129 matches
-
Elementele latine (fasciculele I-IV, 1907-1914) și, cu Gh. Adamescu, al Dicționarului enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1931). C. este un cercetător erudit, preocupat de cunoașterea și studierea folclorului dintr-o perspectivă interdisciplinară, comparatistă complexă. Datele furnizate de istoria limbii, dialectologie, lexicografie, etimologie sunt valorificate în scopul unei mai adânci înțelegeri și explicitări a fenomenelor culturii orale. Student fiind, a publicat mai întâi în „Revista nouă”, inițiată de B.P. Hasdeu, studiile Influența țiganilor asupra literaturii poporane române (1893), demonstrație ale cărei concluzii
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
publicisticii medicale fondând, în 1998, revista Pagini Medicale Bârlădene. A publicat plachete de versuri și eseuri. CIUBOTARU, Mircea, n. 19 mai 1944, Timișoara, Facultatea Fil. Iași, profesor liceul Negrești azi Univ. Iași, domenii de competență: lingvistică generală, istoria limbii române, lexicografie, etnolingvistică, onomastică (antroponimie și toponimie), istorie medie și modernă, genealogie. Preocupări științifice principale: anchete toponimice în județele Vaslui, Iași și Neamț, documentare arhivistică și etimologii, în vederea realizării unui dicționar toponimic al bazinului superior al râului Bârlad; valorificarea informației documentare acumulate
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
prin referințele la dominanta "explicativă" și "evaluativă" din discursul personajului, în ipostaza lui de actant, narator și chiar autor. Această abordare, realizată cu instrumentele poeticii și ale stilisticii vorbirii, atestă interesul deosebit pe care l-a manifestat prozatorul rus pentru lexicografie, în general, în particular, pentru particularitățile limbajului pe care îl foloseau locuitorii Gulagului zekii. Fără a se opri în mod special asupra lexicului specific Arhipelagului, analizat anterior de destui comentatori ai lui Soljenițîn, Cecilia Maticiuc este interesată în ce măsură acesta poate
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în șarașka. În plus, tânărul deținut, ca și prototipul său, a purtat cu sine, în închisorile și lagărele prin care a trecut, Dicționarul limbii velicoruse realizat în patru volume de Vladimir Dal. Soljenițîn a prețuit mult această lucrare fundamentală a lexicografiei ruse din secolul al XIX-lea pentru capacitatea sa de reflectare a bogăției și expresivității limbii ruse338. Pe lângă toate acestea, Nerjin are statutul de deținut în șarașka, în anul 1949, ca și Soljenițîn, în același an. Vina pentru care a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
acele cuvinte arhaice sau populare plastice, despre care scriitorul crede că nu trebuie lăsate să se piardă. Majoritatea cuvintelor din acest dicționar nu figurează în dicționarele normative ale limbii ruse. Chiar dacă lucrarea lui Soljenițîn nu este realizată după toate normele lexicografiei, având un pronunțat caracter subiectiv, ea constituie un demers important de recuperare a cuvintelor aflate în pericolul de a fi uitate. 339 А. Солженицын, В круге первом. Малое собрание сочинений в семи томах, том 1. ИНКОМ-НВ, Москва, 1991, c. 35
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ne lămurească nu numai asupra etimologiei, dar mai ales asupra istoricului termenului, scoțându ne din arhiva lui ceea ce este esențial de înțeles pentru fiecare: tradiționalismul, evoluția lui, realitățile în desfășurare, descriindu-ne moștenirile, împrumuturile, făcându-ne o adevărată școală a lexicografiei românești. A realiza istoricul orașului Dorohoi punându l sub zodia timpurilor, mai ales prin raportare la numele str ăzilor, făcândule istoricul, începând de la numirea lor prin „perifraze” de genul „Ulița de prin fața bisericii lui Ștefa n ce l Bătrân” sau
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mod evident prea obositoare; și astfel, a născocit o doctrină care trebuie să facă de prisos orice astfel de activitate [Ă] Dacă ea ar fi adevărată, atunci întreaga filozofie ar deveni, în cel mai bun caz, o știință auxiliară a lexicografiei și, în cel mai rău caz, o joacă fără rost.“19 Ca și Karl Popper de altfel, Russell a crezut că scrierile mai târzii ale lui Wittgenstein ar fi luate prea în serios dacă ar fi studiate, discutate și criticate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la momentul actual, au fost elaborate și editate dicționare asociative pentru cîteva zeci de limbi. Fiind predestinat tuturor celor interesați de studiul imaginarului lingvistic românesc, dicționarul poate fi de folos, în primul rînd, pentru lingviști în predarea cursurilor de lexicologie, lexicografie, psiholingvistică, lingvistică generală, culturologie, în didactica limbii române ca limbă maternă și străină. El oferă baza pentru cercetările culturale și interculturale, pentru elaborarea unor studii axate pe bilingvism. Filosofii și culturologii pot analiza în baza dicționarului consecutivitatea desfășurării elementelor care
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
