189 matches
-
bun-simț, evlavie, castitate, ca să nu mai vorbim de transgresarea barierelor sociale, păcat impardonabil pentru care represaliile nu mai pot zăbovi. Claude este consemnată într-o mănăstire, astfel încât să rămână neprihănită, cuvioasă, demnă de numele familiei și al viitorului soț. Totodată, licornul de Nicolas este și el "ascuns", adică trimis, la ordin, la atelierul țesătorilor din Bruxelles, pentru un plus de siguranță. Fapt e că în iarna lui 1492 sosesc tapiseriile ce urmează să fie vernisate cu prilejul logodnei lui Claude de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și el invitat la petrecere, dar nu pentru a fi firitisit, ci pedepsit, tot după un scenariu al nefericitei și bisericoasei dame Geneviève. Este obligat public s-o ia de nevastă pe Béatrice, urâcioasa damă de companie a lui Claude. Licornul este practic castrat, artistul umilit. La celălalt pol al romanului îi cunoaștem pe membrii familiei de la Chapelle, țesătorii tapiseriei, casa, munca și atelierul lor din Bruxelles, la anul 1490, o veritabilă pânză realistă, dar și de clar-obscur pentru Tracy Chevalier
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lux și calicie din Paris. Georges, meșter lissier, este artizanul ce nu se bizuie prea mult pe proiectele artistului, deși, în chip cu totul excepțional, înțelege frumusețea spirituală a picturilor lui Nicolas, în special portretul lui Claude sau "doamna și licornul". Protagonista acestui nucleu narativ este Aliénor, fata oarbă și senzitivă, amintind de biblica Marta, cea menită să fie de folos celorlalți. Văzând cu degetele, ea lucrează zi și noapte pentru ca termenul de predare a tapiseriilor să fie respectat, în joc
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
se îndrăgostească în taină de același Nicolas, artistul prea puțin agreat de precauții membrii ai familiei, mai ales când franțuzul se lasă prins în mrejele târfelor locale, lacome după străini. Geloasă și îndurerată, Aliénor are puterea să-l ierte când licornul o va ispiti să păcătuiască. Ea își va oferi inima și trupul de fecioară, lăsându-se subjugată de miracolul senzațiilor furtive, pe care doar un artist știa să i le trezească. Așadar, nu Claude va fi marea iubire a "licornului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
licornul o va ispiti să păcătuiască. Ea își va oferi inima și trupul de fecioară, lăsându-se subjugată de miracolul senzațiilor furtive, pe care doar un artist știa să i le trezească. Așadar, nu Claude va fi marea iubire a "licornului", ci Aliénor, fecioara oarbă a celor o mie de flori și a clipei de grație renascentiste, rezumată în celebrul îndemn al poeților: carpe diem. Roman istoric, erotic și de caractere, Doamna cu licornul performează prin versatilitate stilistică, prin adevăr uman
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nu Claude va fi marea iubire a "licornului", ci Aliénor, fecioara oarbă a celor o mie de flori și a clipei de grație renascentiste, rezumată în celebrul îndemn al poeților: carpe diem. Roman istoric, erotic și de caractere, Doamna cu licornul performează prin versatilitate stilistică, prin adevăr uman și psihologic. Păianjenul solitar și studenta de la belle-arte John Fowles (n. 1926, Essex) se specializează în literaturile franceză și germană la Oxford, prilej cu care îi descoperă pe existențialiștii francezi și pe promotorii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
21, 294 Dacă într-o noapte de iarnă un călător (2006): 13, 14, 16 traducere de Anca Giurescu: 14 Castelul destinelor încrucișate ... (2002): 13, 17 traducere de Eugen Uricaru: 17 Tracy CHEVALIER (Anglia): 5, 75, 77, 78, 292 Doamna și licornul (2005): 75, 78 traducere de Fraga Cusin: 75 Apostolos DOXIADIS (Grecia): 6, 153, 154, 155, 156, 158, 292, 294 Unchiul Petros și Conjectura lui Goldbach (2003): 153, 158 traducere de Carmen Daniela Ciora: 158 Umberto ECO (Italia): 5, 33, 35
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sunt un pur hors d’oeuvre, o fantezie arieliană gratuită. Dar nu e deloc așa. Rostul mascaradei este chiar destul de complex: să întărească și mai mult impresia de extraordinar, de straniu și de mister a insulei (Sebastian: „Acum cred în licorni, ba chiar în Phoenix“); să însceneze parabola frustrării celor ce credeau că au cules ori stau să culeagă roadele jindurilor lor; să-i dea lui Gonzalo impresia că i a văzut cu ochii lui pe băștinașii în mijlocul cărora gândea să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
