122 matches
-
qp FOC0 FINP [uFocus] qp FIN0 PERSP* qp PERS0 IP {MOODP > TP > ASPP} Într-o structură simplă cu encliză pronominală, de tipul celei din (98a), verbul (la subjonctiv) se deplasează la [Spec,FINP], iar constrângerea (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter blochează lexicalizarea lui să, ca în reprezentarea de mai jos: (105) De-ne noauă duhul svântu după moarte-ne împărăția-și (FT.1571−5: 1r) FINP qp VP FINP 4 qp de- FIN0 PERSP* să qp P PERS' 4 qp ne PERS0
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
miu, să-m scumpere capul și să ție ei moșîia. (DÎ.1563-4: II) Exemplele de tipul (127a) amintesc în parte de propozițiile condiționale de tipul III din engleză (situație ireală proiectată în trecut), în care inversiunea auxiliarului conduce la imposibilitatea lexicalizării conjuncției condiționale if (engl. Hadi it tinot rained yesterday, we would have finished painting the walls = If it had not rained yesterday, we would have finished painting the walls ' Dacă n-ar fi plouat ieri, am fi terminat de zugrăvit
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
subjonctiv să poate apărea la distanță de verbul lexical. Nu toate structurile cu dislocarea subjonctivului se analizează prin deplasarea joasă a verbului; unele structuri în care apar constituenți de tipul nu cumva / cândva se bazează pe recomplementarea lui să (dubla lexicalizare a lui să în FIN0 ȘiFORCE 0) (e.g. că-i trimisesă singur craiulu unu copil din casa sa, sănu cumvasă să ispitească să între în Muldova, CLM.1700-50: 173v-174r), ridicarea verbului lexical la [Spec, FINP] și omiterea lui să din pricina
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
tipul acesta asupra altor fenomene ale românei vechi. Adoptând o teorie a deplasării cliticelor (din domeniul lexical vP, unde se generează argumentele, în domeniul flexionar IP), Hill și Alboiu (2016) interpretează dubla realizare a pronumelor clitice ca rezultând din dubla lexicalizare a acestora, în poziția de bază (lexicalizarea enclitică) și în poziția derivată (lexicalizarea proclitică) (interpretare avansată și de Nicolae și Niculescu 2014): (174) că toțmă vor ști-mă(DPar.1683: III.62r) Explicația oferită de Hill și Alboiu (2016) este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vechi. Adoptând o teorie a deplasării cliticelor (din domeniul lexical vP, unde se generează argumentele, în domeniul flexionar IP), Hill și Alboiu (2016) interpretează dubla realizare a pronumelor clitice ca rezultând din dubla lexicalizare a acestora, în poziția de bază (lexicalizarea enclitică) și în poziția derivată (lexicalizarea proclitică) (interpretare avansată și de Nicolae și Niculescu 2014): (174) că toțmă vor ști-mă(DPar.1683: III.62r) Explicația oferită de Hill și Alboiu (2016) este solidă teoretic și presupune că dubla realizare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cliticelor (din domeniul lexical vP, unde se generează argumentele, în domeniul flexionar IP), Hill și Alboiu (2016) interpretează dubla realizare a pronumelor clitice ca rezultând din dubla lexicalizare a acestora, în poziția de bază (lexicalizarea enclitică) și în poziția derivată (lexicalizarea proclitică) (interpretare avansată și de Nicolae și Niculescu 2014): (174) că toțmă vor ști-mă(DPar.1683: III.62r) Explicația oferită de Hill și Alboiu (2016) este solidă teoretic și presupune că dubla realizare a cliticului pronominal este un fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu poate fi cu totul eliminată din discuția privitoare la dubla realizare a pronumelui clitic. Cea mai corectă caracterizare a fenomenului de dublă realizare a cliticului este aceea ca fenomen de "compromis" între procliză și encliză; cea de a doua lexicalizare a cliticului, în encliză, este într-o oarecare măsură consolidată de existența structurilor cu encliză în contexte nespecifice. Pe scurt, existența unui model străin care se regăsește doar parțial în sintaxa limbii-țintă (în cazul de față, contextele de encliză pronominală
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
definirea termenului recomplementare, care circulă și sub denumirea dublarea complementizatorului) este atestată din româna veche (i) și păstrată în româna modernă. Aceste structuri nu reprezintă dislocări de tipul celor discutate în această secțiune; cele două ocurențe ale complementizatorului să marchează lexicalizarea ambelor poziții de complementizator (FORCE 0 și FIN0), la fel ca în structura (ca... să); astfel, constituenții plasați între cele două lexicalizări ale complementizatorului să ocupă o poziție în periferia stângă propozițională (periferia CP). V. §III.3.4 pentru româna
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structuri nu reprezintă dislocări de tipul celor discutate în această secțiune; cele două ocurențe ale complementizatorului să marchează lexicalizarea ambelor poziții de complementizator (FORCE 0 și FIN0), la fel ca în structura (ca... să); astfel, constituenții plasați între cele două lexicalizări ale complementizatorului să ocupă o poziție în periferia stângă propozițională (periferia CP). V. §III.3.4 pentru româna modernă și §IV.2.2 pentru româna veche. (i) a. să nu cumva să aibă smenteală (DÎ.1600: XXXIII; XXXIV) b. să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
