128,387 matches
-
mai există în lume regi, sau conducători cu comportament regesc și care uzează de un vocabular ales, din care sunt eliminate vulgaritățile, tonurile ridicate, se folosesc pauzele, tăcerile și gesturile respectuoase în conversații. Filozoful Nietzsche avea dreptate când spunea că „libertatea prea mare fixează orizonturi strâmbe”. Exemplul negativ dat „de sus”, a fost urmat cu credință de foarte mulți politicieni, fiindcă puterea exemplului contează. E greu să-ți păstrezi demnitatea, modestia, naturalețea, de fapt simplitatea pe care o are omul ca
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
minimalizează faptul că doar atunci când domnia legii ne călăuzește, binele moral se poate înfăptui. Sigur, dacă moralitatea publică ar fi desăvârșită, nu ar mai fi nevoie de constrângeri. Odată cu dezvoltarea simțului moral, autoritatea își va putea reduce activitatea, lăsând loc libertății, chiar și a celei de exprimare. Acesta ar fi sensul progresului uman. Dar nu este cazul, nu este momentul. De ce nu există răbdare și se forțează împiedicarea acțiunilor autorităților? În ce scop, se face acest lucru, ne putem întreba. Și
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
sunt, de mult, cu totu’-al tău- Am rupt o parte și mi-am dat-o mie; Ea-ntruchipează vise... sau le scrie Și își trăiește clipa-n felul său. E-un suflet tânăr, veșnic ne-nțeles, Amușinând parfum de libertate, Căindu-se că n-a gustat din toate, Că n-a atins Lumina - mai ales -, Că a fost sclav poprit în corpul meu, Că n-a zburat cu îngerii spre soare, Că n-a iubit destul - și asta-l doare-
INTROSPECȚIE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1443158869.html [Corola-blog/BlogPost/372164_a_373493]
-
a cam umplut paharul! Dă pe dinafară! E haos! Trosnește și fumegă din toate încheieturile scena, se face liliachiu impur și halucinant, fără nicio lumină de spirit, ecranul! E timpul sitei să cearnă, e timpul nostru să ne alarmăm, pentru că libertatea bezmetică are o reacție secundară și generativă de kitsch. Se plantează livezi cu mere pădurețe și se despuiază pomii de ionatanele dulci ale cântecului nostru, geamăn sufletului uman!. Zăvorul trebuie tras dintr-o parte și împins în cealaltă. Pornisem pe
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412488023.html [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
pe tradiția Bisericii nedespărțite pe care acestea o au în comun. Pentru deplina comunitate, este nevoie de consultări reciproce, de întâlniri și de lămuriri ale adevărurilor de credință, recunoscând și respectând tradițiile religioase și culturale ale fiecărui popor, ca și libertatea religioasă; 4. Dialogul teologic promovat de Comisia Mixtă Internațională pentru Dialog Teologic între Biserica Romano-Catolică si Biserica Ortodoxă trebuie reactivate; 5. Biserica nu este o realitate închisă în ea însăși, ci e deschisă către lume. Ea trebuie să contribuie la
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Știm bine cum să acționăm pentru a stabili liniile care să ne conducă opera de evanghelizare, atât de necesară dupa perioada sumbră a ateismului de stat. Suntem de acord în a recunoaște tradiția religioasa și culturală a fiecărui popor, precum și libertatea religioasă. Evanghelizarea nu poate fi bazată pe un spirit de competiție, ci pe respect reciproc și pe cooperare, recunoscând fiecăruia libertatea de a trăi după propriile convingeri, în conformitate cu propria apartenență religioasă. 4. În dezvoltarea relațiilor noastre, începând cu Conferințele Panortodoxe
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
sumbră a ateismului de stat. Suntem de acord în a recunoaște tradiția religioasa și culturală a fiecărui popor, precum și libertatea religioasă. Evanghelizarea nu poate fi bazată pe un spirit de competiție, ci pe respect reciproc și pe cooperare, recunoscând fiecăruia libertatea de a trăi după propriile convingeri, în conformitate cu propria apartenență religioasă. 4. În dezvoltarea relațiilor noastre, începând cu Conferințele Panortodoxe și cu Conciliul II Vatican, am fost martorii unei promițătoare apropieri între Răsărit și Apus, bazată pe rugăciune, pe dialogul în
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
activă la viața și nevoile sociale românești. Cu toate acestea, viața religioasă nu a încetat să existe în România. Mai mult, sentimentele religioase au contribuit la menținerea identității noastre, la păstrarea unei culturi autentice și a aspirațiilor către democrație și libertate. După anul 1989, în contextul transformărilor radicale petrecute în societatea românească, Cultele din România participă la înnoirea spirituală și moral-socială a țării noastre. 3. La întrunirea națională de la Snagov, în anul 1995, unde reprezentanții partidelor politice și ai unor instituții
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
