346 matches
-
numai acele boli psihice cu cauză necunoscută sau nespecificată organic, în raport cu cele a căror cauză fiind cunoscută se definesc drept „exogene”. Pentru K. Schneider noțiunea de endogen înseamnă renunțarea la ordinea etiologică, întrucât psihozele endogene nu au o etiologie organic-cerebrală lezională. Endogenul apare numai ca o posibilitate de a fi a persoanei, ca un mod particular de trăire patologică a acesteia. H. J. Weitbrecht consideră endogenul ca fiind similar cu „criptogenul” acceptând în felul acesta existența unei relații strânse între endogenitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale bolnavilor vor pune în evidență următoarele aspecte: bilanțul clinic al stării demențiale va fi evaluat prin probe psihometrice, bilanțul somatic va fi evidențiat și completat prin investigarea tulburărilor neurologice, utilizarea probelor paraclinice de precizare a existenței unui proces organic lezional cerebral. Concluziile investigațiilor vor pune în evidență următoarele aspecte: tulburări de comportament: ținută, mimică, relații interpersonale, dispoziție emoțională, tulburarea fondului mintal și al capacităților operaționale reprezentat prin: tulburări de atenție, de memorie, dezorientare temporo-spațială, tulburări de limbaj, tulburări de judecată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
golirea sa completă de orice conținut. Formele clinice ale demențelor Din punct de vedere psihopatologic, H. Ey distinge două grupe de stări demențiale: demențele organice și demențele vesanice. Le vom prezenta în continuare. 1) Demențele organice sunt determinate de afecțiuni lezionale ale creierului și ele se caracterizează printr-o slăbire intelectuală lacunară, cu simptome de leziuni cerebrale în focare (amnezii, afazii, apraxii etc.), sau prin semne clinice minore și disparate (dismnezii, perseverări, anxietate, iritabilitate etc.). În această grupă de tulburări de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburarea se va deplasa de la centru către periferie. De aici și prevalența tendințelor centrifuge în cazul bolilor funcționale și prevalența tendințelor centripete în cazul bolilor somatice (P. Schilder). Bolile funcționale, sine materia, în cazul cărora nu sunt decelate tulburări somatice lezionale, sunt expresia unor situații conflictuale interiorizate, raportate la problemele cele mai intime ale Eului individual. Este cazul nevrozelor, ipohondriei, isteriei, sindroamelor algice de cauză necunoscută și tulburărilor psihice. Adesea, simptomele lor sunt schimbări ale imaginii corporale sub formă de senzații
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
renale și cardiace, stare de idioție. Monomanie: termen ieșit din uz, desemnând tulburări psihice izolate, de regulă unice, sau deliruri parțiale. Moria: tulburare psihică cu caracter jovial-expansiv, limbaj caracterizat prin jocuri de cuvinte, calambururi obscene sau expresii triviale, specific afectării lezionale a lobilor frontali. Mutism: atitudine caracterizată prin refuzul voluntar de a vorbi în absența oricăror afecțiuni centrale sau periferice ale sistemului expresiv al limbajului. Narcisism: atitudine egofilă de „întoarcere către sine”. Comportament individual care are ca scop și obiect propriul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ambliopie forte - indicele acuității vizuale cu valori sub 0,1: - cecitate relativă - cu perceperea mișcărilor mâinii și a luminii; - cecitate absolută - fără perceperea luminii. După gradul de scădere a acuității vizuale în raport cu substratul organic, ambliopiile pot fi: a) ambliopii organice (lezionale) - provocate de modificări organice ale analizatorului vizual; b) ambliopii relative - modificările organice nu justifică diminuarea funcției vizuale; c) ambliopii funcționale - fără modificări organice. După gradul leziunii optice și nivelul utilizării resturilor de vedere, deficiențele de vedere pot fi clasificate astfel
