76 matches
-
smenteală (DÎ.1600: XXXIII; XXXIV) b. și a-i slobozi pre ei nemâncaținu voiu, sănu cumvasă slăbească pre cale (NT.1648: 20v) Întrucât, în aceste structuri bine delimitate mai ales prin prezența constituentului nu cumva/cândva, complementizatorul să este dublu lexicalizat în FORCE0și FIN0, este posibil ca lexicalizarea joasă a lui să să fie blocată de deplasarea V-la-FIN (101a) de către aceeași constrângere, (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter; encliza pronominală în exemple ca (101b) indică părăsirea de către verb a domeniului flexionar și ridicarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru consultațiile oferite în această direcție. 44În schimb, în fazele mai târzii ale latinei (incluzând aici și latina populară), centrul C este supus unei setări parametrice mixte, fiind bine consolidate structurile cu complementizator la începutul propoziției (structuri cu centru inițial, lexicalizat) în competiție cu structuri de complementare arhaice paratactice, de tipul acuzativ + infinitiv (analizate ca fiind structuri cu centru final, acest centru fiind un complementizator nul). Setările parametrice mixte se explică prin adoptarea unei ierarhii parametrice (Roberts 2012) în care schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Rodica Zafiu Elipsa lexicalizata este un fenomen lingvistic destul de cunoscut: o sintagma frecvent folosită e redusă cu timpul la unul din elementele sale, care "absoarbe" sensul întregii construcții; apar astfel înțelesuri și (prin schimbarea valorii gramaticale) chiar cuvinte noi. Adesea, dintr-o sintagma formată
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
roșii, vinete -, desprinse din sintagmele care astăzi practic nu se mai întrebuințează: pătlăgele roșii, pătlăgele vinete. În limba contemporană - cel puțin în stilul politico-jurnalistic cu tentă colocviala, unde exemplele de acest tip se pot găsi ușor - multe cazuri de elipsa lexicalizata se realizează tocmai prin adjective feminine plurale. După 1989, a început să se vorbească foarte mult de alegeri, ajungîndu-se rapid la desemnarea diverselor categorii prin adjective substantivizate: prezidențiale ("Ar putea totuși cîștiga prezidențialele" - "Expres", 16, 1992, 3), parlamentare, locale ("Testul
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
și sensul substantivului alegeri, dintr-o sintagma foarte vehiculată, este anticipate: "timișorenii... au cerut ăanticipateă" ("Jurnalul național" 1669, 1998, 1); "anticipatele par a se apropia" ("Evenimentul zilei" = EZ 2049, 1999, 1). De fapt, înregistrarea cazurilor celor mai clare de elipsa lexicalizata din limbajul jurnalistic oferă un fel de grafic al temelor la modă: este evident că fenomenul nu se poate produce dacă publicul nu este deja foarte familiarizat cu sintagma inițială. Din exemplele pe care le-am găsit se deduce deci
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
au răspîndit în uz compusul telemobil ("vorbea tare în telemobil, programîndu-si aferata oră la cosmetica" - "Cotidianul" = C, 235, 1996, 6; "o lume posedata de telemobile" - "Evenimentul zilei" = EZ, 2054, 1999, 2), si mai ales denumirile care provin dintr-o elipsa lexicalizata (fenomen care s-a putut produce foarte bine în interiorul limbii române, dar a beneficiat și de modele exterioare): mobil ("mă găsește și fără mobil"- EZ 2054, 1999, 2) și celular ("și-a condus echipa din tribună prin intermediul unui celular" - C
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
în cînd obiecte de vînzare surprinzătoare: "baltă cu pește" (L 3854), "vindem struți familii sau cu bucata" (EZ 3345). Mica publicitate încearcă să producă sloganuri - "Slăbește sănătos, rapid, delicios" (L 3854) și practică (din comoditate sau cu intenții eufemistice) elipsa lexicalizată care a redus sintagma second hand la simplul second: "stații totale noi și second" ( JN 3003); "calculatoare (...) noi, second, en gros, en detail" (3013). Limbajul vrăjitoresc continuă să amestece stilul basmelor - "fusul fermecat" - cu exprimările inculte, eventual pleonastice - "mediatizată în
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
În prezent, adjectivul eolian se folosește și substantivizat, în forma feminină: „Dobrogea, tărâmul unde eolienele se învârtesc 11 luni pe an" (Financiarul, 15.07.2008); „un veritabil Război al eolienelor" (agentia.org, 26.07.2010). Substantivizarea poate proveni, prin elipsă lexicalizată, din turbină eoliană, dar s-ar putea explica și ca preluare din franceză („Les éoliennespermettent de produire de l'électricité à l'aide du vent", arehn.asso.fr). Uneori, utilajul modern este identificat, prin analogie, cu ajutorul denumirii celui asemănător, dar
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
violată fix în noaptea de Înviere, când se întorcea de la biserică” (agentia.org., 25.04.2011); „A intrat în coliziune fix cu mașina poliției” (ziare.com, 25.01.2011) etc. Fix are și alte dezvoltări contemporane. Ca substantiv, prin elipsă lexicalizată, poate însemna, tot în limbajul colocvial, „idee fixă, obsesie” („este student la Drept în anul trei și are un fix cu bicicletele de când se știe”, monitorulexpres.ro). O altă evoluție a dus la locuțiunea adjectivală și adverbială la fix, cu
La fix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5320_a_6645]
-
mai înainte cu ajutorul unor sintagme: "un maidanez ce ne lătra cu patos" ("Evenimentul zilei" = EZ, 2245, 1999, 12). într-un text jurnalistic, în care se observă pasiunea pentru variația sinonimică, obiectul prezentării e identificat prin termeni generici, sintagme descriptive, elipse lexicalizate, substantive colective: "zeci de mii de cîini vagabondează", "mușcăturile patrupedelor", "înmulțirea animalelor", "apariția haitelor", "omorîrea cîinilor vagabonzi", "deparazitarea... vagabonzilor", "cîini comunitari","au devenit "cîini de casă"" ("România liberă" = RL, 1680, 1995, 20). Din lista citată, cea mai interesantă și mai