din aceastăaderare. Având o viață religioasă bogată, România este pregătită să contribuie la îmbogățirea patrimoniului spiritual și cultural european, reafirmând respectul pentru viață, demnitatea persoanei umane, dreptul la proprietate, valoarea familiei și a solidarității umane, acordând o atenție deosebită garantării libertății de gândire, conștiință, credință și religie. Procesul de unificare europeană, care vizează în mare măsură o unificare economică, poate fi deplin în condițiile în care se realizează și o îmbogățire spirituală europeană. Păstrându-și identitatea spirituală proprie, modelată în decursul
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
În România s-a creat o relatțe stabilă și reciproc benefică între securitatea națională, procesele și fenomenele religioase. Gândirea politică și sistemul de securitate națională favorizează, astfel, prin orientările lor moderne și „flexibile”, afirmarea valorilor religioase perene. În acest mod, libertățile religioase garantate de Constituție se armonizează cu sistemul de drepturi și libertăți civice; de altfel, atât Constituția și viața politică cât și viața religioasă se fundamentează pe principiile și normele cele mai avansate ale teoriei și practicii dreptului european, pe
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
securitatea națională, procesele și fenomenele religioase. Gândirea politică și sistemul de securitate națională favorizează, astfel, prin orientările lor moderne și „flexibile”, afirmarea valorilor religioase perene. În acest mod, libertățile religioase garantate de Constituție se armonizează cu sistemul de drepturi și libertăți civice; de altfel, atât Constituția și viața politică cât și viața religioasă se fundamentează pe principiile și normele cele mai avansate ale teoriei și practicii dreptului european, pe libertatea de gândire, pe toleranță și conviețuire, pe supremația individualității cetățenilor și
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
religioase garantate de Constituție se armonizează cu sistemul de drepturi și libertăți civice; de altfel, atât Constituția și viața politică cât și viața religioasă se fundamentează pe principiile și normele cele mai avansate ale teoriei și practicii dreptului european, pe libertatea de gândire, pe toleranță și conviețuire, pe supremația individualității cetățenilor și a identităților culturale. În contextul evidențiat, viața religioasă în România se desfășoară pe coordonatele modernității. Se respectă separarea puterilor în stat, responsabilitățile laice și religioase în societate. Ortodoxia românească
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
integrarea euro-alantică pare surprinzătoare, putând exista impresia că nu pot interacționa, în realitate au o bază comună extrem de solidă. Comunitatea euroatlantică este fundamentată pe valori ce se referă la democrație și la statul de drept, definind totodată drepturile omului și libertățile fundamentale așa cum au fost ele exprimate în Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, printre care: - libertatea de exprimare - libertatea de conștiință și religie - dreptul la educatie etc. O altă dimensiune a valorilor euro-atlantice este cooperarea dintre state
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
bază comună extrem de solidă. Comunitatea euroatlantică este fundamentată pe valori ce se referă la democrație și la statul de drept, definind totodată drepturile omului și libertățile fundamentale așa cum au fost ele exprimate în Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, printre care: - libertatea de exprimare - libertatea de conștiință și religie - dreptul la educatie etc. O altă dimensiune a valorilor euro-atlantice este cooperarea dintre state, securitatea și apărarea comună, dialogul, comunicarea, schimbul de valori culturale și spirituale, solidaritatea în fața noilor
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Comunitatea euroatlantică este fundamentată pe valori ce se referă la democrație și la statul de drept, definind totodată drepturile omului și libertățile fundamentale așa cum au fost ele exprimate în Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, printre care: - libertatea de exprimare - libertatea de conștiință și religie - dreptul la educatie etc. O altă dimensiune a valorilor euro-atlantice este cooperarea dintre state, securitatea și apărarea comună, dialogul, comunicarea, schimbul de valori culturale și spirituale, solidaritatea în fața noilor provocări, a terorismului, rasismului
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
fundamentată pe valori ce se referă la democrație și la statul de drept, definind totodată drepturile omului și libertățile fundamentale așa cum au fost ele exprimate în Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, printre care: - libertatea de exprimare - libertatea de conștiință și religie - dreptul la educatie etc. O altă dimensiune a valorilor euro-atlantice este cooperarea dintre state, securitatea și apărarea comună, dialogul, comunicarea, schimbul de valori culturale și spirituale, solidaritatea în fața noilor provocări, a terorismului, rasismului și intoleranței. Esența
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
