KorAP: Find »[drukola/base=lexie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

107 matches

Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873

ridicat, încât repetarea intertextuală este percepută doar ca impresie, effleurement. Apropierea hipotext/hipertext nu este atât de vizibilă, nu mai este suprapunere, ci abia atingere. Suficientă, totuși, pentru ca prezența intertextului să se facă simțită. Pentru (riscantul) demers al cuantificării submultiplilor lexiei, ar folosi, ca ipoteze de lucru, elementele furnizate de cronotehnologie. Și din cauză că intertextualitatea are ceva din inefabilul științific al temporalității. Seria submultiplilor pornește de la deci-/centi-/milisecundă și con tinuă cu micro-/nano-/pico-/femto-/attosecunda. O attosecundă (10-18 sec

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
să gândim entitatea textuală respectivă pe scara femto-, pico-, nano-secundă. Submultiplul căutat este de ordinul milisecundelor: cu cât ne apropiem de "effleurement", cu atât cresc șansele ca repetarea intertextuală să atingă nivelul microsecundei. Inconvenientul îl constituie arbitrariul dimensio nal al lexiei, diferență esențială față de secundă. Atenția acordată aceastei ipotetice entități (inter)textuale are legătură cu suprapunerea hipo/hipertext prin care se degajă timp sacru. Repetarea comportă, în mit și în intertext, instaurarea unei consistențe speciale a timpului. Care este, așadar, unitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
atenția este reținută de interval. Pentru interesele prezentei cercetări, accentul se mută pe "A". Rămâne în formă interogativă posibilitatea de a cuantifica elementul repetat, de a stabili ori cel puțin de a ne apropia de limita (dimensională) inferioară a submultipilior lexiei. Ce este sentimentul de déjà-vu? Intertextualitatea înregistrată la polul lectorului, înainte ca acesta să devină coenunțiator, îmbracă forma unei impresii, convertită apoi în idee. Explicația pentru producerea impresiei de "déjà-vu" se ascunde în ceea ce psihologii numesc modele de suprapunere globală

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
două fragmente nu diferă prea mult, iar utilizarea timpului prezent le întărește valoarea de adevăr, prin imprimarea unei durate etern valabile (cvasi-paremiologice): "nu avem criteriu...nu știm dacă știm ceva...". Se pare că segmentul intratextual ideatic se situează în proximitatea lexiei lui R. Barthes o bucată de frază, o frază sau maximum un grup de trei-patru fraze. Această dimensionare i s-a părut utilă Cristinei Hăulică pentru sistemul de ecuații în care a încadrat textul-fragment. În termenii semanticii diferențiale, François Rastier

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
o frază sau maximum un grup de trei-patru fraze. Această dimensionare i s-a părut utilă Cristinei Hăulică pentru sistemul de ecuații în care a încadrat textul-fragment. În termenii semanticii diferențiale, François Rastier propune o cu totul altă accepțiune asupra lexiei, înțeleasă ca "grupare stabilă de morfeme care constituie o unitate funcțională"37. Plecăm de la premisa că intratextul ideatic deține poziția superioară în tabloul taxinomic al entităților intratextuale. Altfel spus, este cel mai extins intratext. Ideea comună care determină conexiunea hipertext

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
din manuscrise; Volumul IX Traduceri; Volumul X Fragmentarium; Volumul XI Corespondență trimisă și primită; Documentar. Bibliografie critică Intertext/Intertextualitate și alte noțiuni Autor Lucrare Indice de noțiuni teoretice BARTHES Roland (1970) S/Z, Paris: Éditions du Seuil, Collection "Tel Quel". * lexia. BARTHES Roland [1964] (2006 a) Eseuri critice, traducere de Iolanda VASILIU, Chișinău: Editura Cartier, 2006 (Essais critiques, Paris: Éditions du Seuil, Collection "Points"). * Intertextualul; * text-intertext; * text-operă BARTHES Roland [1973] (1994, 2006 b) Plăcerea textului, traducere de Marian PAPAHAGI, Chișinău: Editura

