353 matches
-
jurnalismul este o altă ipostază a prozei. Structuraliștii au rezolvat această dilemă, tratând limbajul poetic în sens de literatură, nedespărțită în genuri. Ipoteza noastră este că facem o comparație între două texte scrise în aceeași limbă și formate din aceleași lexeme și din aceleași construcții sintactice. Singura deosebire dintre ele constă în aceea că unul este parte a unei structuri artistice, iar celălalt nu. (I.M. Lotman, 1970, p. 83) Diferența între jurnalism și literatură stă în intenționalitate și în scop (a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mulți dintre aceștia cu o formă rară ori modificată ad-hoc, temperează, tinzând chiar spre anulare, emoția, încât catharsisului îi ia locul tendința, firească, de decriptare a mesajului, care pare adeseori ermetic, obscur, însă e un ermetism îndeosebi lexical, fiindcă, dincolo de lexemele pentru care optează poetul, se ascund imagini sau idei-clișeu ale artei literare: Electron erogenic/Capriccio pe orbite/Orb sub degete/ Scriere de mână /A golului de aripă /Reminiscență / Telepatică a / Treimii de zeu / Acest ceva cineva / Care prin poem / Te
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
semiotică /hermeneutică. De aceea s-a vorbit de semiotică explicită (lucrarea de față inter alia) și de semiotică implicită practicată după modelul Monsieur Jourdain de fiecare dintre noi. 1.5. Semiologie sau semiotică Doi termeni concurenți desemnează același cîmp disciplinar. Lexemul anglo-saxon "semiotics" s-a impus datorită conotației pan-semiotice și intervenției Asociației Internaționale de Se-miotică care a legitimat numele grupului de cercetători reuniți la primul congres internațional din 1969, precum și al revistei internaționale ("Semiotica"). Cuvîntul "semiologie" introdus de Saussure
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
operează selecția) și cealaltă orizontală, sintagma, în care se operează combinarea. Relațiile paradigmatice sînt relațiile in absentia care vizează posibilitatea de substituire în același punct al lanțului vorbirii, subsumată logicii lui sau...sau. Astfel în sintagma "fată frumoasă" putem înlocui lexemul "fată" cu "femeie", obținînd "femeie frumoasă", dar nicidecum *"fată femeie frumoasă". Paradigma instrumentelor cu care se scrie (pix, creion, stilou, marker, cariocă etc.) reprezintă ansamblul formelor limbii pe care le folosim într-o situație dată de comunicare în cursul căreia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lexicalizate distincțiile de semnificație în diverse limbi, vom observa că un singur element lexical dintr-o limbă corespunde într-o altă limbă unei sintagme (grup de elemente). Limba turcă nu are cuvinte diferite pentru frate și soră, ci un singur lexem kardeș care neutralizează opoziția de gen (de aceea va trebui combinat cu un lexem care să indice genul persoanei la care se face referire). Se poate afirma că limbile particulare actualizează acele distincții de semnificație care sînt importante și frecvente
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dintr-o limbă corespunde într-o altă limbă unei sintagme (grup de elemente). Limba turcă nu are cuvinte diferite pentru frate și soră, ci un singur lexem kardeș care neutralizează opoziția de gen (de aceea va trebui combinat cu un lexem care să indice genul persoanei la care se face referire). Se poate afirma că limbile particulare actualizează acele distincții de semnificație care sînt importante și frecvente în culturile popoarelor respective (cf. și John Lyons, 1977:242-243). Spre deosebire de elementele paradigmei care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe această dualitate bazîndu-se posibilitatea de a da sens evenimentelor teritoriale" (E.Goffman, 1992:71). 9.4. Transgresări ale distanței Proxemica repetă trăsăturile limbajului verbal (feature for feature, spune Hall): dubla articulare (segmentare la nivelul unităților dotate cu sens morfeme, lexeme și la nivelul unităților acustice minimale fără sens fonemele, cf. André Martinet), arbitrariul, încărcătura iconică, indicială și simbolică. Mai iconic decît limbajul verbal, limbajul proxemic traduce o constantă, o categorie universală și anume afectivitatea în scara (± simpatie, prin semnificantul apropiere