coroborată cu o cuprinzătoare deschidere în timp și spațiu, ambele criterii fiind probate, l-au însoțit pe Mihail Mihailide în lucrarea sa, pe de o parte științifică prin documentarea de excepție și obiectivitate, pe de alta, prin respectarea tuturor regulilor lexicografiei moderne ("vitrina" surselor 334 de poziții, a notelor 7 pagini, a bibliografiei lucrărilor și autorilor consultați 444 de poziții), fiind impresionantă, atât prin cantitate, cât și prin calitatea și aducerea la zi a informației. Un act de suplimentară acribie, dar
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
târziu rămâne rolul lor important de a stimula gândirea științifică. Ovid Densusianu reușește să publice al II-lea volum Le seizieme siecle după mulți ani. Nu reușește să publice în continuare istoria limbii române pentru secolele următoare cum intenționa. În privința lexicografiei el este atras chiar de unele probleme de istorie a vocabularului romanic și în special a celui românesc. Densusianu este cel care corelează vorbirea de factorii reali colaborând astfel la semnificația practică a etimologiilor. Această problemă îl preocupă încă din
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
mod evident prea obositoare; și astfel, a născocit o doctrină care trebuie să facă de prisos orice astfel de activitate [Ă] Dacă ea ar fi adevărată, atunci întreaga filozofie ar deveni, în cel mai bun caz, o știință auxiliară a lexicografiei și, în cel mai rău caz, o joacă fără rost.“19 Ca și Karl Popper de altfel, Russell a crezut că scrierile mai târzii ale lui Wittgenstein ar fi luate prea în serios dacă ar fi studiate, discutate și criticate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
la rénovation de Paris, Editions Municipales, 1973 MANOLESCU, Nicolae, Metamorfozele poeziei. Metamorfozele românului, Polirom, Iași, 1999 MANOLI Ion, Cuvantul poetic francez, Știința, Chișinău, 1979 MANOLI Ion, Lexica potențială a limbii franceze contemporane. Teoria. Dinamicul. Specificul, Știința, Chișinău, 1981 MANOLI Ion, Lexicografia și stilistica cuvântului potențial, Știința, Chișinău, 1988 MARCOIN, Francis, Leș Romanș de Maupassant, Editions du Temps, Paris, 1999 MARIN, L., Utopiques: jeux d'espaces, Minuit, Paris, 1973 MARINO, Adrian, Modern, modernism, modernitate, Univers, București, 1969 MARRILLAUD, Pierre, Avant-propos în Leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Frijhoff, Willem (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009. Culda, Lucian, Sociologia procesual-organică, București, Editura Licorna, 1998; Lucian Culda, Procesualitatea socială, București, Editura Licorna, 1994. Dale, Van, Groot woordenboek van de Nederlandse taal (Utrecht/Antrewp: Van Dale Lexicografie, 2008). Dicționar de psihologie socială, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. Dijker, Anton J. M., Cognitive and Emotional aspects of Stereotype. A Functional Approach, teză de doctorat, Universitatea din Amsterdam, 1991. Donadoni, Sergio, Religia egipteană, în Giovanni Filoramo, Istoria religiilor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Tamse, The Political Myth, în J. S. Bromley and E. H. Kossmann (eds.), Some Political Mythologies: Papers Delivered to the Fifth Anglo-Dutch Historical Conference (The Hague: Hijhoff, 1975); Van Dale, Groot woordenboek van de Nederlandse taal (Utrecht/Antrewp: Van Dale Lexicografie, 2008), 2234; Mitul este o ficțiune narativă care implică de cele mai multe ori personaje, acțiuni și evenimente supranaturale și folosește idei general acceptate despre fenomene naturale și istorice":The Oxford English Dictionary, 2nd ed., vol. X, (Oxford: Clarendon Press, 1989), 177
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
formală, semantică și lite rară: prozodia (care, În sens strict, se ocupa de accent și accentuarea corectă a cuvintelor, precum și de pronunția Întregii fraze, id est punctuație); exegeza gramaticală simplă (cu pre cădere morfologică), precum și stilistică (retorica); explicarea cuvintelor (glosele, lexicografia), a elemen telor de realia (explicarea obiectivă a ceea ce se indică adesea prin „antichități“) și etimologică a cuvintelor (sensul ori ginar, evoluția); cercetarea formelor analogice (În morfo logie); exegeza estetică a operei literare (de această analiză țin și critica autenticității
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
subclasă cu un pronunțat specific semantic și gramatical, dar în cadrul acestei subclase există mai multe categorii de nume destul de diferite între ele, unele fiind, de fapt, entități lexicale asimilate numelor proprii. Poartă nume proprii, potrivit lucrărilor romînești de gramatică și lexicografie (normativă, mai ales): persoanele (prenume, patronime, nume de familie, supra nume, pseudonime), personajele (religioase, mitologice, folclorice, lite rare), animalele, entitățile geografice și administrativ-teritoriale (numite, cu un termen deja încetățenit, locuri), aștrii și constelațiile, marile epoci istorice, sărbătorile (laice sau religioase
