282 matches
-
doua (2003), autoarea adaugă la ecsivă sensul "știre, anunț", ilustrat de expresia preluată probabil de la Tandin (a da ecsivă). George Volceanov și Anca Volceanov (Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române, 1998) tratează cuvântul tot în două intrări lexicografice diferite: ecsivă - "act găsit într-un portofel furat"; "mesaj scris trimis pe căi ilicite complicilor din libertate" și ixivă - "act de identitate". Definițiile rămân neschimbate în ediția din 2006, semnată doar de G. Volceanov. E destul de evident că, etimologic, ecsivă
Exive sau ixive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7181_a_8506]
-
cu modificările ulterioare, cu prilejul Zilei Limbii Române, în semn de apreciere pentru excelența de o viață de care a dat dovadă în cercetarea și predarea istoriei limbii române, în editarea de texte vechi, precum și în realizarea unor instrumente lexicografice, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se conferă Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler doamnei profesor dr. Dimitrescu-Niculescu Florica, profesor emerit al Facultății de Litere, Universitatea din București, membru de onoare al Academiei Române. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În
DECRET nr. 1.139 din 28 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274018]
-
mea va face diferența”, evenimentul.ro); se apropie, astfel, de statutul unei adevărate locuțiuni verbale. Tiparul a intrat și în alte limbi (fr. fait la différence, it. fa la differenza etc.). Interesant e că în franceză construcția exista deja; sursele lexicografice (Wikipedia, Trésor de la langue française informatisé) o ilustrează prin citate din Voltaire („C’est la seule vertu qui fait la différence”) sau Michelet („Sans doute l’éducation fait la différence”). Expresia este deci mai veche și dezvoltată în interiorul limbii franceze
Face diferența by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5890_a_7215]
-
acestea le transmit, aptitudinea lor de a sprijini elogiul sau blamul. În cazul unor termeni al căror sens cuprinde noțiuni morale, lucrurile se pot complica și mai mult. Maliție, malițiozitate și malițios sunt exemple interesante pentru inevitabila limitare a surselor lexicografice. În explicarea lor apar de obicei termenii răutate și răutăcios (maliție: „înclinarea de a fi malițios; răutate, malițiozitate. Vorbă, atitudine, glumă răutăcioasă”; malițios: „răutăcios, caustic”, DEX), a căror componentă negativă e neîndoielnică. Răutăcios prezintă totuși o situație mai complicată, vizibilă
Programe malițioase by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4841_a_6166]
-
referiri la compania barometrică („unul din tâlhari, fost zece ani amploaiat la o companie barometrică, urmărindu-l de pe miros, l-a găsit”, Furnica, 2-103, 1906; „Compania barometrică locală”, Furnica 3-135, 1907). Misterul sensului ieșit din uz (total absent în instrumentele lexicografice actuale) e lămurit, din fericire, de dicționarul academic (Dicționarul limbii române, A-B, 1913): în afară de sensul general al termenului barometric („privitor la presiunea atmosferică”), acesta înregistrează sintagma companie barometrică, cu explicația „societate pentru curățirea latrinelor prin presiunea atmosferică”. Din denumirea
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
printr-un joc superior al imaginației, creează o întreagă lume ficțională, cu normele ei prestabilite, cu relieful său inconfundabil. Prozatorul procedează printr-o dedublare, decelând, alături de sensul impus de tradiție, un al doilea sens. Evident, iluzia unor reguli și norme lexicografice riguroase este menținută, se folosește un sistem de note bibliografice, ținuta erudită e completată de trimiteri livrești, realizându-se, însă, cu toate acestea, prin apelul la ficționalitate, o continuă polarizare între tradiție și experiment epic, între norme prestabilite și semnificații
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