scandinave) (Dryer 2005a), pe când articolul nehotărât se realizează ca afix doar în 31 de limbi (toate din afara Europei) (Dryer 2005b). 35 Denumirea EPP derivă din Principiul Proiecției Extinse (engl. The Extended Projection Principle) propus de Chomsky (1982) pentru a surprinde lexicalizarea obligatorie a subiectului în engleză. 36 Prin convenție, focusul contrastiv se notează cu majuscule. 37 Cf. Rizzi (1997: 295-296): (i) a. Credo che a Gianni QUESTO, domani, gli dovremmo dire. C Top Foc Top IP b. Credo che domani QUESTO
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-l vedea ti] 79 Unele inversiuni subjonctivale nu sunt asociate cu interpretarea imprecativă, ci reprezintă arhaisme în stilul religios: facă-se voia Ta; sfințească-se numele tău etc. 80Infinitivul care generează propoziție nonfinită actualizează cealaltă opțiune, verificarea trăsăturii [nonfinit] prin lexicalizarea complementizatorului prepozițional a. 81 Onu (1965) identifică și cauzele păstrării infinitivului lung în unele situații (e.g. Dare-ar Domnul Dumnezeu; fire-ai să fii) sau ale alterării formei infinitivului (e.g. bătu-l-ar / bată-te-ar pentru bate-l-ar
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
copulativă a multiplicativelor (vezi infra, 1.5). 1.4. Numeralul multiplicativ se poate substantiviza, însă în contextele în care apare în calitate de substantiv nu are referință proprie, fiind un cuvânt dependent semantic de un alt cuvânt cu încărcătură semantică (și referențială), lexicalizarea în context a referentului sau raportarea anaforică sau cataforică la acesta fiind obligatorie: Am câștigat însutitul sumei *Am câștigat însutitul Înmiitul, nu însutitul sumei l-am câștigat în urma afacerii * Înmiitul, nu însutitul l-am câștigat în urma afacerii Ajunsese la întreitul
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
de elipsă care apar la nivelul propoziției sau frazei, contextual-situaționale sau condiționate textual ori independente de context (în care absența unui element este indicată doar de intonație), și, pe de altă parte, fenomenul detașării, la nivelul sintagmelor sau compuselor, și lexicalizării unor cuvinte, care preiau sensul întregului termen complex, fenomen pe care îl individualizează prin denominația condensare lexico-semantică. Analiza pe care autorul o face în detaliu și cu numeroase exemple din diferite limbi scoate în evidență faptul că acest fenomen constituie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu putem vorbi despre o veritabilă formare de cuvinte noi, ci numai despre crearea unor variante ale formelor întregi originare. În principiu, avem a face cu un nou cuvânt abia într-o etapă finală a procesului de scurtare și de lexicalizare, când formația poate deveni neanalizabilă, pierzând legătura cu baza ei, întrucât aceasta iese din uzul vorbitorilor standard, iar noua creație îi ia locul. Această etapizare a lexicalizării cuvintelor scurtate nu vrea să însemne, desigur, că unele abrevieri și sigle, îndeosebi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nou cuvânt abia într-o etapă finală a procesului de scurtare și de lexicalizare, când formația poate deveni neanalizabilă, pierzând legătura cu baza ei, întrucât aceasta iese din uzul vorbitorilor standard, iar noua creație îi ia locul. Această etapizare a lexicalizării cuvintelor scurtate nu vrea să însemne, desigur, că unele abrevieri și sigle, îndeosebi din domeniile tehnico-științifice, economice și administrative, sunt create neapărat ulterior instituirii denumirilor lor întregi. Dimpotrivă, nevoia de concizie în scris și chiar în vorbire face ca, odată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de obișnuință, unele derivate împrumutate se impun în concurența lor cu cele formate de la sigla folosită în limba respectivă: rom. ufologie, fr. ufologie (< engl. ufology) sunt preferate formațiilor proprii rom. ozenologie (< OZN ~ ozeneu), fr. ovnilogie ~ ovniologie (< ovni). 2.7. În urma lexicalizării, siglele pot evolua semantic ca orice cuvânt autonom, pierzând legătura motivantă dintre învelișul sonor și semnificație, mai ales dacă sunt împrumutate din alte limbi. Unele intră în structura unor sintagme sau compuse tautologice, ceea ce arată că vorbitorii nu mai identifică
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
oricărui cuvânt. Abrevierile grafice, siglele, simbolurile și cuvintele silabisite omofonic sunt variante provizorii ale originalelor și sunt concepute numai în scopul realizării momentane a conciziei lingvistice, nu al înlocuirii definitive a formelor întregi, chiar dacă unele pot ajunge în final la lexicalizare. Toate scurtările din categoriile menționate se pronunță sau pot fi pronunțate ca și cum unitățile întregi din care provin ar fi prezente în text. C. Următoarele tipuri de cuvinte scurtate sunt de la bun început unități lexicale de sine stătătoare și nu pot