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
și traducere de Marina MUREȘANU-IONESCU, București: Editura Univers (Rhétorique de la poésie. Lecture linéaire, lecture tabulaire, Paris: Éditions du Seuil). * lectura lineară; * lectura tabulară; * proto-ritm/cvasi-ritm. HĂULICĂ Cristina (1981) Textul ca intertextualitate (Pornind de la Borges), București: Editura Mihai Eminescu. * secvența intertextuală; * lexia, * critica surselor vs intertext, HÉBERT Louis (2007) Dispositifs pour l'Analyse des Textes et des Images. Introduction à la sémiotique appliquée, Presses Universitaires de Limoges, Collection "Nouveaux Actes Sémiotiques". * autotextualitatea; * intertextualitatea; * arhitextualitatea; * autogenericitatea sau autotipicitatea * intergenericitatea sau intertipicitatea. HELBO André

[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

comunicării. Tehnica de potențiale evocate tardive pare să răspundă acestei necesități în studiul funcțiilor neurocognitive. Tehnica se află încă în stadiul experimental, dar cercetările efectuate sunt promițătoare în ceea ce privește încercarea de a răspunde la o serie de întrebări legate de mecanismul lexiei, recunoașterii verbale, reprezentăriilor, memoriei și învățării. Metoda potențialelor evocate psiho-verbal - metodă în premieră în studiul neurofiziologiei și patologiei limbajului în România Experiența din cadrul Disciplinei de Explorări Funcționale de la Facultatea de Medicină, a Universității de Medicină și Farmacie ―Gr. T. Popa

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
expuse cuvânt cu cuvânt sau sub formă de sintagme îdouă sau mai multe cuvinte simultan). Folosirea mai multor cuvinte expuse simultan va necesita reglarea dimensiunii fontului pentru încadrarea textului pe display și va impune o limită inferioară minimă necesară efectuării lexiei. Am creat liste tematice de cuvinte pe categorii gramaticale: substantive, verbe, adjective, liste de sintagme substantivale, sintagme adjectivale având un continut logic sau irațional. Am creat propoziții expuse cuvânt cu cuvânt, sau sub formă de sintagme. Imaginile pot fi atașate

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
verbal, face ca dispozitivul inventat să confere o tehnică de noutate în cercetarea neurocognitivă a acestor procese la om. 1) Invenția aduce în Romania primul instrument macroelectrofiziologic de cercetarea neurocognitivă în timp real la om a proceselor asociate recunoașterii, memorie, lexiei folosind un soft dedicat pentru limba română. Prin invenție este depășită principala limitare a tehnicii uzuale de potențiale evocate, ce nu permitea depășirea graniței dintre neurologic și cognitiv, datorită tipului de stimulare folosită în explorarea analizatorilor. Stimulii folosiți în tehnica

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de activare a generatorilor neuronali implicați în procesele neurocognitive, prin corelația actului lexical sau recunoașterea imaginii cu răspunsul electric evocat cerebral. Altă problemă aflată în stadiul actual tehnologic o constituie incapacitatea de explorare invazivă a proceselor neurocognitive asociate limbajului, memorie, lexiei etc. în intimitatea generatorilor neuronali. 8) Avantajul tehnicii de potențiale evocate cognitive este conferit de caracterul neinvaziv al explorării, iar prin lipsa contraindicațiilor stimulării psihoverbale face ca dispozitivul inventat să asigure un veritabil instrument modern de studiu a proceselor neurocognitive

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
tulburările de comunicare verbală Recuperarea în afazii urmărește reabilitarea limbajului sub aspectele integrative, operaționale și expresive. Recuperarea limbajului oral prin recuperarea audiției verbale și recuperarea vorbirii reprezintă cel mai important obiectiv în afaziologie, urmat de recuperarea limbajului academic prin reabilitarea lexiei și grafiei. Recuperarea în surdomutitate urmărește demutizarea, ca cel mai important obiectiv al reinserției sociale și profesionale. Recuperarea în dislalii vizează antrenamentul motricității fono-articulării corecte și creșterea deprinderilor auditive. Recuperarea în disfazie urmărește restabilirea fluenței vorbirii și prevenției factorilor cauzali