acestor valori se regăsește în creștinism, valorile euro-atlantice neavând numai o motivație istorică și de ameliorare a calității vieții, a relațiilor interumane, ci și una care vizează transfigurarea lumii. Bisericile sunt chemate, alături de celelalte instituții internaționale, să apere drepturile omului, libertățile fundamentale, cooperarea și solidaritatea pentru realizarea unei comunități largi, liberă și unită sub valorile și practicile democratice culturale, spirituale și ale securității comune. Putem afirma că în România nu au existat condiții ce ar fi transformat religia într-un factor
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
de ideologie națională, în acțiunea de emancipare de sub dominația austriacă și austro-ungară. Viața religioasă în România se desfășoară pe coordonatele modernității, cu respectarea principiului separării puterilor în stat și a separării puterii laice, seculare de biserică. De asemenea, Constituția garantează libertatea de cult și egalitatea tuturor cultelor recunoscute legal. Ortodoxia românească se integrează în curentele naționale și internaționale de înnoire a Europei și spațiului euro-atlantic. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Greco-Catolică și-au recăpătat pozițiile de prestigiu în societate și și-
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
totuși optimist spre poarta largă a lumii. Mă gândeam că las în urmă neînțelegerile, situațiile nearmonioase dintre fata moșneagului și fata babei și pășesc mai departe pentru a găsi soluții de ieșire din orice stuație dificilă. Ajuns în fața porții, în fața libertății, picioarele mi s-au împietrit și am găsit un sprijin în această bancă. Câte un trecătot milos îmi mai dă din când în când câte un colț de pâine. Într-o zi am cerut unui trecător un leu să-mi
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
a făcut o ofertă bună, să mă ia slugă la oi. Îmi oferea o bucată de pâine și un loc de dormit alături de turma ce o păstoream. M-am gândit că am părăsit o închisoare spre o altă îngrădire a libertății și am refuzat. Ciobanul mi-a spus că sunt leneș, că îmi place să stau doar cum mâna întinsă. Nu, nu stau cu mâna întinsă. Ar fi prea dureros, dar nici o viață în sclavie nu aș suporta. Până la urmă știu
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
Chișinău. În prefața volumului „Multireativitate”, domnul profesor afirmă: „interviurile împletesc cultura, știința, tehnica și viața într-un multi-eu”, iar titlul de „multirelativitate” exprimă „idei și metodologii privite din unghiuri cât mai diferite de propaganda oficială.”. Dânsul are opinia sa în ceea ce privește „libertatea de a gândi altfel ne creează probleme”, iar „cine iese din gloată și nu urmărește orbește ceea ce declară mai marii ai zilei, este pus la zidul infamiei”. Această declarație o face pornind de la propria experiență când a întâmpinat reacția marii
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
extraordinar, care, așa cum ne demonstrează Evanghelia, contează enorm înaintea lui Dumnezeu. Nu poți accede către comuniunea cu Dumnezeu dacă nu-ți dorești acest lucru cu bucurie, dacă privești numai în pământ și niciodată către cer, dacă ești victima propriei tale libertăți de a nu te bucura de tine și de celălalt. Omul care își dă seama de o asemenea lipsă trăiește, de fapt, un fel de „venire în sine“ a fratelui celui mare, fără de care nu este posibil un final fericit
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
pe scurt, nu că n-am coalặ Dar n-aș prea vrea să mặ repet. Eu ți-am tot scris ĵn anii pribegiei Cu un stilou de cincizeci de karate Rob al dorinței și-al zặdặrniciei Plecat ĵn lume dupặ libertate. Dar nici acum nu știu, și nici n-am înțeles De ce ne urmặrește-aceastặ soartặ Au munții noștri aur și atât de des Bặtem sặraci și goi din poartặ-n poartặ. Știu cặ pe casa noastrặ legặnat Zặpezi de liniște se cern
SCRISOARE MAMEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1466526288.html [Corola-blog/BlogPost/375366_a_376695]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > NOI INTELECTUALII Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1228 din 12 mai 2014 Toate Articolele Autorului A trecut o etapă însemnată din istoria neamului nostru. Așa zisa epocă care s-a autointitulat a libertății absolute, a muncii neprecupețite pentru victoria socialismului a bunăstării întregii populații. Majoritatea mai în vârstă a simțit pe propria piele „binefacerile” comunismului. Nu am dori refacerea acelei etape în aceleași condiții. De mai mult de 20 ani ne „refacem” viața
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
acelei etape în aceleași condiții. De mai mult de 20 ani ne „refacem” viața în noi și noi tranziții din 4 în 4 ani. Noii „aleși” redefinesc condițiile sociale și de trai. Populația, care are venitul corespunzător, beneficiază de toate libertățile garantate de Legea protecției animalelor. Omul ca și câinele au dreptul la eutanasie, au libertatea să moară de foame iar omul, numai omul, are „dreptul” la un loc de muncă din multitudinea care nu există deloc. Veșnica „tranziție” amintită care
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]