161 matches
-
precipitațiile sunt suficiente, recolte bogate. c) -Cernoziomul cambic mediu evoluat textural este răspândit local sub pădurea Mitoc, unde, ca urmare a păstrării apei sub stratul de frunziș al pădurii, solul este mai evoluat ca în zonele din jur, adâncimea de levigare a carbonaților ajungând până la 95110 cm. d) -Cernoziomul cambic foarte slab evoluat este solul de trecere de la cernoziomurile decarbonate la cernoziomurile bogate slab degradate textural. e) -Cernoziomul levigat progradat caracterizat prin prezența eflorescențelor de CO3 Ca. 2) Cernoziomurile sunt întâlnite
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Formele eroziunii solurilor după procesele geologice de suprafață sunt: - eroziunea eoliană frecventă pe coamele înalte și pe coastele cu expunere spre vântul dominant, mai ales pe locurile cultivate și mai cu seamă în perioada de primăvară, când solul este descoperit; - levigarea particulelor fine, fenomen frecvent pe pantele slabe cu soluri fără vegetație sau cu o vegetație săracă, dar mai ales pe solurile cultivate, unde apa de ploaie care se infiltrează duce în suspensie particule fine de argilă,lut sau nisip fin
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
poate fi determinată relativ ușor, fie cu ochiul liber, fie prin utilizarea unei scări pe obiectivul microscopului, în special dacă se urmărește un anumit interval (ex. 0,25-0,5 mm). Această variabilă ajută la stabilirea prezenței sau absenței procesului de levigare a argilei ca parte a prelucrării argilei în vederea obținerii de vase ceramice sau poate constitui un indiciu referitor la sursa de materie primă utilizată de către olar. Sortarea se referă la diferitele categorii de mărime ale incluziunilor, acest parametru constituind un
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
forme care poate fi pierdut din sistem. Azotul este singurul nutrient care poate fi pierdut în cantități apreciabile în atmosferă. Astfel, azotul gazos se pierde ca amoniac, oxizi de azot și azot molecular, însă pierderi importante se înregistrează și prin levigarea acestuia sub forma ionului nitrat (NO3 -). Mai mult, vina pentru creșterea poluării cursurilor de apă cu nitrați poate fi atribuită utilizării excesive a surselor artificiale de azot în agricultura convențională. Ferma organică nu are motive de automulțumire pentru că, cu tot
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fermei organice. Intrările majore de azot în sistemul organic mixt sunt reprezentate de fixarea azotului atmosferic și intrările achiziționate prin nutrețuri, șeptel și îngrășăminte. Pierderile de azot înregistrate pot fi sub formă solidă, lichidă sau gazoasă și au loc prin levigare, volatilizare, denitrificare, exportul prin recolte și animale vândute precum și levigările prin drenurile de suprafață, înmagazinările din așternutul animalelor. Ciclul azotului din fermă implică deplasarea azotului din sol în masa vegetală, din masa vegetală în corpul animalelor (bagajul viu) iar din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sunt reprezentate de fixarea azotului atmosferic și intrările achiziționate prin nutrețuri, șeptel și îngrășăminte. Pierderile de azot înregistrate pot fi sub formă solidă, lichidă sau gazoasă și au loc prin levigare, volatilizare, denitrificare, exportul prin recolte și animale vândute precum și levigările prin drenurile de suprafață, înmagazinările din așternutul animalelor. Ciclul azotului din fermă implică deplasarea azotului din sol în masa vegetală, din masa vegetală în corpul animalelor (bagajul viu) iar din bagajul viu, prin dejecții, fie direct înapoi pe pășune sau
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
aciditate pot, de asemenea, cauza reținerea mai energică a amoniului în sol precum și o nitrificare lentă. Viteza de mineralizare crește în condiții de aerație și odată cu creșterea temperaturii în primăvară sau în toamnele blânde și ploioase. 3.2.1.2. Levigarea nitraților Levigarea se produce atunci cînd nitrații sunt prezenți în sol iar precipitațiile căzute depășesc valoarea evaporării în drenajul net, de regulă în perioada octombrie-martie/aprilie. Extinderea pierderilor este asociată cu cantitățile mari de azot sub formă nitrică pe profilul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de asemenea, cauza reținerea mai energică a amoniului în sol precum și o nitrificare lentă. Viteza de mineralizare crește în condiții de aerație și odată cu creșterea temperaturii în primăvară sau în toamnele blânde și ploioase. 3.2.1.2. Levigarea nitraților Levigarea se produce atunci cînd nitrații sunt prezenți în sol iar precipitațiile căzute depășesc valoarea evaporării în drenajul net, de regulă în perioada octombrie-martie/aprilie. Extinderea pierderilor este asociată cu cantitățile mari de azot sub formă nitrică pe profilul de sol
