1,920 matches
-
în secole spre Omer/ în bătăliile din povești/ dezbat în Parlamentul lui Çabej, Jokli/ dezleagă nodurile odinioare ale limbilor indoeuropene/ acolo unde se ascund legendele pentru Domnul pământului/ albaneză vorbesc în Arenă științei „mai bieții fricoși”/ le-am dat dovadă lexicul folosit acolo-n orizont/ ce e acest sforăit răsunător în bolta cerului fără o vocală/ limba lui Buzuku și Naim în rugăciuni nu ați considerat-o/ în Arenă nu-i călătorie fără pașaport/ Hava,/ Călătoare neobișnuită.” (Călătorie fără pașaport). Intuitiv
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477847477.html [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
a fi temerară și a rosti cu precizie și lucid adevărul axiologic în ce privește opera. Atent la fenomenul literar actual, Ștefan Vlăduțescu identifică „noi resurse poetice ale reveriei“, motive de „inteligență iubitoare pentru a rămâne în cartier“ sau glosează pe marginea „lexicului de consemnare a stărilor de grație“. Ștefan Vlăduțescu prezintă autorii în raport cu „obiectul și modul meditației lor“. Eul discursiv este văzut ca stare, nu ca situare. Prin urmare, autorul rămâne el însuși în propria sferă a interesului estetic, pe care n-
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-mesaje-si-texte-ganditoare/ [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]
-
genuină,/ Din curcubeu ne dă lumină,/ Din versuri împletind coroană.” Simpla joacă a cuvintelor apropiate ca sonoritate, chiar și acolo unde nu comunică nimic, are darul de a crea o atmosferă ludică de tip “ala bala portocala.” Bogăția și varietatea lexicului prilejuiește neașteptate treceri de la prețiozități intelectuale sau neologisme de ultimă oră ori sintagme în limbi străine, la cuvinte sau expresii ale graiului popular, ale vorbirii străzii sau chiar ale argoului de mahala. Chiar și atunci când insolitul asociațiilor pare doar non-sens
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1486101858.html [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
exprimă numai prin aceiași termeni. ... (2) Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie. ... (3) Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire. ... Exprimarea conținutului normativ Articolul 38 (1) Textul articolelor trebuie să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230548_a_231877]
-
vedere personal b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrieri și narațiuni ... c) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. ... Înțelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerințe date. Personajul literar (caracterizare). Semnificația titlului. 3. Elemente de construcție a comunicării 3.1. Lexicul (actualizare) 3.2. Noțiuni de sintaxă 3.3. Morfosintaxa 3.4. Sintaxa propoziției NOTĂ: Elaborarea subiectelor pentru teză se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185379_a_186708]
-
fără a uza, însă, de vreun limbaj specific filosofiei. Nici de trăirism nu putem spune că s-ar apropia versurile de față, mai degrabă de un spirit al poeziei ardelene, începând de la Octavian Goga (cu care, de altfel, seamănă prin lexicul din câmpul semantic al durerii/suferinței, fără patetismul extrem al aceluia) și continuând cu expresioniștii ardeleni postbelici (lucru pe care îl mai aminteam altundeva). Citind cartea aceasta și având în vedere și volumele de versuri anterioare ale autorului, ai senzația
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1448128628.html [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
Datorită acestui fapt există riscul să fie preluate de masa mare de vorbitori ca expresi corecte, și datorită necunoașterii etimologiei acestor cuvinte. Această problemă rămâne deschisă. Dar nouă ne revine sarcina să luăm poziție în fața unor flagrante abuzuri în domeniul lexicului românesc. AL.FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Limba noastră-i limbă sfântă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 824, Anul III, 03 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
despre râsul...cuvintelor Să vedem cu ce cuvinte ne-au mai blagoslovit megieșii noștri din toate vremurile cu minunatele lor cuvinte pe care strămoșii noștri le-au primit ca pâinea caldă zicând bogdaproste. Când dau turcii năvală Ne-am îmbogățit lexicul și cu alte cuvinte turcești precum: borangic (biuriunciuk), maramă (mahrama), ciorbă (ciorba), ciorap (kiurab), burlan (boru), covată (kuvata), dovleac (devlek). Ce să zic? Probabil că niște turci veniți în Moldova, în vizită de lucru, au făcut popas la o țărancă
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
unde ții kiurabu ăla împuțit? Așa a aflat biata femeie că fiertura ei se numește kiorba, că poartă pe cap mahrama de biuriunciuk și că turcii pofteau o plăcintă de devlek din cuvata de lângă boru. Bucuroasă că și-a îmbogățit lexicul a alergat să-l comunice la toate lelițele din sat. Nu s-a întâmplat așa? Atunci să vă explice autorii DEX-ului ce și cum. Castraveți pe la Buzău Îmi este greu să accept că unele cuvinte românești au originea din
