219 matches
-
Conjuncția; ● Prepoziția; Concepția privind sistemul părților de vorbire. 3. Sintaxa: ● Sintaxa propoziției: - Subiectul; - Predicatul; - Obiectul direct; - Obiectul indirect; - Atributul; - Complementul circumstanțial; - Elementele complementare. ● Sintaxa frazei: - Coordonare - Conjuncții specifice și elemente de legătură. - Subordonare: Propoziția concesivă Propoziția cauzativă Propoziția condițională 4. Lexicologie: ● Procedee de formare a cuvintelor - derivarea și compunerea ● Vocabulare general - vocabular de bază ● Neologismele ● Împrumuturile ● Expresii frazeologice (proverbe, expresii uzuale, zicători) Bibliografie: 1. Vișan, Florentina, Gramatica limbii chineze, vol. I - Morfologia, Ed. Universitatii București, 1997 2. Vișan, Florentina, Gramatica limbii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de bază ● Neologismele ● Împrumuturile ● Expresii frazeologice (proverbe, expresii uzuale, zicători) Bibliografie: 1. Vișan, Florentina, Gramatica limbii chineze, vol. I - Morfologia, Ed. Universitatii București, 1997 2. Vișan, Florentina, Gramatica limbii chineze, vol. II - Sintaxa, Ed. Universitatii București, 1999 3. Bălan, Luminita, Lexicologie chineza, Ed. Universitatii București, 2002 4. Bălan Luminița, Limba și scrierea chineză standard, Editura Universității București, 1998 5. Visan Florentina, Balan Luminita, Lingvistica chineza, Ed. Universitatii București, 2005 6. Li Dejin, Cheng Meizhen - Shiyong Hanyu yufa, Ed. Sinolingua, Beijing, 1988
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și semantice, utilizarea pronumelor relative; propoziții interogative directe și indirecte: clasificare, caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice; propoziții de tip cleft și pseudo-cleft: caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice; concordanța timpurilor; propoziții circumstanțiale (adverbial clauses); vorbirea directă, vorbirea indirectă. 3. Semantică și lexicologie, stilistică pragmatică, sociolingvistică ● Elemente de analiză semantică ● Relații lexicale: sinonimie, antonimie ● Limbaj figurativ și figuri de stil ● Limbaje de specialitate, stiluri funcționale ● Marcarea socială a interacțiunilor verbale prin mijloace lingvistice; funcții lingvistice ● Elemente de analiză a discursului; tipuri de text
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1. Fonetică și ortografie: Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; eliziunea și troncamento; despărțirea în silabe; punctuația. 2. Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia. 3. Morfologia: - Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective de singular/plural
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. d) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS, Universitatea București, 2003 vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Limba rromani (Morfologie și sintaxă), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Stilistica limbii rromani în texte (Antologie de traduceri și redactări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma; Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale; Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS, Universitatea București, 2003, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Limba rromani (Morfologie și sintaxă), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Stilistica limbii rromani în texte (Antologie de traduceri și redactări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale. Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI MATERNĂ ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS, Universitatea București, 2003, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Limba rromani (Morfologie și sintaxă), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Stilistica limbii rromani în texte (Antologie de traduceri și redactări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - capacitatea de a construi un climat educativ interactiv de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ A. LIMBA RUSĂ Fonetică și fonologie Sistemul fonetic și fonologic al limbii ruse. Lexicologie și semantică Cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemia. Sinonimia, antonimia, omonimia. Vocabularul activ, vocabularul pasiv. Lexicul rus ca sistem deschis (fond originar și elemente de împrumut, neologisme, arhaisme). Frazeologie Echivalențe totale, echivalențe parțiale, nonechivalențe frazeologice ruso-române. Morfosintaxă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