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în drenajul net, de regulă în perioada octombrie-martie/aprilie. Extinderea pierderilor este asociată cu cantitățile mari de azot sub formă nitrică pe profilul de sol. Odată ce nitrații trec dincolo de zona accesibilă sistemului radicular, ei sunt efectiv pierduți din sistem. Cauzele levigării excesive a nitraților sunt complexe și nu pot fi atribuite unui singur factor, cum ar fi utilizarea îngrășămintelor chimice (Addiscott, 1988; Harvey și Wilson, 1988). Unele levigări se pot produce chiar pe terenurile nelucrate (înțelenite), adesea în intevalul februarie-martie, cînd
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
trec dincolo de zona accesibilă sistemului radicular, ei sunt efectiv pierduți din sistem. Cauzele levigării excesive a nitraților sunt complexe și nu pot fi atribuite unui singur factor, cum ar fi utilizarea îngrășămintelor chimice (Addiscott, 1988; Harvey și Wilson, 1988). Unele levigări se pot produce chiar pe terenurile nelucrate (înțelenite), adesea în intevalul februarie-martie, cînd ciclurile îngheț/dezgheț din sol tind să intensifice nitrificarea, urmată de pierderi odată cu apele drenate. Nitrații sunt mai puțin levigați în solurile argiloase, structurate, pentru că mulți nitrați
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mulți nitrați sunt formați și reținuți de particulele argiloase; apa primară de percolare se deplasează în jos, de-a lungul crăpăturilor și porilor bruți dintre particule, deci nitrații scapă de difuzia în apa de percolare. în sistemul organic, pierderile prin levigare se vor produce în cea mai mare parte din cazuri prin brusca și rapida nitrificare a azotului organic, în special la cultura ce urmează aplicării, cînd mineralizarea va fi sporită. Culturile de toamnă sunt adesea cauza unor pierderi mari, în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
important în sistemul organic îl reprezintă rotația culturilor care trebuie să ia în considerare cât de mari sunt și în ce măsură pierderile de azot produse în urma arării culturilor perene de ierburi sau trifoi pot fi minimalizate. După Garwood și Ryden (1986) levigarea azotului sub o pășune de trifoi/ierburi perene poate însuma pîna la 23 kg/ha, iar sub fertilizare abundentă a pășunii (420 kg N/ha), levigarea nitraților poate deveni semnificativă, fiind de 162 kg/ha. Altă posibilitate de reducere a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
culturilor perene de ierburi sau trifoi pot fi minimalizate. După Garwood și Ryden (1986) levigarea azotului sub o pășune de trifoi/ierburi perene poate însuma pîna la 23 kg/ha, iar sub fertilizare abundentă a pășunii (420 kg N/ha), levigarea nitraților poate deveni semnificativă, fiind de 162 kg/ha. Altă posibilitate de reducere a levigării este utilizarea îngrășămintelor verzi ce rezistă peste iarnă, cum ar fi muștarul sau ridichea furajeră semănate sub culturi de cereale. Schof (1988) a găsit că
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
azotului sub o pășune de trifoi/ierburi perene poate însuma pîna la 23 kg/ha, iar sub fertilizare abundentă a pășunii (420 kg N/ha), levigarea nitraților poate deveni semnificativă, fiind de 162 kg/ha. Altă posibilitate de reducere a levigării este utilizarea îngrășămintelor verzi ce rezistă peste iarnă, cum ar fi muștarul sau ridichea furajeră semănate sub culturi de cereale. Schof (1988) a găsit că ridichea furajeră a fost cea mai convenabilă cultură însoțitoare pentru grâul de toamnă, pentru că plantele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
grâul de toamnă, pentru că plantele de ridiche formează rozeta de frunze jos, la nivelul solului, ceea ce duce la pierderea competiției pentru lumină în favoarea grâului și creează și un microclimat mai bun. Rezultate bune, în contextul ambelor culturi și a reducerii levigării nitraților din sol sunt obținute atunci cînd culturile sunt semănate timpuriu, cu sau fără îngrășăminte verzi. 3.2.1.3. Denitrificarea Pierderile prin denitrificare se înregistrează de regulă în condițiile de anaerobioză existente în solurile cu exces de umiditate. Nivelul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
bază este adesea utilizată la planta premergătoare grâului de toamnă, dar se menționează deseori că grâul de toamnă nu pare să fie capabil să preia suficient azot din cantitatea nou mineralizată în urma cultivației din toamnă pentru a preveni pierderile prin levigare. Ovăzul este potrivit ca o a doua cultură de cereale pentru că formează un sistem radicular profund, putînd fi astfel o cultură foarte productivă în condițiile unei slabe aprovizionări cu nutrienți. 3.2.1.5. Sursele de azot 3.2.1
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
culturi de cereale, care elimină necesitatea arăturilor de toamnă. Arătura este importantă pentru economia azotului în sensul că întoarcerea sub brazdă a solului epuizat și expunerea a mai multă materie organică pentru mineralizare se face tocmai anterior pierderilor accelerate prin levigare ce au loc în iarnă. 3.2.1.5.4. Gunoiul de grajd Rolul șeptelului în sistemul organic poate fi privită în termenii utilizării profitabile a leguminoaselor în rotații care facilitează reciclarea nutrienților prin îngrășăminte organice. Potențialul pentru reciclarea nutrienților