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Deocamdată limba română există, iar autorul găsește în ea toate cuvintele necesare pentru a marca cu ele noțiunile, numai că ordinea lor alfabetică nu a mai putut fi păstrată, întâietatea revenind noțiunilor. Totuși cercetarea „Tezaurului” ar putea fi utilă pentru lexicografie dacă ținem seama de faptul că acesta „conține toate cuvintele din limbă, precum și expresiunile proprii limbii” (p. 8). Capitolul privitor la „formarea limbii române” (p. 93-122) urmărește scoaterea limbii române din formula arborelui genealogic indoeuropean cu încrengătura lui latină și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care îl vizitau la Ipotești. Poetul se împrietenește la liceul din Cernăuți și la Universitatea din Viena cu unii din colegii săi evrei, iar la Iași îi dă concursul lui H. Tiktin la întocmirea Dicționarului român german, lucrare fundamentală a lexicografiei românești. «Lecturile făcute împreună cu Eminescu, scrie H. Tiktin, și explicațiile pe care mi le-a dat cu această ocazie acest excelent cunoscător al limbii sale materne, mi-au prilejuit o mulțime de constatări lexicografice, gramaticale, literare și istorice»” (IX, 613
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
investighează literatura sonoră a variilor perioade din istoria muzicii or (in)validează, grație unei docte argumentații, producțiile contemporane, la noi muzicologia se limitează aproape exclusiv la ramuri îndeajuns de bătătorite precum istoriografia muzicală, etnomuzicologia, organologia, bizantinologia, estetica și stilistica generală, lexicografia, memorialistica, reluând preocupări axate fie pe binomul istoric-sistematic adoptat de tradiția universitară a ultimelor două secole, fie pe alte criterii de clasificare (muzicologie internă și externă) în maniera de mult colbuită a unui Forkel, Bourdelot, Fétis ori Riemann. Unde sunt
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
solvente, conform prescripțiunilor art. 141. Art. 169. Instrucțiunea ce se va da în liceele de băieți va consista din următoarele obiecte, ce se vor preda, din punct de vedere cu totul științific, de următorul număr de profesori. 1. Limba latină, lexicografie greacă și noțiuni de filologie, predate de doi profesori, dintre cari unul va preda numai limba latină în cele dendîi două, clase. 2. Limbele română, franceză și germană cu literaturele lor, predate de trei profesori. Profesorul de limba română va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vor preda muzica vocală și gimnastica ca în gimnazii. Art. 170. Articolul precedent se aplică și la liceele de fete, cu următoarele modificări. 1. În locul noțiunilor de filozofie profesorul sau profesoara de limba română va preda, pe lângă obiectul său principal, lexicografia latină și greacă cu noțiuni de filologie. 2. În locul celor doi profesori pentru limba latină, lexicografia greacă și noțiuni de filologie, vor fi doi profesori sau profesoare, pentru următoarele două cursuri. a) Noțiuni elementare de psihologie, logică, morală, drept și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la liceele de fete, cu următoarele modificări. 1. În locul noțiunilor de filozofie profesorul sau profesoara de limba română va preda, pe lângă obiectul său principal, lexicografia latină și greacă cu noțiuni de filologie. 2. În locul celor doi profesori pentru limba latină, lexicografia greacă și noțiuni de filologie, vor fi doi profesori sau profesoare, pentru următoarele două cursuri. a) Noțiuni elementare de psihologie, logică, morală, drept și economie politică; estetică cu aplicațiuni la artele frumoase și mai cu seamă la viața socială; pedagogică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la Ministerul Instrucțiunei contra diplomelor de bacalaureat în științe și litere. Aceste diplome vor fi date în numele Domnitorului etc. Așadar: 1) Limba și literatura greacă scoasă cu totul și din licee, prin urmare din întregul învățămînt numit până acum secundar; lexicografia greacă, de care vorbește art. 169 și care se preda în ultimul an sau în ultimii doi ani de profesorul limbei latine și noțiunilor de filologie, este o simplă explicare de cuvinte tecnice, oarecum un dicționar de cuvinte străine fără
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Liceul „Elena Cuza” (1943-1946), continuat în particular din motive de sănătate (absolvit în 1952), și la București Facultatea de Filologie, secția limba și literatura franceză (1953-1958). După licență este documentaristă, apoi cercetător științific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, Sectorul lexicografie și lexicologie (1959-1974). Debutează în 1966 la revista „Familia” cu povestirea Scrisoare către un cunoscut, și editorial în 1963 cu traducerea unui roman de André Wurmser; prima carte personală, culegerea de povestiri și teatru scurt ș.a.m.d., îi apare
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
din Franța. Pe de altă parte, un complement etnografic vine să Îmbogățească documentația lingvistică. Aceasta permite punerea În evidență a „fluidității faptelor de limbă” și reprezintă un veritabil conservator al graiurilor din teritoriu, mai ales În materie de fonetism și lexicografie. Astfel de atlase constituie excelente instrumente de referință pentru orice studiu de dialectometrie (măsurare matematică a variațiilor limbii În spațiu). M. V. & BONNAUD Pierre (1981), Terres et langages: peuples et régions, Clermont-Ferrand, Auvernhà Tarà d’oc, 2 vol. CALVET Louis-Jean (1987
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]