frazei Fraza prin coordonare: aspecte semantico-pragmatice ale coordonării. Fraza prin subordonare: [ ] propoziția relativă; [ ] propoziții circumstanțiale: temporale, condiționale, cauzale, concesive și finale. Concordanța timpurilor. Folosirea modului conjunctiv în propoziții independente și propoziții subordonate. Vorbirea directă și vorbirea indirectă. 5) Semantică și lexicologie, stilistică pragmatică Elemente de analiză semantică. Relații lexicale: polisemia, omonimia, sinonimia și antonimia. Limbaj figurativ și figuri de stil. Limbaje de specialitate, stiluri funcționale. Elemente de analiză a discursului; tipuri de text. Literatura spaniolă 1) Elemente de istorie literară: termeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura ProGnosis, București, 2001 Metodică și pedagogie ● Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 3. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ 1. LIMBA UCRAINEANĂ a) Semantică și lexicologie: ... ● Sistemul lexical al limbii ucrainene contemporane. Însușirile de bază; ● Omonimie. Noțiunea de omonimie. Principalele categorii de omonime; ● Paronimie. Noțiunea de paronimie. Folosirea paronimelor; ● Antonimie. Noțiunea de antonimie. Formarea antonimelor și folosirea lor stilistică; ● Sinonimie. Noțiunea de sinonimie. Principalele tipuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
cultural-stiintifice); personalități din domeniul literaturii, artei; specific național (religie/obiceiuri și tradiții, sărbători). ÎI. GRAMATICĂ 1. FONETICA: ● Alfabetul chirilic, apariția și dezvoltarea limbii bulgare. Limbile slave. Limba bulgară, limba slavă. �� Sunet, litera, silaba, cuvânt. Clasificarea sunetelor. Accent. Pronunție. Ortografie. 2. LEXICOLOGIA: ● Cuvânt, sufixe, prefixe. Sensul cuvintelor: sinonime, antonime, omonime. Vocabularul fundamental și masa vocabularului - mijloace de îmbogățire a vocabularului. Derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale. 3. MORFOLOGIA: ● Substantivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcția sintactica. ● Adjectivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale 9. Sintaxa - subordonată temporală, condiționala, finala, relativă, cauzala, consecutivă, concesiva - concordanță timpurilor - stil direct/indirect 10. Lexicologia - familia de cuvinte - derivare și compunere - sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic - accentul - rol de distingere între paronime ACTE DE VORBIRE - a caracteriza persoane/personaje - a exprima opinia - a exprima o judecată/dorința - a comunica prin telefon - a relata o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
de bază ale prepozițiilor a, con, de, en, por, pară ... - opozițiile a/en, por/pară - corelațiile de/a, desde/hasta - prepoziții grupate 8. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporală, cauzala, condiționala, concesiva, consecutivă, relativă - si condițional - stil direct/indirect - corespondență timpurilor 9. Lexicologie - familia de cuvinte - sinonime - antonime - omonime - câmpuri semantice ACTE DE VORBIRE - a relata activități la trecut, prezent și viitor - a exprima o dorință/un sentiment/o judecată - a comunica prin telefon - a exprima opinia - a formula o invitație - a accepta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
de calciu și de magneziu aflate în soluție se înțelege bine cu copiii și se va integra bucuros în joaca acestora mai ales la vârsta junioratului problema limbii în republicile transcaucaziene a scos în evidență sensibilitatea problemei naționalității în regiune lexicologia este știința care se ocupă cu studierea vocabularului lexicului din acest motiv deseori sunt angajați pe post de prostituate toți actorii sunt uimitori și creează personaje de neuitat până și în rolurile secundare se angajează în lupta de contestare fundamentală
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Cluj. Dicționarul Tezaur al Limbii Române a fost continuat de la litera B, de unde îl lăsase Hasdeu, până la litera L ("lojniță"). Acestei lucrări i-a dedicat cea mai mare parte a vieții, din ea rezultând, pe lângă volumele Dicționarului, numeroase studii de lexicologie, uneori cu accente memorialistice. A fost unul dintre cei mai mari lingviști ai României, adevărat șef de școală și și-a desfășurat activitatea în următoarele domenii: De-a lungul vieții Sextil Pușcariu a aprofundat numeroase aspecte ale culturii naționale, de la
Sextil Pușcariu () [Corola-website/Science/297576_a_298905]
-
ordine cronologică) Începând cu 15 septembrie 1966 și până la 24 ianuarie 2007, Ion Pachia Tatomirescu a publicat - în ziare / reviste din România și din alte țări ale Europei și Americii - 1029 articole / studii interdisciplinare (critică, istoria civilizațiilor, teoria literaturii, stilistica, lexicologie, istoria religiilor etc.). Lista ziarelor / revistelor la care Ion Pachia-Tatomirescu a colaborat, ori publică: "Al cincilea anotimp" (Oradea, 2001), "Amfiteatru" (București, 1968), "Annales de l’Academie des Lettres et des Arts du Perigord" (Revue Littéraire et Artistique, Bordeaux / France, 1991
Ion Pachia-Tatomirescu () [Corola-website/Science/309382_a_310711]
-