el, dacă la început, nu a fost vorba de observații retransmise greșit"58; susținând originea unei eronate interpretări a realității, într-un context în care imaginea nu avea cum să fie precisă, autorul merge mai departe și constată: Până la mitul licornului și mai ales al sirenei marine, nu există nimic care să nu poată fi plasat, parțial, într-un context zoologic acceptabil"59. După care propune contexte favorabile apariției acestor animale pe care noi le numim facil "fantastice" (deși nu așa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spațiul românesc? Probabil că ea depinde prea mult de o altă mentalitate, aceea cavalerească, străină de modul de a percepe lumea din Răsăritul european. Altă sensibilitate, altă epistemă alte reprezentări. Să ne întoarcem însă la șablonul scenei cu doamna și licornul. Dintre autorii occidentali, cel mai plastic este, conform preferințelor mele, Philippe de Thaon, care merită citat în original: "La met une pulcele/ Hors del sein sa mamele;/ Et par l'odurement/ Monosceros la sent;// Dune vient à la pulcele/ Si
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spirituală. Unicornului, perceput odinioară ca adevărată teofanie, i s-a atribuit deja un rol strict ornamental, cu trimiteri fie convenționale, fie de-a dreptul dubioase. Cantemir și refuzul scenariului creștin-medieval În fine, indiferent de cele două mentalități, imaginea doamnei cu licorn este una dintre cele mai întâlnite în texte, iconografie, emblematică sau reprezentări artistice. Un loc comun al artelor, care a cunoscut, de-a lungul timpului, un inevitabil proces de laicizare. De la figură a lui Hristos (spiritalis unicornis), inorogul a devenit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
desacralizează simbolul și îl mută în istorie. Cornul inorogului de la simbolul spiritual la valoarea pecuniară Ceea ce respectă în schimb Cantemir este cealaltă mare proprietate a unicornului, atestată de mai toate bestiarele, enciclopediile de după Evul Mediu. Ușor-ușor, în fața imaginii fecioarei cu licorn, câștigă teren aspectul referitor la puterea curativă a cornului inorogului. S-a văzut că el era prioritar în sursele antice, dar, câteva secole, a fost împins în umbră și, în vremea Renașterii, iese din stand by și se actualizează cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o strânsă legătură cu un artefact mitic, anume ""cupa salvării", adică Sfântul Potir, caliciul euharistic și cu pocalul utilizat ca oracol"54. Fapt este că, spre finalul Evului Mediu, începe să circule această credință în forța curativă a cornului de licorn. Prin urmare, imaginii-tip a fecioarei cu unicorn i se asociază și cea a inorogului care își înmoaie cornul în apa unei fântâni sau a unui lac, pentru a o purifica. Este ipostaza în care apare animalul în foarte multe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
paradigme sau a unei anumite perioade. Să reținem opinia lui Jean Charles Pichon, conform căruia, dacă "nu este o "poveste mincinoasă", și nu este, dacă nu este o vocabulă sub care "unii plasează ceea ce nu s-a văzut niciodată (un licorn), ceea ce li se pare imposibil (învierea lui Christos)", sau "iluziile (aparițiile) Fatimei și imposturile (dansurile ploii)", mitul nu pare a fi nici forma ideală de asumare a lumii".462 Putem afirma fără teamă de eroare că așa cum omul nu a
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
2002 și în România Liberă. Prin conjugarea cu bună-credință a probelor va fi decupată impostura și vor fi developate “misterele Iașului, Piața Unirii”. Despre “14 decembrie 1989”se poate spune ceva într-un singur fel NU A EXISTAT NICIODATĂ! UN LICORN ! Da, ceea ce nu s-a văzut! SĂ PRIVIM CU GRAVITATE SEMNIFICAȚIA CUVINTELOR DISCUTÂND CU ACTELE PE MASĂ Pag. 123 - FRONTUL POPULAR ROMÂN este o organizație constituită în sectret în perioada 27 NOIEMBRIE - 14 DECEMBRIE 1989 având la bază principii și
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
viitoare în tablouri individualizate și legate prin lianți narativi, prin care traversează fante și rupturi ale unui permanent lirism nostalgic față de istoria pierdută, trecută în legendă și muzeu al referentului realității pământești în afara oricărei utopii politice. Meduza, memoria, himera și licornul sunt elementele-cheie ale unor transfigurări simbolice care oferă soluția decodificării nuanțelor semantice înlănțuite. Teme și motive ale literaturii main-stream sunt reformulate: tanaticul, fascinația vânătorului pentru vânatul "de o frumusețe inegalabilă" transpus în registru SF în povestirea întâlnire cu meduza, creația
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
povestirea metatextuală Figurine de ceară. Disponibilitatea mimetică a mediului, automodelatoare și disponibilitatea ludică a creatorului fac abstracție de etapele intermediare, oferind tabloul unei lumi fără evoluție, o simulare a vieții. Tema creației care dislocă lumea creatorului este reluată în Semnul licornului. Conștientizarea stării de umanoid sau a celei de mutant sunt descoperiri care induc regretul, fuga de creat sau, în al doilea caz, dorința revenirii la starea inițială, a căutării dinaintea creației propriu-zise. În registrul semnificațiilor, povestirile tind spre o unitate