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri conversaționale, completate de interlocutor prin calcule interpretative) și acțional (vizînd reconfigurarea epistemică și ulterior comportamentală a interlocutorului). ARTICULARE Decuparea "realității" lingvistice în unități dotate cu sens (lexeme și morfeme gramaticale) reprezintă prima articulare a limbajului, în timp ce segmentarea unităților lexicale și gramaticale în entități distincte lipsite de sens (fonemele c, a, s, ă în cuvîntul "casă") constituie cea de-a doua articulare. Dubla articulare a limbajului explică infinita
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unice. Astfel enunțul: "Ce mai varză!" poate fi citit pe o izotopie culinară (mîncare reușită) sau pe o izotopie culturală (lucrare încîlcită, nereușită ca și "ghiveci"). Noțiunea de izotopie permite explicarea la nivelul discursului a polisemiei și a sensului figurat. LEXEM Unitate de bază a lexicului (lexicul ține de sistemul abstract al limbii), în timp ce vocabularul este legat de activitatea de vorbire. LINEARITATE (în opoziție cu tabularitate) În concepția lui Saussure una dintre manifestările sintagmatice ale limbii naturale, conform căreia semnele sînt
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi echivalata cu primul discurs despre respectivă pasiune într-o anumită cultură (Greimas și Fontanille [1991] 1997: 93). Axată pe o gândire deductiva și fiind o instanță epistemologica a teoretizării structurii de adâncime, o definiție oferă configurația universală a unui lexem. Micul Dicționar Academic și Microsoft Encarta World English Dictionary prezintă corupția ca având următoarele două aspecte definitorii: 1. neonestitate pentru un câștig personal: folosire neonesta a puterii pentru câștig personal; 2. deviere de la moralitate, onoare și datorie; imoralitate sau depravare
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
puterii pentru câștig personal", combină două tipuri de enunțuri: unul al conjuncției (câștig personal), care se referă la acumulare de bunuri, și unul al judecății morale (folosire neonesta), care se referă la mijloacele practicate de un subiect corupt. Faptul că lexemul "câștig" este acceptat de orice societate ne determină să îl asociem cu acel "prag" normativ axat pe modalizarea "a vrea-a avea", care presupune o posibilă conjuncție cu un obiect. Această modalizare implicită din semnificația lexemului câștig ne conduce către
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
subiect corupt. Faptul că lexemul "câștig" este acceptat de orice societate ne determină să îl asociem cu acel "prag" normativ axat pe modalizarea "a vrea-a avea", care presupune o posibilă conjuncție cu un obiect. Această modalizare implicită din semnificația lexemului câștig ne conduce către nivelul tensiv foric care dezvăluie o precondiție, si anume valente fiduciare, care înseamnă asocieri conceptuale ale unor subiecți diferiți pentru anumite obiecte. În contexte sociale distincte, "câștigul" poate lua forma unor diferite lexeme "bani, mâncare sau
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
implicită din semnificația lexemului câștig ne conduce către nivelul tensiv foric care dezvăluie o precondiție, si anume valente fiduciare, care înseamnă asocieri conceptuale ale unor subiecți diferiți pentru anumite obiecte. În contexte sociale distincte, "câștigul" poate lua forma unor diferite lexeme "bani, mâncare sau poziție socială" -, care devin "umbre de valoare" (Greimas și Fontanille [1991] 1997: 21). Suntem de părere că banii sunt obiectul prototip de valoare care este râvnit de orice persoană coruptă. Sintagma care ascunde o judecată morală, "folosire
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
este simțit că o dispoziție a unui subiect imoral și neonest, iar rolul patemic al pacientului, ca dispoziția unui subiect civic. ÎI.4.d.2. Configurațiile iconice ale actorilor politici și sociali Praxisul enunțiativ (nivelul discursiv) adaugă o altă reprezentare lexemului corupție, si anume o configurație iconica, ce dezvăluie un al treilea aspect al definiției, menționată în Encarta World English Dictionary "putrefacție sau mucegăi sau starea de a fi putred sau mucegăit" și pe care îl vom asocia cu lexemul distrugere
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
reprezentare lexemului corupție, si anume o configurație iconica, ce dezvăluie un al treilea aspect al definiției, menționată în Encarta World English Dictionary "putrefacție sau mucegăi sau starea de a fi putred sau mucegăit" și pe care îl vom asocia cu lexemul distrugere. Analiza iconica se axează pe două niveluri din semiotica pasiunilor: * nivelul semionarativ, cu procesul de actanțializare. Cele patru tipuri de insecte/ animale din posterele politice implică anumite aspecte ale zoosemioticii. Acest aspect va fi discutat în ÎI.4.d.