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
tifosi", "stranieri" - au pătruns cel mai mult în limbajul curent al comentariilor, chiar cu unele improprietăți (poate voite) și cu extinderi de uz glumețe: "peluza dreaptă a intrat în silenzio stampa". Pe o cunoaștere comună se bazează și frecvența elipsei lexicalizate - "începutul Europenelor", "două "galbene"". Raportul de familiaritate dintre jurnalist și cititorii săi e evident și în folosirea unui stil colocvial-argotic - "grangurii din UEFA"; "fundașul Novotny i-a cosit piciorul lui Adi Ilie"; "servit ca la Ritz"; "nemții bagă material" - uneori
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
scris - ghilimelele și punctele de suspensie -, ca și cele specifice comunicării orale - o anume intonație și, în ultimul timp, gestul de "punere a ghilimelelor" - reduc subtilitatea ironiei la o destul de banală folosire a unor cuvinte cu sens schimbat. Tipice semnale lexicalizate sînt mărcile distanțării, în relatarea ironică a opiniei altuia: cică, vezi Doamne, pasămite, chipurile, măi să fie! Există însă și un alt tip de mărci, mai puțin explicite: cuvintele care s-au încărcat în timp, prin uz, de conotații ironice
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
Pentru a putea deveni o cultură "majoră" în secolele care vor urma - scrie d-sa - cultura românească a secolelor al XVI-lea și al XVII-lea a trebuit să adopte mai întâi conceptele elementare ale gândirii și sensibilității general-europene, concepte lexicalizate mai întâi și în mod preponderent în cele trei limbi clasice și liturgice, limbile internaționale ale mediilor cultivate" (subl. RC). Din perspectiva acestor adevăruri, este mereu reiterată și nuanțată de-a lungul studiului importanța naționalizării prin traduceri a Bibliei pe
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
să aibă cunoștință despre lumea interlopă, metodele ei și modurile de operare; să fie familiarizat cu felul lor de a vorbi”, G.I. Olteanu et al., Metodologie criminalistică, 2008, p. 245). Mai puțin răspândită e utilizarea femininului interlopă, substantivare prin elipsă lexicalizată (după model francez sau prin evoluție independentă) din sintagma lume interlopă: „cunoscut în interlopă sub numele de «Ceapă», capul unei rețele de tip mafiot” (infoportal.ro); „a strălucit în interlopa gălățeană” (impact-est.ro). Noutatea ultimelor decenii este, cum am spus
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
a intra la grădi?" (copilul.ro) - și chiar în titluri jurnalistice: "Atac la taxa de Ťgrădiť" (bihon.ro). O altă abreviere ușor ironică, foarte răspândită, e profi (cuvânt bisilabic, cu accentul pe o; a nu se confunda cu pluralul abrevierii lexicalizate prof). Profi e rezultatul trunchierii cuvântului profesionist și al adăugării în finală a vocalei i, tipice hipocoristicelor sau termenilor de adresare afectuoasă (scumpi, iubi etc.): "Care ești, bă, Ťprofiť p-aici? (M. Stănescu, 2.12.2009, voxpublica.realitatea.net). Termenul
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
putem distinge, din capul locului, cel puțin două scriituri: un anumit tip de text filosofic tradițional (de pildă conferințele pronunțate în fața studenților, indiferent de rafinamentul sau complexitatea lor), deci ampla frază "sintaxată", care formulează ipoteze, își dezvoltă argumentele, folosește expresii lexicalizate precum "valorile de... " etc.; și, pe de altă parte - motiv pentru care a fost catalogat drept scriitor -, texte ca La carte postale sau unele chiar mai stranii... LP: La dumneavoastră există însă o articulație a filosofiei prin poem. Fără precedent
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
de firmă ar fi atunci cele făcute în casă, la croitor, într-o fabrică etc. Evoluția internă s-ar putea explica doar printr-o substituire în sintagma deja existentă - dar cu sens mai larg - de marcă, sau printr-o elipsă lexicalizată (de firmă = "de firmă mare, importantă"). Mai probabilă e totuși o influență străină. Mi se pare posibil ca modelul (direct sau impus prin vreun intermediar) al determinării să fie o construcție frecventă în italiană; unde aceleași concept - de "produs celebru
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
de des sînt scrise acum sudat grupurile de cuvinte - precum crecă, din exemplele de săptămîna trecută - pentru că respectiva grafie se poate datora neglijenței, amuzamentului sau teribilismului -, ci în ce măsură formele respective pot reprezenta, din punct de vedere sintactic și semantic, elipse lexicalizate. Formele verbale construite cu conjuncția să ca element introductiv al unei completive sau subiective (poa' să, tre' să) au mai puțin autonomie decît combinațiile cu că: las'că devine o marcă discursivă, un conector pragmatic, în care suspensia subordonatei produce
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
și tencuiala noi etc.”) (forum.getfit.ro, 25.03.2009). O denumire mai transparentă este sală de forță („vedem foarte multe persoane în sala de forță sprijinindu- se de aparate”, sfatulmedicului.ro). S-a impus în uz mai ales elipsa lexicalizată, astfel că în construcția (a merge) la sală termenul sală nu mai are nevoie de atribute și determinări: „E.B. merge la sală, dar tot fast-food mănâncă” (Click!, 16.06.2011); „M.D. nu chiulește de la sală nici măcar sâmbăta!” (cancan.ro) etc.