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cel mai important obiectiv al reinserției sociale și profesionale. Recuperarea în dislalii vizează antrenamentul motricității fono-articulării corecte și creșterea deprinderilor auditive. Recuperarea în disfazie urmărește restabilirea fluenței vorbirii și prevenției factorilor cauzali și declanșatori ai episoadelor disfazice. Recuperarea limbajului academic: lexia și grafia urmărește readaptarea la coordonatele socio-profesionale ale individului prin formarea deprinderilor de utilizarea a celui de al doilea sistem de comunicare în achiziția de cunoștințe. II.1.3. Organizarea activității de recuperare a tulburărilor de comunicare verbală Eficiența activității

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
planșe cu scheme și imagini care indică poziția corectă a aparatului fonoarticulator în timpul pronunției diferitelor sunete;metronom pentru imprimarea ritmicității vorbirii;calculator cu videoproiector cu soft dedicat pentru prezentarea de imagini în dinamică pentru stimularea vorbirii, recunoașterea vorbirii și antrenamentul lexiei; - suport audio-video cu căști și microfon pentru înregistrarea vorbirii dislalicului în diferite etape de corectare, în scopul marcării progreselor atinse, pentru ascultarea propriei vorbiri, dar și a unei vorbiri corecte, înregistrate; - videoendoscop pentru evidențierea vibrațiilor corzilor vocale; - încăperea va dispune

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
utilizate în formele de afazie receptivă și mai mult în formele expresive cu parafazii); o Tehnici de refacerea a funcției sintagmatice și paradigmatice; o Tehnici pentru refacerea fluenței; - Tehnici de refacere a gramaticii morfologice și sintactice;Tehnici de reabilitare a lexiei receptive și expresive; - Tehnici de reabilitare a grafie;Tehnici de dezvoltare pragmatică a limbajului;Tehnici de dezvoltare semantică a limbajului și de dezvoltare a gândirii; - Tehnici de adaptare lingvistică la mediu îconversații, plimbări);Tehnici de redresare psihică îautosugestie, antrenament autogen

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de decodificare a mesajului. Progresiv, se reduce complexitatea stimulului verbal spre propoziții scurte sau sintagme, până la forma sintetică a întrebării. Se poate asocia exprimarea cu atenționarea gestuală și indicarea pe anumite imagini a semnificației exprimate propozițional. În afaziile receptive cu lexia păstrată se asociază expresia verbală orală cu un mesaj scris. În afaziile expresive se urmărește restabilirea funcției sintagmatice, încât se pleacă de la stimuli verbali simpli spre cei complecși, de la cuvânt la sintagme, apoi spre propoziții și fraze cu structură lexicală

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
prin conexiunea prozodială îrimă); Recuperarea în afazie 107 5) încadrarea unui cuvânt într-o propoziție sau chiar într-o sintagmă scurtă care este exprimată păstrând o mică pauză înaintea cuvântului cheie, ce dă posibilitatea afazicului să exprime cuvântul expectat; 6) lexie mentală sau expresivă, ce facilitează redobândirea legăturii dintre forma fonemică și grafemică a cuvintelor; 7) folosirea de sinonime, denumirii generice, scurta descriere sau imaginii obiectului are un efect facilitator mai bun în reabilitarea anomiei decât sugestiile fonologice îdupă Patterson 1985

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
bolnav cu accident cerebrovascular este cu atât mat dificilă cu cât se adaugă apraxia membrului superior drept, deoarece pe lângă tulburarea de limbaj lipsa aportului grafiei face dificilă consolidarea limbajului oral. (48, 166, 344) II.2.9. Tehnici de reabilitare a lexiei la afazici Voiculescu I. recomandă în recuperarea lexiei bolnavului afazic folosirea facilitării prin asocierea pictogramelor cu cuvintele scrise sau inițierea verbală din partea logopedului a începutului cuvântului, urmând ca repetiția să se realizeze fără suportul facilitator. Facilitarea se poate realiza și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dificilă cu cât se adaugă apraxia membrului superior drept, deoarece pe lângă tulburarea de limbaj lipsa aportului grafiei face dificilă consolidarea limbajului oral. (48, 166, 344) II.2.9. Tehnici de reabilitare a lexiei la afazici Voiculescu I. recomandă în recuperarea lexiei bolnavului afazic folosirea facilitării prin asocierea pictogramelor cu cuvintele scrise sau inițierea verbală din partea logopedului a începutului cuvântului, urmând ca repetiția să se realizeze fără suportul facilitator. Facilitarea se poate realiza și cu imagini, perifraze explicative sau silabisirea treptată a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
logopedului a începutului cuvântului, urmând ca repetiția să se realizeze fără suportul facilitator. Facilitarea se poate realiza și cu imagini, perifraze explicative sau silabisirea treptată a întregului cuvânt, dacă începutul cuvântului nu este suficient în declanșarea engramei expresive. Exercițiile de lexie expresivă repetată, dacă sunt posibile, favorizează refacerea fluenței verbale, fapt constatat imediat la a doua repetiție a citirii. Facilitatea lexică trebuie însă folosită cu prudență la bolnavii afazici, pentru ca aceștia să nu-și caute permanent un sprijin în lexie, în loc să