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
axează pe două niveluri din semiotica pasiunilor: * nivelul semionarativ, cu procesul de actanțializare. Cele patru tipuri de insecte/ animale din posterele politice implică anumite aspecte ale zoosemioticii. Acest aspect va fi discutat în ÎI.4.d.3., unde vom interpreta lexemul dezgust că o senzație tactila spațială, astfel corelând afirmația ("corpul uman că sursa fenomenologica") lui Merleau Ponty cu simulacrul pasional al lui Greimas și Fontanille. * nivelul discursiv, cu două variații ale dimensiunii timice, cu modurile de existență și metaforele vizuale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
R u s s e l l236 distinge o clasă de cuvinte care sînt evaluate prin raportarea la vor-bitor, pe care le numește particule egocentrice (egocentric particulars), și a căror semnificație rezultă din această raportare. Dintre aceste cuvinte fac parte lexeme precum: acesta, acela, aici, acolo, acum, atunci. Tot asemenea raportări realizează, arată Russell, și timpurile verbale, adică noțiunile (lingvistice) de "trecut", "prezent" și "viitor". De aceea, atît cuvintele cît și noțiunile respective se grupează în sfera de investigație a pragmaticii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
autorului de text filozofic. În mod obișnuit, limbajul filozofic se organizează însă textual și sintactic, de cele mai multe ori, din perspectiva structurilor de tip raționament și se caracterizează printr-o terminologie destul de bine delimitată, atît de alte terminologii, cît și de lexemele limbii comune. Realitățile desemnate de termenii filozofici sînt construcții ale rațiunii și, de aceea, semnificațiile lor sînt congruente cu conținutul noțiunilor semnificate. Ca atare, semnificațiile sînt mai puțin un rezultat al limbii istorice și funcționale și mai mult identificări ale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Conștiința, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. 248 La români, de exemplu, moștenirea din latină a cuvîntului romanus a generat, la unii, preocupări absurde și ridicole în legătură cu măreția fenomenului sau cu forma grafică pe care ar trebui s-o aibă lexemul moștenit. 249 Acest aspect cuprinde și sentimentalismul fals (de obicei conjunctural) în legătură cu unele aspecte ale limbii, precum opinia semidocților că â și sunt ar reflecta originea latină a limbii române. 250 Vezi Anne-Marie Houdebine, L'imaginaire linguistique : questions au modèle
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nici de abilitatea respectivă, dată fiind viața lor de vânători nomazi, care nu au nevoie să numere nimic. Cuvântul românesc nepot desemnează simultan două realități: „copilul copilului meu” și „copilul fratelui meu/surorii mele”, redate în engleză, de pildă, prin lexeme diferite: grandson, respectiv nephew, iar în aromână există doi termeni diferiți pentru unchi (lále - unchi; táta máre - unchiul cel mai în vârstă din partea tatălui) sau pentru mătușă (tétă - mătușă; máma máre - mătușa cea mai în vârstă, din partea tatălui), în timp ce un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spune, lăsându-l în același timp să-și continue intervenția. Sunt semnale ale menținerii relației dialogale dintre interlocutori, încuviințând, în același timp, monologul vorbitorului curent. Diferențele culturale constau în: frecvența cu care interlocutorul oferă back-channel vorbitorului; structura acestor semnale (interjecții, lexeme, propoziții); locul în care sunt plasate în raport cu discursul vorbitorului. În cultura japoneză, de pildă, semnalele de recepție (aizuchi) sunt extrem de frecvente, însoțesc ritmic vorbirea interlocutorului pe tot parcursul derulării ei și sunt, în mare măsură, desemantizate. În cultura americană, semnalele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
forma unor enunțuri declarative sau exclamative (de tipul Vai ce interesant!; E minunat ce ai făcut; Ești o fată extrem de inteligentă!; Ai fost cel mai bun; Apreciez gestul tău) preferate de pildă în cultura americană sau în Israel, a unor lexeme de intensificare din categoria gradelor de comparație, a cuantificatorilor universali, a expresiilor „persoanei” (ca în română vă mulțumesc din tot sufletul meu, mulțumesc frumos, mii de scuze, toate gândurile mele bune) sau, în culturile arabe, prin tautologii, determinări ori structuri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
limbă (7); sunet (7); bun (6); dragoste (6); frumos (6); mama (6); onoare (6); vorbire (6); lexic (5); sfînt (5); spus (5); text (4); vocabular (4); caiet (3); cheie (3); dialog (3); glas (3); început (3); înțelepciune (3); lege (3); lexem (3); literatură (3); mare (3); nimic (3); scris (3); silabe (3); simplu (3); spune (3); sunete (3); urît (3); vorba (3); zicere (3); adevăr (2); curaj (2); curiozitate (2); cuvînt (2); da (2); discuție (2); dreptate (2); duios (2); etern
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
foarte concentrate, exprimate simbolic in genul unor formule algebrice. Ele expun, într-o ordine riguroasă, componența fonetică și morfologică a limbii sanscrite, indică tipurile de sunete și diferitele lor combinări în morfeme, construcția cuvântului din morfeme și a propoziției din lexeme. Asemeni orientărilor moderne, gramatica lui Panini prezintă cuvântul, sintagma și propoziția ca succesiune liniară de morfeme, a căror îmbinare e guvernată de reguli de alternanța fonetică și de modificări fonetice la limita lor. Procedeul descrierii limbii la Panini a fost
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
foarte concentrate, exprimate simbolic in genul unor formule algebrice. Ele expun, într-o ordine riguroasă, componența fonetică și morfologică a limbii sanscrite, indică tipurile de sunete și diferitele lor combinări în morfeme, construcția cuvântului din morfeme și a propoziției din lexeme. Asemeni orientărilor moderne, gramatica lui Panini prezintă cuvântul, sintagma și propoziția ca succesiune liniară de morfeme, a căror îmbinare e guvernată de reguli de alternanța fonetică și de modificări fonetice la limita lor. Procedeul descrierii limbii la Panini a fost
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]