76 matches
-
elipsă și doar funcția de generator semantic, nu și aceea de formator de cuvinte, deși însuși calificativul "lexicalizat" folosit pentru a-l caracteriza ar trebui să sugereze deținerea și a acestui rol. Deși există numeroase exemple de adjective pe deplin lexicalizate ca substantive, la genul și numărul pe care le aveau în termenul complex (rom. scurt s.n. < scurt[circuit], scurtă s.f. < [haină] scurtă), este valoroasă (dar generalizatoare) observația autorilor că avem a face cu "un proces în curs, dovadă că anumite
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
din limba franceză pe baza a trei principii de asociere: similaritatea, contiguitatea și contrastul, incluzând inovațiile lexicale rezultate în urma absorbției lexicale printre fenomenele datorate contiguității sintagmatice: "Un exemplu reprezentativ este cel al absorbției lexicale bazate pe formarea cuvintelor și sintagmelor lexicalizate franceze: un ordinateur portable și un téléphone portable. În uzul cotidian (al limbii franceze n.n.), aceste întrebuințări se dovedesc a fi prea lungi: ordinateur și téléphone dispar, lăsându-și locul lui portable. Această elipsă (iată că termenul apare din nou
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
etc.). Mai mult, folosirea cu preponderență a siglei, în detrimentul bazei, și pierderea contactului cu aceasta sporește "misterul" formării lor: Wikipedia.engl. nu mai poate discerne termenul sintagmatic exact de la care s-a format, în urmă cu abia 15 ani, sigla lexicalizată DVD sau dvd: engl. D[igital] V[ideo] D[isc] sau D[igital] V[ersatile] D[isc]? Acronimele au, desigur, șanse mult mai mari de a se autonomiza, în concurența lor cu variantele întregi, decât siglele alfabetice, deoarece iau de la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rom. tuberculoză)50 se citește în rom. /tebeče/, în germ. /tebe/, respectiv /tebece/, în magh. /tebece/, în fr. /tebese/, în sp. /tebeθe/, respectiv /tebe/, iar în engl. /tibi/. De altfel, în unele limbi au fost create derivate de la acest simbol lexicalizat, v. magh. tébécés, rom. tebecist. Simbolurile de tip siglă devin, de regulă, mai cunoscute decât denumirile întregi originare, a căror identificare rămâne în sarcina unui cerc restrâns de specialiști. 3.3. Întrucât simbolurile sunt standardizate pe plan internațional, literele lor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care provin: II. 5. Cuvintele trunchiate (fr. troncations sau mots tronqués, engl. truncations, clippings, clipped words sau shortenings, germ. Kurzwörter) sunt, după cum arată și denumirea lor, concepute din capul locului, adesea în limbajul familiar sau argotic, ca unități pe deplin lexicalizate, cu aspect de cuvânt, pentru a înlocui termenii "prea lungi" din care provin. Trunchierea analizată de regulă ca procedeu de formare a cuvintelor și identificată adesea, greșit, cu scurtarea sau cu condensarea se află printre caracteristicile argoului școlăresc și, în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fenomenul printre cauzele schimbărilor semantice folosesc chiar denominația "condensarea unei expresii analitice", "condensarea semantică" sau "condensarea unor expresii frecvent utilizate" (Șerban Evseev, p. 156). Chiar și cei care sesizează diversitatea fenomenelor lingvistice numite prin tradiție elipsă caracterizează așa-numita "elipsă lexicalizată" prin faptul că aceasta "adaugă un sens nou unui cuvânt desprins dintr-o sintagmă stabilă, uneori modificându-i și clasa gramaticală" (ELR, s.v. elipsă). Problema care trebuie pusă și în acest context, al analizei semantice, este măsura în care fenomenul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în limba maghiară, vocala o de la finala cuvintelor este întotdeauna lungă (ó), în timp ce vocala -ocare leagă elementele compuselor tematice de origine greacă este întotdeauna scurtă (automata, dinoszaurusz, diszkotéka, fotográfia, technológia etc.); atunci când sunt însă detașate din astfel de împrumuturi și lexicalizate, elementele respective sunt rostite și scrise cu o lung, ca orice cuvânt obișnuit, indiferent dacă se folosesc ca termeni autonomi (autó, dinó, diszkó, fotó, technó etc.) sau în noi compuse formate cu astfel de teme (afrófrizura, autópark, fotóalbum, fotóriporter, fotómúzeum
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
en or și rom. inel de aur corespund compusului germ. Goldring și celui magh. aranygyűrű (arany "aur", gyűrű "inel"). În germană, de pildă, aproape orice relație de determinare poate fi exprimată fie printr-o expresie sintactică, fie printr-un compus lexicalizat sau ocazional (Zimmer für die Kinder = Kinderzimmer "cameră pentru copii"; Stille wie am Grab = Grabesstille "tăcere mormântală"), iar formarea cu ușurință a compuselor satisface tot nevoia de concizie: un cuvânt compus, oricât de lung ar fi, este de regulă mai