a animalului „în limbajul copiilor”, despre care se spune că este folosit și ca interjecție de chemare. Mai multe studii și dicționare ale limbilor turcice (Kurtuluș Öztopçu, Dictionary of the Turkic languages, 1996; Turkic languages, 2004 etc.), ca și paginile lexicografice din internet (wikipedia, wiktionary) indică marea răspândire a variantelor pisik, pișik, piși în interiorul acestei familii de limbi, în primul rând în azeră și turkmenă. Așadar, e foarte posibil ca pisic să fie în română un cuvânt de origine turcică, împrumutat
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
forma prognostic (cu accentul pe silaba penultimă sau pe finală: prognóstic și prognostíc), cu sensul „prognoză medicală”, de pronostic (cu accent pe finală) - „previziune”. Investigația cea mai la îndemână (cu ajutorul motorului de căutare Google) pare să confirme justețea acestei opțiuni lexicografice: pronostic are cel mai mare număr de apariții, mai ales în legătură cu pariurile, cu previziunile asupra unor competiții sportive sau electorale, în vreme ce prognostic apare aproape exclusiv în context medical. Pronostic și prognostic au origine comună, în limba greacă: substantivul prognostikon și
Pronostíc și prognóstic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5522_a_6847]
-
Pil, Pungescule, și pe urmă aport... - Oare? - Dă colb agiei pă sdreavăn. - Dă la mertepea? - Țeapăn...” (II, 7). Din fericire, toate elementele sale sunt cuprinse și explicate în dicționarul academic (Dicționarul limbii române, DA/DLR), parțial și în alte instrumente lexicografice. Pil și aport provin din franceză, fiind preluate prin intermediul jargonului de vânătoare: pil e „strigăt cu care vânătorul îndeamnă câinele să se arunce asupra vânatului; apucă! prinde!”, din fr. pille, DLR, tomul VIII, partea a 2-a, 1974); aport (apporte
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
o singură marcă, cea mai simplă, dar îngrijorător de înșelătoare pentru cei nepreveniți: repetiția (la p. 48 exercițiul acesta de prestidigitație se desfășoară cu maximă transparență); „Moima”, care apare pretutindeni în acest volum, ca entitate terifiantă, dar imprecisă somatic, trimite, lexicografic, către două posibile sensuri regionale și învechite: cel de „maimuță” (emblemă a spiritului parodic, în definitiv) și cel de „umflătură”, nocivă aceasta, cu rezonanțe maligne, întocmai discursului fals profetic, întotdeauna verbios și ornat, pe care Conkan îl denunță; în sfârșit
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
limbii italiene, aducînd în sprijinul afirmațiilor sale un bogat material lingvistic, mai ales de natură lexicala. Realizat pe parcursul a zece ani, Vocabularul italiano-român și româno-italiano-francez, cu trei tractate gramaticale și cu adăugarea numelor proprii celor mai importante reprezintă o lucrare lexicografica ambițioasă și utilă pentru redactarea căreia autorul a consultat, după cum afirmă în prefață bilingva (româno-italiană), toate dicționarele românești aflate în circulație la vremea respectivă. Dicționarul lui Frollo, proiectat a apărea în cel puțin zece fascicole, din care au văzut însă
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
nu cadă prizonieri unor tabuuri și clișee? Temerara expediție începe cu „Abendbrot” , modesta și cucernica „cină cea de toate zilele” prin care credincioșii luterani desfid și azi excesele gastronomice ale „papistașilor”. Ultimul popas din cele peste 60, incluse în traseul lexicografic, are o încărcătură dramatică și un final deschis: Zerrinsenheit. Termenul desemnează sfîșiere (interioară), zbucium sufletesc, conflict între idealuri și realitate. Acest ADN „sufletesc” propus de cei doi autori nu este complet, dar fiecare din elementele spiralei este purtătorul unor mărci
O carte de citire by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/2945_a_4270]
-