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să stabilizeze sau să compenseze disfuncțiile organului sau ale sistemului bolnav. Concordanță între efectul așteptat și cel obținut. Boli cardiovasculare, metabolice, osteo-articulare, neurologice... Diagnostic funcțional. Genetici, neurochimici... Incapacități și handicapuri. Biologice, psihologice și sociale. Tip DSM. Disfuncții cerebrale neurochimice sau lezionale. Depresia, de exemplu. Freudian, jungian, adlerian... Pulsiuni. Conflict nerezolvat. Vezi criticile recurente adresate terapiilor cognitive și comportamentale exprimate în ultimii aproximativ cincizeci de ani. Pulsiuni, trebuințe, dorințe... De exemplu, conduitele agresive sunt generate de o nevoie de agresivitate. Energie, raport
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
programul de recuperare alcătuit de kinetoterapeut, o serie de acțiuni pot fi transferate asistentului de familie sau chiar familiei pentru a fi efectuate zilnic. Organizarea antrenamentului funcțional pornește de la trei elemente de bază: a) diagnosticul - oferă date concrete privind nivelul lezional și prognosticul; b) vârsta - permite cunoașterea posibilităților pacientului de a face față solicitărilor la efort, gama de mijloace ce poate fi utilizată, ritmul de lucru și dozarea efortului; c) restantul funcțional - oferă informații privitoare la starea reală a pacientului, volumul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de construcție specială (Sbenghe, 1987). BILANȚ MUSCULAR - Sistemul de mijloace manuale prin intermediul căruia se evaluează forța unui mușchi sau a unor grupuri musculare. Scopul bilanțului muscular în cadrul kinetoterapiei este de a permite stabilirea diagnosticului funcțional și de a preciza nivelul lezional al afecțiunii neurologice (măduvă, plex, trunchi nervos); oferă date concrete, necesare pentru alcătuirea programului recuperator, dar și pentru evaluarea etapizată a rezultatelor obținute pe parcursul procesului de recuperare. Bilanțul muscular corect se efectuează în condițiile în care: pacientul colaborează cu terapeutul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dinamica personalității pacientului. Înțelegerea empatică vizează: modificări pozitive ale reprezentării de sine; înlăturarea sentimentului de inferioritateși a celui de vinovăție; reechilibrarea existenței; schimbarea sensului de valori proprii pacientului (Păunescu, Mușu, 1990). ENCEFALOPATIE INFANTILĂ (fr. encéphalopathie infantile; engl. infantile encephalopathy) - Afecțiune lezională a creierului copilului cu repercusiuni asupra funcțiilor cerebrale, mai ales asupra motricității și a dezvoltării psihice. Simptomatologia clinică este extrem de variată, realizând tablouri clinice cel mai adesea individualizate. Encefalopatiile infantile se instalează în perioada intrauterină sau după naștere, ele fiind
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
medulare constă în tulburări de echilibru și mers necoordonat, hipotonie musculară, tulburări de sensibilitate; c) sindromul cornului anterior al substanței cenușii medulare (sindrom de neuron periferic) se caracterizează prin paralizii parțiale, asimetrice și disociate în raport cu unitățile motoare interesate în procesul lezional. Paralizia este flască, cu areflexie osteotendinoasă și atrofii musculare; d) sindromul cornului posterior al substanței cenușii medulare constă în tulburări de sensibilitate ce se pot asocia cu hipotonie musculară. Sindromul Klippel-Feil - constă în scurtarea gâtului prin reducerea numărului de vertebre
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Anamneza analitică are o importanță deosebită, iar interogatoriul și discuția cu suferindul sunt relevatoare pentru trecutul morbid al evoluției și stării prezente. Patologia acută/cronică și/sau benignă/malignă este mai ales în stadiile inițiale, funcționale, greu decelabilă, atunci elementul lezional fiind adesea și dificil de precizat. I. Inspecția este metoda cea mai accesibilă, dar cea mai superficială de obicei cu toate, că efectuată riguros și conștiincios de medicul specialist poate aduce relații deosebite în anumite situații, încă de la începutul examenului
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
