că purul și leurda sînt totuna! adevărat că sînt amîndouă usturoiate, melcii buni, broaștele nu, i-am spus lui Norvedin că plec, am aruncat căldarea în care a gătit el arici, și nurcă mănîncă, șobolan! Ora 17,10, în acceleratul București Satu Mare, în stația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
e trădător de țară! și ar trebui să dea banii pe facultate înapoi! la noi la Hagieni, dacă mai mănînci și asta să știi că eu plec! mănîncă arici Norvedin al meu! ea, în schimb, mănîncă pur, un fel de leurdă, urzici, alea grecești, de ies mai tîrziu, mai bune ca alea românești, dar să le bați ca pe icre! bărbatu-meu știe turcește, numai eu n-am învățat nici o limbă, decît românește știu, da, cu accent bănățean! păi, doamnă, noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
culinară. De post. Peste două cepe unduite puțin În ulei, pun un kilogram de urzici, ce pot fi amestecate și cu stevie, pe care mai Înainte le-am opărit, câțiva căței de usturoi sau mai bine o mână bună de leurdă (Allium ursinum). Să-mi trag sufletul, făcând o paranteză: toate trei plantele sunt numai bune acum, până Încep să Înflorească. Și aici leurda, neam bun cu lăcrămioara, de care se deosebește prin mirosul de usturoi al frunzelor sale, se dovedește
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]