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
vedere categorial: categoriile lexicale N, V și A sunt create în sintaxă prin combinarea categoriilor micul n/v/a cu rădăcinile lexicale (engl. root); micul v introduce un eveniment (Marantz 2005). Trăsăturile abstracte prezente în centrele funcționale din sintaxă sunt lexicalizate (li se atribuie un conținut fonologic la spell out) prin Inserția Vocabularului, care are loc în morfologie. Itemii de vocabular sunt individuali, fiind alcătuiți dintr-un exponent fonologic și trăsăturile asociate cu acesta și sunt inserați așa încât itemul cu cel
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argumentul extern (Voice). Ideea este preluată de Collins (2005: 96, apud Roberts 2007b), care propune disocierea proprietăților de tranzitivitate ale v: (a) activ: v atribuie rol tematic extern; v verifică Cazul acuzativ; (b) pasiv: v atribuie rol tematic extern; Voice (lexicalizată ca by 'de (către)') verifică acuzativ. Roberts (2007b) sugerează o soluție alternativă: Voice, centrul fazei interne a propoziției (engl. internal clausal phase), are trăsături φ neinterpretabile care sunt realizate prin Cazul acuzativ. În propozițiile active, acestea sunt moștenite de v
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
categoriei v, cât și pe cele ale categoriei T. În cazul reflexivelor inerente, se nu poate fi inserat în poziția de argument intern: este un argument suprimat lexical, care se poate exprima printr-un GPrep. Reflexivele inerente acceptă grupuri prepoziționale (lexicalizate sau nu): Studenții se abțin (de la comentarii) Los alunos lembraram-se (do exame). Propunerea autorilor este că acest grup prepozițional este un argument intern, iar verbele pronominale/reflexive romanice sunt structuri antipasive (vezi Capitolul 1, 6.3.). Această idee este compatibilă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pronominal de acuzativ, cu trăsături φ subspecificate − persoana 3, nu există gen sau număr, Cazul acuzativ −, deci trebuie să primească, nu să verifice trăsătura de număr (în poziția Spec,I sau Spec,T). Se este coindexat cu un nominal care (lexicalizat sau nu) ocupă poziția de subiect canonic. Cornilescu (1998: 319) arată că structura cu se respectă Generalizarea lui Burzio: din moment ce verbul poate verifica trăsătura de Caz structural acuzativ, are o poziție tematică de subiect. Verbele cu se acuzativ au o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a bea, a recita, a fuma, a suge, a tricota, a murmura, a asculta, a traduce; a se pregăti, a se spăla. Cornilescu (2001: 484−488) arată că nominalizarea supin + subiect este întotdeauna de tip activitate/proces, obiectul nu trebuie lexicalizat (ca să măsoare evenimentul), pe când cea de tip supin + obiect denotă o schimbare, o activitate. Nominalizările de la același verb folosesc sufixe diferite, rezultând nominalizări de tip eveniment cu trăsături aspectuale și sintactice diferite (contribuția semantică a sufixului): ● nominalizările infinitivale apar numai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poate fi recunoscută drept adevărată sau falsă, în cazul metaforei proprietatea respectivă e asumată doar de vorbitor, care caută să obțină adeziunea conlocutorilor. Acest lucru conferă metaforei un caracter conotativ. Limbajul însuși abundă în metafore mai mult sau mai putin lexicalizate, fixate în catahreze; logică lui nu e întotdeauna reductibila la opoziția adevărat/fals, ci mai degrabă la „mai mult sau mai putin adevărat”. Limba este locul continuului și al vagului. Echivalentă vagă, tipică metaforei e favorizată de uzajul selectiv: locutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]