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
S-au amuzat românașii, iar de atunci, tot...boscorodesc. Apoi, ucrainenii ar fi văzut un bețiv cum dădea cu capu-n gard și au exclamat stupefiați: ăto, bezmatoc! Cei din jur au înțeles că-i zic „bezmetic” și...gata îmbogățirea lexicului! Mai greu de imaginat cu „cotiha”. Pentru că eu nu concep cotigă fără măgar. Iar cuvântul măgar are origine în DEX... bulgărească. Să-ncerc! Hai să zicem că prin târg, la Turnu Măgurele, mă rog, nu contează unde, doi indivizi, unul
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
și el: i ăta, kotiha! Tăntălăul i-ar fi auzit și când s-a dus la cârciumă s-ar fi lăudat: bă, voi știți că eu am o cotiha cu magare? Ocolite mai sunt căile Domnului, de comunicare și îmbogățirea lexicului românesc! DEX-ul cu barza-n cioc Limba albaneză: Nu! N-a venit la noi niciun albanez cu desaga plină de cuvinte. S-au deplasat acolo autorii DEX-ului, știind că limba ălora este ...daco-moesică. Și astfel ne-au înzestrat
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
albaneză. Strachina grecească Pentru multe cuvinte, DEX-ul a găsit „origini” în limba neogreacă. Exemple: strachină (ostrachinos), stradă (strata), buzunar (buzunara), condei (kondili), cucoană (kokkona) ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc cuvântul „strachină”, adică... „ostrachinos”? Dacă provine din neogreacă, înseamnă că vechii greci n-au vândut dacilor străchini. Buuun! Atunci, cine? Probabil că domnitorii fanarioți or fi dăruit boierilor câte o...strachinos. Boierii, ce să facă ei cu obiectele? Le-
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Acasă > Poezie > Credință > EU NU-MI LAS VORBA SĂ RĂNEASCĂ Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Eu vorbesc mai mult în Școala ; în public de am obiecții, Din lexic scot mărgăritare, drept antidoturi la abjecții ! Scriptură și Educatorii, mi-au spus-o clar și permanent Să nu-mi las vorba să rănească ; ba chiar să fie pansament ! Eu nu voi fi zornăitor în fapte sau în cuvinte Și îi
EU NU-MI LAS VORBA SĂ RĂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1459616462.html [Corola-blog/BlogPost/369243_a_370572]
-
exprimă numai prin aceiași termeni. ... (2) Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie. ... (3) Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire. ... Articolul 36 Exprimarea conținutului normativ (1) Textul articolelor trebuie să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189071_a_190400]
-
sufletului omenesc, de a traduce prin gesturi și fapte trăirile interioare, zbuciumările lăuntrice. Abordează unele din temele majore ale omenirii. Își exprimă îngrijorarea cu privire la distrugerea ecosistemelor naturale și a sistemului lingvistic al unui popor. În opinia autoarei, codrul este asemănat lexicului, copacii fiind doar „cuvinte vii”. Este o risipă și nimicire fără milă, pentru care autoarea se întristează, se mâhnește pentru lipsa de voință a generației actuale de a păstra neprihănit fondul silvic, ca și cel lexical pentru a fi lăsat
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1454421500.html [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
că sunt lângă tine?! Eu sunt ne-muritor, chiar dacă coperțile mă cam dor. - Ce coperți?! - Nu mă vezi? A... poate sunt rătăcit printre cuvintele noastre din limbile vecine. - Domnule profesor, mă scuzați... Vă văd cu Franz Miklosich, plimbandu-vă prin lexicul limbilor slave... - Da... da... Asta a fost alaltăieri, la 1866, dar, acum, sunt cu Hașdeu și Sextil Pușcariu, pe Podul Mogoșoaiei. Discutăm despre „Relieful sonor al limbii române în lumina cercetărilor statistice”. - Mă bucur că vă aud, domnule Profesor, dar
URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Urechea_dintre_cele_doua_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/348504_a_349833]
-
ale celui interesat, se ajunge de multe ori la erori în înțelegerea și, mai grav, folosirea unor termeni (adică transmiterea greșelii, creându-se pericolul generalizării ei). Sigur că e preferabilă evitarea cuvintelor necunoscute sau vag cunoscute, dar tentația etalării unui lexic rar bate, în cazul multora, simțul și practica prudenței. Răsplata este ridicolul, deși se visase elevația. O profesoară de liceu care și-a asumat și rolul de critic literar (un critic interesant, de altfel) scrie despre „ediția princeps” a unui
DEBUT DE PATRIMONIU (EDITIO PRINCEPS) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Debut_de_patrimoniu_editio_princeps.html [Corola-blog/BlogPost/367048_a_368377]
-
ale celui interesat, se ajunge de multe ori la erori în înțelegerea și, mai grav, folosirea unor termeni (adică transmiterea greșelii, creându-se pericolul generalizării ei). Sigur că e preferabilă evitarea cuvintelor necunoscute sau vag cunoscute, dar tentația etalării unui lexic rar bate, în cazul multora, simțul și practica prudenței. Răsplata este ridicolul, deși se visase elevația. O profesoară de liceu care și-a asumat și rolul de critic literar (un critic interesant, de altfel) scrie despre „ediția princeps” a unui