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lexicalizare; până să treacă în acest stadiu, adică atâta timp cât se mențin doar în stadiile primare ale condensării interne, cuvintele se află în tranziție de la construcțiile eliptice întâmplătoare, cu șansă mai mare sau mai mică de lexicalizare, la cele cu statut lexicalizat permanent. Capitolul VI ETAPELE CONDENSĂRII Condensarea lexico-semantică petrecută pe terenul unei limbi oarecare este un proces care, dacă este studiat pe baza unor exemple concrete, poate fi surprins în diferite momente ale transformării termenilor complecși în cuvinte simple. În principiu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pregnanța referentului în domeniul respectiv, constituie însă un factor reductor al acestei diferențe (v. Jacques, p. 112). În primele două etape ale condensării, omiterea capului grupului sintactic sau a modificatorului propune o nouă denominație, improvizată însă, întrucât nu este încă lexicalizată și nici nu concurează termenul complex originar, ci numai îl înlocuiește vremelnic; grupul sintactic poate reveni oricând în cursul discursului, rămânând singura denumire constantă și unanim recunoscută a obiectului de referință. 3. Cuvintele rezultate prin condensare intră în cea de-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
singura denumire constantă și unanim recunoscută a obiectului de referință. 3. Cuvintele rezultate prin condensare intră în cea de-a treia etapă, cea concurențială, în momentul în care, generalizându-se și stabilizându-se cu înțelesul dobândit în urma condensării, devin variante lexicalizate uneori normate prin acceptarea lor în dicționare ale termenilor complecși de bază și sunt folosite cel puțin la fel de frecvent ca și aceștia. Ele concurează baza sintagmatică sau compusă, pe care, datorită conciziei lor, o pun în pericol de dispariție. În
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sintagme, ale căror înțelesuri le-a preluat: uneori, "același cuvânt, în funcție de contextul situațional sau de vecinătăți, se decodează diferit" (Dindelegan, p. 2); cu unele accepții, cuvântul se poate afla într-o etapă primară, în timp ce cu altele ar putea fi deja lexicalizat. De fapt, astfel de exemple cu semnificații multiple trebuie considerate cuvinte distincte, având etimologie diferită și sensuri care nu decurg unul din celălalt. Adjectivul rom. stâng,-ă, de pildă, s-a substantivat, devenind s.m. și f., și a căpătat variate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ceea ce conferă de la bun început notorietate și autoritate noilor formații; numeroși termeni reținuți din sintagme nu trec niciodată în etapa lexicalizării, ci se opresc la nivelul întrebuințării ad hoc, al substituirii ocazionale a sintagmelor sau compuselor; multe cuvinte condensate și lexicalizate nu ajung la etapa finală, concurând liber, în continuare, cu bazele lor sintagmatice. Nici debutul procesului de condensare nu este întotdeauna limpede: deși elipsele propriu-zise, adesea îmbrăcând forma omisiunilor anaforice, trebuie eliminate din rândul cazurilor de condensare împlinită, ele pot
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a procesului de condensare. Oricum, cele patru etape pot fi grupate câte două: în etapele primare, decodarea rezultatului condensării este încă dependentă situațional și uneori chiar tematic, deoarece procesul poartă unele urme caracteristice ale elipsei lexicale, în timp ce cuvintele pe deplin lexicalizate, aflate în ultimele două etape, se sustrag condiției de uz deictic (nemaivorbind de aceea de uz anaforic), devin pe deplin autonome față de contextul extralingvistic sau lingvistic, iar elementele omise nu mai sunt subînțelese și refăcute mental, ci noul cuvânt exprimă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la condensările petrecute pe terenul unei anumite limbi. Cât privește exemplele de condensare realizate în "momentul" împrumutării dintr-o altă limbă, ele nu parcurg, desigur, aceleași etape, ci se încadrează, de obicei, de la bun început în rândul cuvintelor pe deplin lexicalizate, fără concurență și independente de context. Există totuși o categorie de împrumuturi care nu intră direct în etapa finală, ci în cea de a treia etapă, în care concurează cu termenii complecși de bază. În această situație se află împrumuturile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a doua (la dreapta) < prima sau a doua [stradă] etc.; dependența de contextul lingvistic sau situațional și statutul conjunctural, nelexicalizat al rezultatelor acestor omisiuni fac ca ele să rămână la nivelurile primare ale condensării. Totuși, unele exemple sunt pe deplin lexicalizate: fr. premier "prim-ministru" < premier [ministre] "idem"; fr. première "primă reprezentație a unui spectacol, premieră" < première [représentation] "idem"; oc. prima "primăvară" < lat. prima [vera] "idem"; sp., port. primo, prima "văr primar, vară primară" < lat. primus [consobrinus], prima [consobrina] "idem"; rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
acest tip de condensare, gradul de expresivitate a frazeologismului sporește 113; unele proverbe de tip propoziție nominală: Vorba lungă, sărăcia omului. Prin însăși fixarea lor ca structuri imuabile, expresiile idiomatice condensate corespund, pe planul sintactic mai larg al enunțului, cuvintelor lexicalizate rezultate prin condensare. Deosebirea față de condensarea lexico-semantică este că rezultatul omisiunii este o unitate frazeologică sau un enunț de tip nominal (chiar dacă acesta poate fi constituit dintr-un singur termen, care însă nu este nou format, ci dobândește doar un