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și abrevierile grafice, prin suprimarea aleatorie a unei sau a unor secvențe continue lipsite de semnificație din baza lor lexicală, care de obicei este un cuvânt, dar poate fi și o sintagmă stabilă. De altfel, unele cuvinte trunchiate provin, prin lexicalizare, din abrevieri grafice: rom. parc "parcelă, teren parcelat (cu sau pentru locuințe); microcartier, grup de străzi" < parc., abreviere pentru parcelare, parcelă, v. FCLR I, pp. V, IX; în tinerețe auzeam, în zona centrală a Transilvaniei 53, solicitări de bilete de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Mureș[ului], Șiclodul [din sau de pe] Coastă, tren [ca un] fulger, tace [și] face, fr. [celui qui] porte [la] parole); procedeul însuși este subsumat modalităților de formare a cuvintelor compuse; de regulă, astfel de compuse nu se condensează până la etapa lexicalizării depline, dar unele pot fi întrebuințate, ocazional, în forme condensate: lup pentru câine-lup, Ocna în loc de Ocna-Mureș; b) altele au o topică nefirească, divergentă față de regulile sintactice de îmbinare a cuvintelor (cf. FCLR I, p. 29-30), fiind formate, adesea pe baza
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care determinantul adjectival sau substantival ori elementul tematic este cel reținut, preluând sensul grupului, după ce elementul determinat a fost omis. Afirmația este valabilă, desigur, îndeosebi pentru formațiile care au ajuns în etapele finale ale procesului, și anume la stadiul de lexicalizare; până să treacă în acest stadiu, adică atâta timp cât se mențin doar în stadiile primare ale condensării interne, cuvintele se află în tranziție de la construcțiile eliptice întâmplătoare, cu șansă mai mare sau mai mică de lexicalizare, la cele cu statut lexicalizat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și anume la stadiul de lexicalizare; până să treacă în acest stadiu, adică atâta timp cât se mențin doar în stadiile primare ale condensării interne, cuvintele se află în tranziție de la construcțiile eliptice întâmplătoare, cu șansă mai mare sau mai mică de lexicalizare, la cele cu statut lexicalizat permanent. Capitolul VI ETAPELE CONDENSĂRII Condensarea lexico-semantică petrecută pe terenul unei limbi oarecare este un proces care, dacă este studiat pe baza unor exemple concrete, poate fi surprins în diferite momente ale transformării termenilor complecși
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
atât sintagmele, cât și compusele de bază, fie ele sintactice sau asintactice, au același parcurs, care pornește de la momentul utilizării conjuncturale, condiționate contextual-situațional, a unuia dintre elementele componente ale termenului complex în locul acestuia și se încheie, în unele cazuri, prin lexicalizarea deplină a noilor formații, care își dobândesc independența față de context și, în final, chiar față de etimoanele lor compuse sau sintagmatice. Așa cum adjectivul local poate fi folosit (în forma locale) ca substituent al grupului nominal stabil alegeri locale numai în contexte
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
împrejurimilor acestora pot face referire la localitățile respective, doar în cercul apropiaților și cunoscătorilor, prin denumirea scurtată Ocna, fără ca prin aceasta să se ajungă la confuzii. Astfel de formații se află, așadar, într-un moment inițial al condensării, departe de lexicalizare, rezultatul fiind încă dependent de contextul lingvistic sau extralingvistic, când nu se întrevede deocamdată nicio perspectivă de finalizare a procesului și de generalizare a denumirilor scurtate; pentru ca evoluția să ajungă până la capăt ar fi nevoie ca animalul sălbatic numit lup
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pentru ca evoluția să ajungă până la capăt ar fi nevoie ca animalul sălbatic numit lup să piară, iar una dintre cele trei localități să rămână fără concurență denominativă, prin dispariția fizică a celorlalte două sau a numelui acestora. În consecință, o lexicalizare deplină nu implică neapărat contexte sintagmatice inedite în care să fie întrebuințat noul cuvânt, dar este imperios necesar ca acesta să intre în opoziții și pe o axă paradigmatică diferite de cele ale termenului omonim mai vechi. Tensiune "hipertensiune (arterială
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
altul dintre elementele lor componente, prin omiterea fie a capului, fie a modificatorului. Această reducere este similară în intenție cu substituirea termenilor complecși prin siglare, trunchiere, scurtare parțială etc., iar procesul se poate finaliza, ca și în cazul acestora, prin lexicalizare. Trebuie eliminate însă din discuție, deoarece nu ajung niciodată să fie lexicalizate, cazurile de omisiune anaforică, în care elementele absente ale sintagmei originare sunt deduse din secvențele anterioare ale textului / mesajului și pot avea ca substituenți diverși determinanți: articole, adjective
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]