ale Dunării, iar diferențierea Românilor de Aromâni (și de Megleno-Români) s-a produs fără ca unii să descindă din ceilalți, prin instalarea Slavilor între ei, și prin evoluția separată (în nord și în sud) din Proto-Română în Română și în Aromână. Lexicologia arată că limba română prezintă o puternică influență slavă, maghiară și timpuriu germană, iar majoritatea elenismelor au tranzitat prin intermediarul bulgar, pe când limbile din sudul Dunării prezintă o influență slavă mai slabă și o influență directă traco-iliră și grecească antică
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
Termenul românesc "peiorativ" este împrumutat din franceză: "péjoratif", care, la rândul său, provine din termenul latinesc "pēiorō, pēiorăre, pēiorăvi, pēiorătum", „a face mai rău”, iar acesta provine din "pēiŏr, pēiŭs", comparativ al lui "mălus", „rău”. Semantica este o ramură a lexicologiei care se ocupă cu studierea sensului cuvintelor, precum și cu schimbările de sens pe care le pot suferi cuvintele. Semantica este un factor de organizare a vocabularului unei limbi. Dat fiind că dicționarele sunt explicative, și nu normative, nu există un
Peiorativ () [Corola-website/Science/314704_a_316033]
-
Angela Vrănceanu (născută Bidu) este o specialistă în semantică, lexicologie, lingvistică teoretică și aplicată, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București. A publicat peste 100 de studii și mai multe lucrări de specialitate. Are contribuții importante în teoria limbii și metalexicografie. Împreună cu Narcisa Forăscu, a luat
Angela Bidu-Vrănceanu () [Corola-website/Science/310893_a_312222]
-
(n. 8 octombrie 1957, Wrocław) este un lingvist polonez anglicist, lexicolog și lexicograf, autor a numeroase dicționare anglo-polone și polono-engleze, precum și publicații de lexicografie și lexicologie. este fiul lui Edward și Helenei Piotrowski. Tata al trei copii. A terminat liceul în Wrocław (1972-1976), apoi a studiat la Institutul de Filologie Engleză a Universității din Wrocław(1976-1980). A lucrat la Filarmonica din Wrocław (1979-1982) că traducător de
Tadeusz Piotrowski () [Corola-website/Science/329420_a_330749]
-
de specialiști, rămâne și astăzi, la mai bine de 50 de ani de la elaborare, o carte de referință în domeniu. Problematica elementelor lexicale de origine slavă în limba română este reluată într-un context mai larg în volumul "Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești" (1973), cu accent pe aspectele referitoare la periodizarea și răspândirea geografică a acestora și a criteriilor ce diferențiază împrumuturile populare de cele cărturărești. Într-o secțiune a cărții consacrată filologiei slavo-române, M. abordează diferitele etape
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
în limba română. Studiu lexico-semantic, București", 1960; "Literatura română veche (1402-1647)", vol. I-II, Antologie, introducere, ediție îngrijită și note de G. Mihăilă și Dan Zamfirescu, București, 1969; "Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi", București, 1972; "Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești", București, 1973; "Dicționar al limbii române vechi (sfârșitul sec. X - începutul sec. XVI)", București, 1974; "Cultură și literatură română veche în context european." "Studii și texte", București, 1979; "Studii de lingvistică și filologie", Timișoara, 1981
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
al Academiei Române. A urmat gimnaziul din Brad, iar studiile liceale la Blaj, Brașov și Orăștie. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj (1925). Și-a susținut doctoratul în lingvistică la Universitatea din Cluj, în 1927, cu teza de lexicologie și dialectologie intitulată "Terminologia calului: părțile corpului", lucrare publicată, în 1928, în revista „Dacoromania”. Devine bursier al Școlii Române din Roma (1927-1929), unde se specializează în onomastică. Cercetările pe care le întreprinde în Sardinia se vor concretiza într-un solid
Ștefan Pașca () [Corola-website/Science/307104_a_308433]
-
în jurnalele din Austria, Banciu, în Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alteisme) (1913), pune în discuție numeroase cuvinte și expresii nemțești și ungurești improprii limbii române, semnalând multe anomalii în fonetică, morfologie și sintaxă, lexicologie și locuțiuni.
Axente Banciu () [Corola-website/Science/307084_a_308413]
-
unui anumit timp istoric. a inaugurat o perspectivă dinamică asupra trecutului, încercând să evite capcanele unui determinism rigid, care merge direct de la cauză la efect. Spiritul pluridisciplinar prin care se caracterizează noua viziune istorică (psihologie socială, geografie umană, demografie istorică, lexicologie, semantică, etc.) este unul ditre principalele atribute ale noului tip de discurs. În centrul investigației este așezat nu un om abstract și universal, ci o ființă concretă din punct de vedere istoric, așezat în mijlocul lumii sale și nu rupt de
Istoria mentalităților () [Corola-website/Science/299438_a_300767]