copiilor abandonați din România", revistapresei.ro). Pluralul dresuri se specializase în limba veche și pentru un alt soi de reparare: cu sensul ,farduri". Modul în care e folosită expresia a face și a drege e greu de prins în definițiile lexicografice. De altfel, cele mai multe dicționare românești nici măcar nu înregistrează formula; în DEX sînt selectate și descrise doar două situații pentru face și drege: a) ,se străduiește să rezolve, să realizeze ceva"; b) ,se laudă, face caz că se străduiește să realizeze
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
mult, nici mai puțin decât varianta autohtonă a intraductibilului cuvânt nemțesc. De fapt, relația e și mai subtilă, sensurile celor două cuvinte nesuprapunându-se complet, ci completându-se la nevoie cu nuanțe. Profesorul Cazimir găsește, pentru a ilustra întregul scenariu lexicografic, o sugestie de o formidabilă plasticitate: „Cunoașteți procedeul anaglifelor? Prin contopirea a două imagini ușor diferite, privite cu ochelari bicolori (o lentilă verde și una roșie), se obține o uimitoare senzație de relief. Același efect îl dă contemplarea paralelă a
Caragiale față cu actualitatea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4205_a_5530]
-
un volum de poeme prin care autoarea își rotunjește creația poetică îndelungată și dovedește avansarea sa în timp din aspect tematic și la nivel de inspirație. 14. LEXICONUL SOLIȘILOR VOCALI ȘI INSTRUMENTIȘTI AI RNS de ILEANA OCOLIȘAN BABA - această lucrare lexicografică ne prezintă, cu ajutorul cuvintelor și fotografiilor, soliștii vocali și instrumentiști din rândurile etniei noastre române care au avut imprimări la acest post de radio, iar imprimările lor au fost transmise în emisiunile de la Radio Novi Sad de-a lungul existenței
ÎN ANUL 2013, LA EDITURA „LIBERTATEA” DIN PANCIOVA 18 mărturii livreşti despre prezentul şi trecutul nostru [Corola-blog/BlogPost/92792_a_94084]
-
este mai presus decât, făcând aluzie la ce zicea Iorga, de orice alcătuire economică sau formă politică, dacă acestea nu sunt puse în slujba culturii. Această lucrare de proporții nu este un dicționar, fiindcă acesta, conform DEX, este o lucrare lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi, ale unui domeniu de activitate, aranjate într-o anumită ordine, de obicei alfabetică. Lucrare masivă de care este vorba este o enciclopedie, citez tot din DEX, care spune că acest cuvânt este format din grecescul enkyklia
VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
-
de enciclopedie dat acestor volume. Și de atunci această denumire, pe bună dreptate, s-a impus în toate mediile de informație. Impunerea acestui termen s-a datorat faptului că lucrarea, iată, ajunsă la volumul 49, este un tip de operă lexicografică de mare întindere, care cuprinde cunoștiințe amănunțite despre personalități și activitățile lor organizate metodic. Numele de enciclopedie venind de la titlul dat unui dicționar francez prin anii 1751-1772 scris de Diderot și D`Alembert. Am făcut această incursiune în trecutul istoric
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR ÎN PRAG DE ANIVERSARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354338_a_355667]
-
lansala Rm.Vâlcea volumul 24. Și de atunci această denumire, pe bună dreptate, s-a impus în toate mediile de informație. Impunerea acestui termen s-a datorat faptului că lucrarea, iată, ajunsă la volumul 52, este un tip de operă lexicografică de mare întindere, care cuprinde cunoștiințe amănunțite despre personalități și activitățile lor organizate metodic. Numele de enciclopedie venind de la titlul dat unui dicționar francez prin anii 1751-1772 scris de Diderot și D`Alembert. Am făcut această incursiune în trecutul istoric
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢ ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360051_a_361380]
-