și școlari (WPPSI) * Scala de aptitudini (britanice) cu 24 subscale (pentru 2, 5 și 17 ani) * Testul de desen Goodenough-Harris (3-10 ani) (Mitrofan I, 2003)77. 5.3. Factorii care interferează patologic cu dezvoltarea psihomotorie normală Acești factori reprezintă posibilitățile lezionale de-a lungul perioadelor de evoluție geno-bio-fenotipice: genetică, fetală, a nașterii, faza de sugar etc. Conform opiniei lui Dobrescu (2003)78, factorii care inferează patologic cu dezvoltarea psihomotorie normală ar fi următorii: A. factori prenatali; B. factori perinatali; C. factori
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este primul reper și prototipul tuturor obiectelor pe care nou-născutul le va per-cepe ulterior. Sânul este un organ extrem de ambiguu. El este sursă de maternitate, erotism, narcisism, obiect al admirației sau al excitației. Din nefericire, sânul poate fi și suportul lezional, inductor al suferinței și morții. Frumusețea femeii nu trebuie redusă la aspectele superficiale. Ea exprimă o etică și o estetică stabilite după modelul operei de artă, un fel de a fi armonios. Cel puțin sub aspectele exterioare, frumusețea ocupă același
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de preocupări. Ne referim, mai întâi, la activitatea științifică. În această direcție, profesorul Ballif și-a afirmat de nenumărate ori concepția despre determinismul materialist al bolilor psihice. Potrivit acestei concepții, nici un simptom psihic nu poate fi înțeles fără o corespondență lezională, de durată sau numai efemeră. dar totdeauna existentă. Prin această optică a privit profesorul Ballif întreaga psihiatrie. La originile acestei concepții recunoaștem, în primul rând, ideile mai vechi ale Școlii de la Socola, conturate încă în epoca lui Brăescu și concretizate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
creșterii presiunii în circulația pulmonară datorită unei insuficiențe cardiace stângi, sau secundar unei nefrite cronice, insuficiențe hepatice, anemii grave. Sindromul de detresă respiratorie se caracterizează prin insuficiență respiratorie produsă printrun edem pulmonar necardiogen, creșterea permeabilității alveolo-capilare având loc prin mecanism lezional. Evoluează cu hipoxemie severă. Simptomele clinice ale edemului pulmonar constau în transpirație, cianoza extremitaților și buzelor, dispnee, tuse cu expectorație spumoasă, rozată, creșterea frecvenței respiratorii și cardiace. Pneumotoraxul (pătrunderea aerului în cavitatea pleurală) duce la colabarea plămânilor și este atât
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sunt dispuse extern față de cele destinate brațelor și sunt mai puțin afectate), iar sub nivelul leziunii se manifestă tulburări senzoriale de intensitate variabilă (fără a avea loc pierderea completă a senzațiilor). Sindromul poate include tulburări sfincteriene și retenție urinară. Zona lezională poate include fibrele spinotalamice încrucișate (constituindu-se sindromul comisurii anterioare, care constă într-o tulburare disociată a sensibilității, cu distribuție segmentară sub formă de centură, corespunzător întinderii leziunii medulare, la care se adaugă dureri spontane), coarnele anterioare ce conțin motoneuronii
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
regiunea afectată sunt păstrate sensibilitatea proprioceptivă și tactila fină, transmise prin cordonul posterior, astfel încât cu toată paralizia motorie completă și pierderea sensibilității termic-dureroase sub nivelul leziunii, pacientul încă percepe senzațiile proprioceptive și vibratorii în regiunea respectivă. Deficitul motor subiacent sediului lezional poate varia de la disfuncții minore la abolirea mobilității voluntare. Se poate distinge un sindrom al cornului anterior, în care sunt lezați neuronii motori fie printr- o leziune izolată (poliomielită, spondiloza cervicală) fie asociat cu alte afecțiuni (siringomielie, tumori, traumatisme, sindrom
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
dus la ceea ce astăzi numim concepția psihosomatică, care admite că nu numai bolile psihice, ci și unele condiții psihice speciale - emoțiile, frica, depresiunea, anxietatea și orice tulburare afectivă - pot constitui factorul etiologic al unor suferințe viscerale, atât funcționale cât și lezionale. Este o concepție care oferă explicația multor tulburări și afecțiuni neexplicate, sau greu înțelese până acum, atât prin particularitățile clinice, cât și prin evoluție”. Vindecarea în sensul deplin al termenului nu poate surveni, prin urmare, decât dacă, odată cu vindecarea organică