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
ale celui interesat, se ajunge de multe ori la erori în înțelegerea și, mai grav, folosirea unor termeni (adică transmiterea greșelii, creându-se pericolul generalizării ei). Sigur că e preferabilă evitarea cuvintelor necunoscute sau vag cunoscute, dar tentația etalării unui lexic rar bate, în cazul multora, simțul și practica prudenței. Răsplata este ridicolul, deși se visase elevația.O profesoară de liceu care și-a asumat și rolul de critic literar (un critic interesant, de altfel) scrie despre „ediția princeps” a unui
ANGELA MONICA JUCAN by http://confluente.ro/articole/angela_monica_jucan/canal [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
învățământului fără de care nu ne-am cunoaște adevărata proprie identitate. Angajând recursul la conceptul cel mai onorabil, acela al familiei drept bază a tot ceea suntem și facem, autorul acestei monografii memorialistice ne convinge prin privirea amplă și prin acuratețea lexicului direct, nedisimulat, care îmbracă în forme clare faptul de a fi în înțelesul său categoric și translucid. Prezența părintească este subînțeleasă în spațiul mai larg binefăcător al familiei, după cum aflăm: „Am fost un copil ”undeva norocos’’... Timpul a trecut fulgerător
DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1430907283.html [Corola-blog/BlogPost/344050_a_345379]
-
și prin volumele de sonete a căror temă devine un concept deschis pentru semnificația universului. Tendința de purificare, de autodepășire, prin iubirea ca formă de cunoaștere și autocunoaștere, este evidentă. Imaginarul poetic nu iese din tiparele clasice, dar impresionează îmbinarea lexicului poetic cu elementele limbajului cotidian sau cultural. În formele prozodice tradiționale, el revarsă o trăire modernă, ale cărei caracteristici particularitează stilul creației: preferința pentru cultivarea poeziei cu formă fixă, interiorizarea reflexivă, cultul patriei și al patriotismului, asumarea experienței antecesorilor, lirismul
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/theodor_rapan_1449999770.html [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
și prețuire pe care urmașii l-au adus cu evlavie și puritate înaintașilor, cartea Profesorului Universitar dr. Cornel T. Durgheu frapează și încântă prin acuratețea, prin limpezimea cuvântului mereu încărcat de sens și savoare. Înzestrat cu un admirabil simț al lexicului subtilizat până la bucuria nuanței, fin orchestrată într-un ansamblu de adevăruri logic argumentate, a oferit tiparului o veritabilă lucrare științifică, dublată de fascinația unor comentarii și confesiuni aureolate de un netăgăduit talent literar. Rigoarea se poate asocia armonic cu farmecul
SCULPTORUL CORNEL DURGHEU ŞI IDENTITATEA NAŢIONALĂ de NEGOIŢĂ LĂPTOIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/negoita_laptoiu_1497424281.html [Corola-blog/BlogPost/363223_a_364552]
-
de naștere, dată pe care i-am spus-o cu adâncă emoție, Domnia Sa mi-a urat sănătate, viață lungă, să scriu cât mai multe cărți și să compun muzică autentică, avându-mă în planul de viitor, a fi inclus în lexicul muzical ca folclorist. Întreaga seară m-am gândit ce-i voi spune titanului, „Patriarhul muzicologiei românești” și cuprins de-o puternică emoție, am lăsat pleoapele să-mi acopere globii ochilor, iar de undeva din străfunduirile inconștientului mi-a apărut Capela
VIOREL COSMA – PATRIARHUL MUZICOLOGIEI ROMÂNEŞTI LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_viorel_marin_voican_ghioroiu_1371608009.html [Corola-blog/BlogPost/346101_a_347430]
-
noile generații să o poată transmite mai departe. „Indiferent de faptul că scriu permanent în română și ocazional în franceză, eu scriu gândind românește, folosind un limbaj cât mai colorat în ideea de a transmite cititorului cât mai mult din lexicul românesc...”(Melania Rusu Caragioiu, poet, publicist, epigramist, membră Asociația Canadiană a Scriitorilor români, membră a Ligii Scriitorilor Români - Canada). „În parohia romano-catolică din Augsburg-Inningen, de care aparțin, sunt numită cu respect și chiar cu dragoste (...) sunt româncă și fără să
LIGYA DIACONESCU-DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1474285841.html [Corola-blog/BlogPost/380892_a_382221]
-
noile generații să o poată transmite mai departe. „Indiferent de faptul că scriu permanent în română și ocazional în franceză, eu scriu gândind românește, folosind un limbaj cât mai colorat în ideea de a transmite cititorului cât mai mult din lexicul românesc...”(Melania Rusu Caragioiu, poet, publicist, epigramist, membră Asociația Canadiană a Scriitorilor români, membră a Ligii Scriitorilor Români - Canada). „În parohia romano-catolică din Augsburg-Inningen, de care aparțin, sunt numită cu respect și chiar cu dragoste (...) sunt româncă și fără să
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/voichita_tulcan_macovei_1474677438.html [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]