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dar tot atât de posibil este să fi fost împrumutat din franceză, unde blindé s.m. are același sens, fiind condensat din sintagma [véhicule (militaire)] blindé. 1.3.5. Cam la fel se întâmplă și cu temele de compunere detașate din compuse și lexicalizate: ele preiau, aproape fără excepție, configurația și caracteristicile gramaticale ale etimoanelor lor. Adjectivele rezultate prin condensarea unor compuse tematice sunt invariabile, deci nu poartă mărci ale genului sau numărului (rom. aparat(e) foto, recepție stereo, emisiuni radio; fr. hyper "hiperactiv
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
receptorul său. Condensarea poate avea loc cu adevărat atunci când acești doi participanți la comunicare sunt acordați la același ton, când nu mai este nevoie de secvențe suplimentare pentru exprimarea și receptarea unei idei sau a unei emoții. Cuvântul condensat și lexicalizat devine suficient sieși; el nu necesită alte explicații, sugestii, completări sau reconstrucții mentale de contexte absente; el este un semn scurt care spune totul. Abrevieri și sigle bibliografice Avram = Andrei Avram, Comentarii și ipoteze etimologice, București, Editura Academiei Române, 2006. Blank
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pronominale, în limbile în care există, separă două categorii de limbi: limbi în care apar în distribuție complementară cu pozițiile de subcategorizare (este cazul francezei), unde cliticele pronominale se leaga obligatoriu de o categorie vida, apariția lor excluzînd ocurenta complementului lexicalizat); limbi în care cliticele pronominale dublează poziția de subcategorizare, situație existența în română, cunoscută sub denumirea de "dublare clitică" (v.: îl văd pe Ion; îi dau lui Ion)." (DSL 2001: 109-110). 173 Cf. art. "Tipologie lingvistică", în DSL, p. 543
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu relevanță sincronică, cel puțin într-o anumită măsură. Imaginea mentală subiacentă, care este în general un fenomen psihologic individual, posedă anumite elemente care sunt mai mult sau mai puțin stabile și intersubiective și care lasă urme în sensul figurat lexicalizat al unei UFC [în original: CFU = conventional figurative unit] (i.e., în sensul său efectiv) sau în acele părți ale planului conținutului său care sunt atribuite în mod tradițional pragmaticii. Aceste elemente ale imaginii mentale alcătuiesc componenta imaginativă a UFC. Componenta
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în ambii termeni ai raportului partitiv, grupul nominal cuantificat este exprimat, de obicei, o singură dată, pe lângă unul dintre numerale, fiind nelexicalizat ("nul" ca realizare fonetică, dar "implicit" sub aspect sintactico-semantic) pe lângă celălalt numeral. În funcție de topica relativă a grupului nominal lexicalizat și a celui nelexicalizat, structurile au două realizări, utilizate în variație liberă: doi din trei români sau un român din trei, un taximetrist din zece etc. 2.7.2. Unele structuri partitive tind să se apropie de statutul unui clișeu
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
scris - ghilimelele și punctele de suspensie -, ca și cele specifice comunicării orale - o anume intonație și, în ultimul timp, gestul de "punere a ghilimelelor" - reduc subtilitatea ironiei la o destul de banală folosire a unor cuvinte cu sens schimbat. Tipice semnale lexicalizate sînt mărcile distanțării, în relatarea ironică a opiniei altuia: cică, vezi Doamne, pasămite, chipurile, măi să fie! Există însă și un alt tip de mărci, mai puțin explicite: cuvintele care s-au încărcat în timp, prin uz, de conotații ironice
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
de firmă ar fi atunci cele făcute în casă, la croitor, într-o fabrică etc. Evoluția internă s-ar putea explica doar printr-o substituire în sintagma deja existentă - dar cu sens mai larg - de marcă, sau printr-o elipsă lexicalizată (de firmă = "de firmă mare, importantă"). Mai probabilă e totuși o influență străină. Mi se pare posibil ca modelul (direct sau impus prin vreun intermediar) al determinării să fie o construcție frecventă în italiană; unde aceleași concept - de "produs celebru
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
în ortografie, așa cum este cazul în limba engleză, cu excepția distincției între ""o"" și ""o"" (sandhi, cu toate acestea, reflectă sistemul de scriere atât în sanscrită cât și în multe alte limbi indiene, precum și în italiană și în cazul cuvintelor sintactic lexicalizate). În fonologia japoneză, sandhi este expus în primul rând în "rendaku" (mutație a consoanei în unele contexte) și în conversia caracterului つ sau く (TSU, ku), (sokuon っ), ambele sunt reflectate în ortografie - într-adevăr, っ simbolul este derivat din
Sandhi () [Corola-website/Science/332725_a_334054]