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
defectuoasă; ▪ "melodia verbală" (prozodia) săracă; ▪ scris defectuos, în parte și prin slăbiciunea mâinii drepte; ▪ înțelegerea vorbirii este puțin sau deloc afectată; ▪ pacientul este conștient de dificultățile avute, reacționează depresiv; ▪ comunicarea este redusă, în primul rând datorită incapacității de expresie. ▪ Localizarea lezională "Piciorul" celei de a treia circonvoluțiuni frontale din emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire (în majoritatea cazurilor cea stângă) și substanța albă subiacentă, uneori cu prinderea "insulei lui Reil". Zonă este irigată de artera prerolandică, ramură a arterei cerebrale mijlocii. AFAZIA
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
constau în dificultatea găsirii cuvântului adecvat cu apariția de parafazii apropiate de sensul cuvântului dorit și tulburări discrete ale înțelegerii semantice. Repetiția cuvintelor sau frazelor, precum și cititul cu voce tare rămân nealterate. Capacitatea de comunicare este doar discret limitată. ▪ Localizare lezională Gyrus-ul angular, uneori leziuni ale ariilor prefrontale de partea stângă. În etiologie, sunt descrise: • bolile cerebro-vasculare, hemoragii sau infarcte, mai ales în teritoriul arterei cerebrale mijlocii de partea stângă; • traumatisme cranio-cerebrale cu focare contuzionale în parenhimul cerebral; • procese expansive intracraniene
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
care încercau să stabilească o relație cauză-efect între numărul și severitatea stenozelor și evoluția aterosclerozei. Acestea împărțeau sistemul arterial în segmente discrete, apoi identificau și gradau severitatea leziunilor din fiecare segment, adunau sau efectuau media severității stenozelor la fiecare sediu lezional cu calcularea unui scor numit “indice de extindere a aterosclerozei”: scor 0 - normal; scor 1 - prezența a 1 sau 2 plăci; scor 2 - peste 2 plăci; scor 3 - peste 2 plăci cu neregularitate parietală continuă. Poziția extremă o adoptă Sullivan
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
5.11, conturul lumenului este detectat automat, extremitățile proximale și distale ale leziunii sunt determinate prin analiza conturului detectat. Este utilizată o funcție polinomială de gradul 2 pentru măsurarea diametrului la nivelul fiecărei linii ce marchează începutul și sfârșitul zonei lezionale. DRI este măsurat pe graficul funcției diametrului la nivelul DLM. În absența interpolării, diametrul de referință trebuie ales în afara ariilor de ectazie, a dilatațiilor poststenotice, a nivelului bifurcațiilor vasculare. diametrul luminal minim (mm) - (DLM - rom. sau MLD engl. - minimal luminal
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
factori de variație și în condițiile marii labilități a proceselor de refacere a organismului postpartum, patologia perioadei puerperale este diversă și complexă, fiind în relație directă cu patologia parturiției și a perioadei periparturiale. În cadrul factorilor etiopatogenici ai sterilității și infecundității lezionale și funcționale un rol important îl reprezintă afecțiunile puerperale. Diverși autori prezintă o incidență variabilă a tulburărilor puerperale în funcție de diferiți factori de influență, în relație cu tipul fermei analizate, aria geografică, mărimea fermei, condițiile de întreținere și furajare a fermei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
parturiție - prima IA și concepție, în special la vacile cu producții mari de lapte. Capitolul VII. IMPLICAȚIILE ZOOECONOMICE ALE AFECȚIUNILOR PUERPERALE LA VACI Diferite studii indică faptul că orice tulburare a proceselor biologice, inclusiv a celor de reproducție, de natură lezională sau funcțională, chiar dacă nu determină instalarea clinică a unei stări de boală influentează capacitatea de producție a animalelor, în sensul diminuării ei, direct proporțional cu intensitatea tulburărilor din organism (NEAGA, N., și col. 1984, AGATHA POPESCU și col. 1993). Desfășurarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]