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
se arată în frînturi, cînd repetat, chinuitor, cînd premonitoriu, întrerupt de scrisori, multe scrisori, ale unui îndrăgostit aventurier. Povestea e, parcă, cea din versurile lui Dimov: "duceam de mînă fata cea goală, cu tricorn/ Să fie, pradă dulce, mîncată de licorn." Altfel spus, o carte a iubirii amenințate, pîndite de un pericol aproape fantastic, de o prezență "rea", în felul indefinit în care este René o prezență "bună". Scrisorile recitite atent, traduse în românește, cu grija de a păstra "poezia" lor
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
simplu, răsuflarea. Și al doilea exemplu: a patra strofă din poemul al XIV-lea: ,Inorogi/ (verzui ca marea în cleștare,// în spumeag alb), e negreșit/ că ies, cînd ies că sună,-n dolii, cornii;/ că ies, cînd sună-n do, licornii/ în spume galbene..." De ce ar suna licornii în nota do, care e o notă joasă? Păi, pentru că ,Do-ul acesta e unul minor: dolent sau melancolic (căci Ťmelancolic cornul sunăť!), fie și dacă vînătoarea (care are, în ocurență,) tîlc simbolic
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
patra strofă din poemul al XIV-lea: ,Inorogi/ (verzui ca marea în cleștare,// în spumeag alb), e negreșit/ că ies, cînd ies că sună,-n dolii, cornii;/ că ies, cînd sună-n do, licornii/ în spume galbene..." De ce ar suna licornii în nota do, care e o notă joasă? Păi, pentru că ,Do-ul acesta e unul minor: dolent sau melancolic (căci Ťmelancolic cornul sunăť!), fie și dacă vînătoarea (care are, în ocurență,) tîlc simbolic) este un joc, altminteri, agonal (și, pînă
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
euri". Dovada peremptorie a acestui "delir" nu poate fi decât recursul permanent la fantastic, despre care vorbeam mai sus. Fie că e vorba de rezervația creaturilor fabuloase, cu sursa în bestiarul mitologic sau direct în imaginația prodigioasă a autoarei: Aspida, Licornul, Vasiliscul, Vampirul, Vârcolacul, Iormorogul, Cotoroanțele, Centaurul, Hipogriful etc., etc.; fie că e vorba de anomalia din Triogamia (pp. 70-100), scrisă sub forma unei serii de scenete, prin care ne aflăm în plin absurd; fie că e vorba de miracolele din
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
intrat în modernitate, în rezervația despre care este vorba Zmeul Zmeilor joacă șah cu Priculiciul și citește cu regularitate "Magazinul istoric"; ielele "nu mai sunt așa de tinere (s.m. A. Gh. O.), dar în iureșul dansului par foarte atrăgătoare" (p. 26); Licornul își "odihnește augustul cap în poala" cui se nimerește, "pângărindu-și cornul... cu te miri cine" (p. 27); Vampirul și Vârcolacul, verișori buni, nu mai beau sânge, ci "suc de portocale sub clar de lună, pentru purgație". Vasiliscul are chiar
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
franceză nu putea fi alta decît numele tapiseriei celebrissime a cărei poveste o născocește cartea. Adică La dame ŕ la licorne. Și așa s-a și întîmplat. Simbolistica medievală (și din orice altă epocă) e independentă de gramatică. Sau, poate, licornul e hermafrodit. Nu pare cu totul imposibil, deși n-am studiat în profunzime și exhaustiv legendele licornului, licornei. Însă știm că Evul Mediu nu este numai romantic, ci și abisal-pervers. În ceea ce privește traducerea românească a (titlului) romanului, lucrurile stau, aparent, mai
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
dame ŕ la licorne. Și așa s-a și întîmplat. Simbolistica medievală (și din orice altă epocă) e independentă de gramatică. Sau, poate, licornul e hermafrodit. Nu pare cu totul imposibil, deși n-am studiat în profunzime și exhaustiv legendele licornului, licornei. Însă știm că Evul Mediu nu este numai romantic, ci și abisal-pervers. În ceea ce privește traducerea românească a (titlului) romanului, lucrurile stau, aparent, mai simplu. Inorog, licorn sau unicorn, toată seria sinonimică este de genul masculin. E drept că, din cînd
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
Nu pare cu totul imposibil, deși n-am studiat în profunzime și exhaustiv legendele licornului, licornei. Însă știm că Evul Mediu nu este numai romantic, ci și abisal-pervers. În ceea ce privește traducerea românească a (titlului) romanului, lucrurile stau, aparent, mai simplu. Inorog, licorn sau unicorn, toată seria sinonimică este de genul masculin. E drept că, din cînd în cînd, livresc, sub influența limbii lui Villon, dar poate că mai ales grație tapiseriilor de la Cluny, se spune și licornă. Pe de altă parte, Tracy
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]