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
tot azotul inițial din dejecții accesibil pentru nutriție este utilizat de către ierburi în producerea substanței uscate din recoltă. O mare parte din azot poate fi temporar reținut în rădăcini, imobilizat în materia organică din plasma microorganismelor solului sau pierdut prin levigare sau denitrificare. 3.2.1.5.5. Resturile vegetale și îngrășămintele verzi Reziduurile de plante pot fi aplicate direct în sol în loc să treacă în compost sau platforma de gunoi, metodă utilizată prin îngroparea sub arătură a culturii dezvoltate ca îngrășămînt
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fin balansat în sistemul organic în sensul că, orice cantitate de potasiu devenită accesibil este imediat preluată de către plante pentru creștere și dezvoltare, motiv pentru care ea nu mai este reflectată de rezultatele analizelor de sol . 3.2.2..3. Levigarea potasiului Potasiul este un cation monovalent (K+) reținut ferm de către coloizii solului, prin urmare, în condiții normale, când există o capacitate de schimb cationic suficientă se înregistrează pierderi foarte mici în urma levigării. Textura ușoară a solului determină o reținere mai
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
rezultatele analizelor de sol . 3.2.2..3. Levigarea potasiului Potasiul este un cation monovalent (K+) reținut ferm de către coloizii solului, prin urmare, în condiții normale, când există o capacitate de schimb cationic suficientă se înregistrează pierderi foarte mici în urma levigării. Textura ușoară a solului determină o reținere mai slabă a potasiului, rezervele în acest element fiind mai rapid epuizate pe un sol nisipos decît pe un sol argilos, cu textură grea. Dacă terenul este cultivat sau acoperit de resturi vegetale
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Textura ușoară a solului determină o reținere mai slabă a potasiului, rezervele în acest element fiind mai rapid epuizate pe un sol nisipos decît pe un sol argilos, cu textură grea. Dacă terenul este cultivat sau acoperit de resturi vegetale, levigarea este improbabilă deorece potasiul schimbabil este reținut de materia organică. O înrădăcinare profundă a îngrășămintelor verzi va ajuta la prevenirea pierderilor prin levigare, prin reținerea potasiului la suprafața solului, de unde poate fi preluat de către cultura succesivă. 3.2.2..4
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
decît pe un sol argilos, cu textură grea. Dacă terenul este cultivat sau acoperit de resturi vegetale, levigarea este improbabilă deorece potasiul schimbabil este reținut de materia organică. O înrădăcinare profundă a îngrășămintelor verzi va ajuta la prevenirea pierderilor prin levigare, prin reținerea potasiului la suprafața solului, de unde poate fi preluat de către cultura succesivă. 3.2.2..4. Exportul potasiului prin recoltă Exportul prin intermediul recoltelor înseamnă pierderea de cantități considerabile de potasiu, cu toate că, recolta respectivă reprezintă o sursă de hrană pentru
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cantități considerabile de potasiu, cu toate că, recolta respectivă reprezintă o sursă de hrană pentru animalele din fermă deci, există posibilitatea teoretică a reîntoarcerii potasiului în sol prin aplicarea dejecțiilor animaliere. Pierderi considerabile de potasiu se pot înregistra, cu toate acestea, prin levigările produse în grămezile de îngrășăminte organice expuse intemperiilor. Deoarece îngrășămintele minerale nu sunt acceptate ca surse de potasiu pentru uzul de rutină în fermă, pierderile în urma exportului prin recolte precum și prostul management al îngrășămintelor organice trebuie evitate. în particular, vînzarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
alte materiale cum ar fi făina de carne și oase și făina de pește sunt bogate în fosfor. Fosforul conținut de soluri variază considerabil în dependență de natura materialului parental, gradul de degradare și alterare și intensitatea pierderilor înregistrate prin levigare. Conținutul de fosfor în rocile parentale ale solurilor comune variază de la mai puțin de 0,01% în mineralele bogate în siliciu la peste 0,2% în minerale bogate în calciu. în medie, conținutul de fosfor în stratul arabil al solurilor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
aprovizionează planta cu importante cantități de molecule organice ca izvor de fosfați, ea putîndu-le transporta din sol în plantă. 3.2.3.2. Fosforul îndepărtat și pierdut Sub unele cultivații fosforul este îndepărtat din sol odată cu recolta, prin eroziune sau levigare. Cultivarea solului pe termen lung fără intrări de îngră șăminte fosfatice va conduce la reducerea conținutului de fosfor din sol. Totuși, tendința puternică a fosforului de a fi adsorbit la suprafața coloizilor solului și capacitatea acestuia de a forma complexe
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]