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de lexie expresivă repetată, dacă sunt posibile, favorizează refacerea fluenței verbale, fapt constatat imediat la a doua repetiție a citirii. Facilitatea lexică trebuie însă folosită cu prudență la bolnavii afazici, pentru ca aceștia să nu-și caute permanent un sprijin în lexie, în loc să vorbească. Expresia verbală este o funcție diferită anatomic și fiziologic de lexie. Lexia receptivă îcitirea în gând), deși antrenează deseori involuntar aparatul mioartrokinetic fonoarticulator, face apel în primul rând la înțelegerea mesajului scris, încât efectuarea exercițiilor de lexie trebuie

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
imediat la a doua repetiție a citirii. Facilitatea lexică trebuie însă folosită cu prudență la bolnavii afazici, pentru ca aceștia să nu-și caute permanent un sprijin în lexie, în loc să vorbească. Expresia verbală este o funcție diferită anatomic și fiziologic de lexie. Lexia receptivă îcitirea în gând), deși antrenează deseori involuntar aparatul mioartrokinetic fonoarticulator, face apel în primul rând la înțelegerea mesajului scris, încât efectuarea exercițiilor de lexie trebuie combinate cu verificarea înțelegerii mesajului citit prin desemnarea obiectelor, desenarea lor sau răspunsul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
la a doua repetiție a citirii. Facilitatea lexică trebuie însă folosită cu prudență la bolnavii afazici, pentru ca aceștia să nu-și caute permanent un sprijin în lexie, în loc să vorbească. Expresia verbală este o funcție diferită anatomic și fiziologic de lexie. Lexia receptivă îcitirea în gând), deși antrenează deseori involuntar aparatul mioartrokinetic fonoarticulator, face apel în primul rând la înțelegerea mesajului scris, încât efectuarea exercițiilor de lexie trebuie combinate cu verificarea înțelegerii mesajului citit prin desemnarea obiectelor, desenarea lor sau răspunsul la

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în lexie, în loc să vorbească. Expresia verbală este o funcție diferită anatomic și fiziologic de lexie. Lexia receptivă îcitirea în gând), deși antrenează deseori involuntar aparatul mioartrokinetic fonoarticulator, face apel în primul rând la înțelegerea mesajului scris, încât efectuarea exercițiilor de lexie trebuie combinate cu verificarea înțelegerii mesajului citit prin desemnarea obiectelor, desenarea lor sau răspunsul la întrebările citite. Recuperarea vorbirii expresive și uneori și a celei receptive se pot combina cu recuperarea lexiei și grafiei. Refacerea funcției sintagmatice în lexie și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
la înțelegerea mesajului scris, încât efectuarea exercițiilor de lexie trebuie combinate cu verificarea înțelegerii mesajului citit prin desemnarea obiectelor, desenarea lor sau răspunsul la întrebările citite. Recuperarea vorbirii expresive și uneori și a celei receptive se pot combina cu recuperarea lexiei și grafiei. Refacerea funcției sintagmatice în lexie și vorbire trebuie să se întrepătrundă prin exerciții de asociere lexicală, cum ar fi asociarea cuvintelor din două coloane îsubiect-predicat, substantiv-adjectiv) sau exerciții de completare verbală a unor sintagme scrise parțial. Spațierea enunțului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]