marilor Cioran, Ionesco, cei din exil, până la Mircea Iorgulescu, să nu uităm importanța traducerilor. Părerea mea este: conceptele filosofice nu le găsim în conceptele romanticilor germani de la Hegel, Schopenhauer, de la Nietzsch, le înțeleg, le înglobăm, dar le utilizăm prin vehiculul lexicografic francez. Aceasta este o altă latură importantă a francofoniei. Fran �co �fonia, orice s-ar spune, continuă la nivelele înalte, intelectuale. Și este bine? Este un serviciu adus limbii literare? Desigur că da, literaturii române și mai ales limbii literare
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
specializat cu care este cunoscut contributor, ca în: „El este de fapt un vechi contribuitor, scriind până acum 2 articole și foarte multe comentarii, astfel ajutând mult la creșterea acestui blog” (limbacailor.wordpress.com). Rămâne de văzut dacă viitoarele lucrări lexicografice vor include termenul contributor, care astăzi este respins de unii, dar preferat de alții (jurnaliști și nu numai). Șansele sale de a fi acceptat ar fi reprezentate de frecvența în limbă și de sensurile mai precise pe care le presupune
De ce autorii Republica.ro sunt „contributori”? () [Corola-blog/BlogPost/337708_a_339037]
-
lume a auzit de hot dog: e o chiflă (pâiniță) tăiată în două, având un crenvurst sau cârnat cald la mijloc. Acest produs gastronomic ne vine din America, unde înseamnă „câine fierbinte“ și această semnificație o găsim în toate lucrările lexicografice consultate. Dar e oare vorba de câine? Au împrumutat americanii hot-dog-ul de la chinezi, vietnamezi? Căci ei consumă carnea acestui animal. Nici vorbă, „câine cald“ (hot dog) e o mâncare specific americană. Și dictionarele etimologice franțuzești vorbesc de hot dog ca
HOT DOG de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344173_a_345502]
-
să fie interpretată în secolele viitoare. După o analiză foarte amănunțită a celei de-a doua revelări a acestui nume în Exod 6,2-8, partea finală a articolului este dedicată teodiceei Vechiului Testament (natură și atributele lui Dumnezeu). Pentru cercetarea lexicografica, acest dicționar, în ciuda vechimii sale, continuă să fie util. Dezbaterile pe care le evocă nu s-au încheiat și el reflectă cel mai amplu felul în care au început. • Dictionnaire Encyclopédique de la Bible, publié sous la direction du Centre Informatique
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pp. 315-318). Nu dă bibliografii, ci doar citează autori cu care e de acord sau cu care polemizează. Deși conține multe informații de tip enciclopedic, abundă și cele de teologie biblică. Dar punctul de plecare, în privința numelor divine, este analiza lexicografica și, uneori, gramaticala. • Vocabulaire de Théologie biblique publié sous la direction de Xavier Léon-Dufour, Cerf, Paris, 1988. Această lucrare de mare profunzime și claritate, alcătuită de un colectiv printre care strălucesc cele mai de seamă nume de exegeți biblici francezi
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
locuri în lucrarea lui Bayhaq, Kit"b al-’Asm"’ wa œ-œif"t. Ordinea în care sunt prezentate toate aceste lucrări, existente sau dispărute, este cronologică (după anul morții autorilor). Gimaret a intenționat inițial să le grupeze conform tipului de abordare: lexicografica, teologica și spirituală, dar a constatat că, în majoritatea cazurilor, aceste abordări se îmbină: orice comentariu face apel la considerații de ordin lexicografic, iar dezvoltările teologice se combină adesea cu sentințe ale maeștrilor sufi. Cu atat mai greu sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este cronologică (după anul morții autorilor). Gimaret a intenționat inițial să le grupeze conform tipului de abordare: lexicografica, teologica și spirituală, dar a constatat că, în majoritatea cazurilor, aceste abordări se îmbină: orice comentariu face apel la considerații de ordin lexicografic, iar dezvoltările teologice se combină adesea cu sentințe ale maeștrilor sufi. Cu atat mai greu sunt de încadrat lucrările dispărute, care sunt înserate în această enumerare cronologică. Vom enumeră și noi cele mai importante lucrări care s-au păstrat. • Al-Zamm
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]