107 matches
-
lui Călinescu? Armia română. Resboi... răzbel... „Răsboiul” N-a fostără toți la război... Moș Teacă Personajele literaturii noastre se avântă adesea ori se găsesc prinse conjunctural în războaie și bătălii. În general dimensiunea războinică e patriotică: eroul român luptă cu liftele mai mult sau mai puțin păgâne, le învinge sau măcar moare eroic. De fapt, în epoca modernă, armia română a fost implicată în trei războiae majore, destul de apropiate în timp: „Independența”, „Întregirea” și „Eliberarea de sub...” diferite lucruri, numite după strategia
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Era bănățean și toată lumea știe că "Banatu-i fruncea!", nu? "Tot aia! Un țăran jegos cu rapăn între degete", decretă madam Săvulescu, femeie de mare excepție, venită pe lume la Dolhasca, dar dintr-o familie de bucovineni vrednici, nu din niște lifte de moldoveni, cum sublinia ea. Oricum, cucoana avea buletin de București încă de pe timpul lui Ghiță Dej, când, o dată cu integrarea ei în colectivul de la Suveica, mânată de o conștiință progresistă, ateist-militantă, se înscrisese, având origine sănătoasă, la facultatea muncitorească. Sigur
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
După care spuse hotărât, arătând cu degetul spre peretele pe care se afla aninat cuierul: "Ăsta om, dom'le! Dacă n-ar fi toți trădătorii ăștia dă țară, ehe!, dă mult ajungea președinte și scăpa țărișoara dă hoți și dă liftele care ne strică sângele. Da, da!". Evident, cuierul nu răspunse nimic, deși vorbele acestea mai răsunaseră și în alte dăți în odăița portarilor. Ieși și se așeză pe băncuța din fața ferestrei, începând să scociorească printre dinți cu ajutorul unei scobitori chinezești
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
toți îi ia dă domni. După aia mai punem și botu' la toate vrăjelile lor, d-astea cu sticla la sticlă și aluminu la aluminu, ca ultimii fraieri. Păi, n-avea dreptate săracu' domnu' Vadim, cân' zicea că umblă toate liftele p-aci să ne fură țara și să ne strice neamu'? Avea, tată, cum să n-aivă, da' adevăru' îi deranjează pă toți stricații și trădătorii dă țară!" "Hai, bre, că ai dat-o pă politică acuma, ezact ca Petrică
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
moale pe genunchi. Vorbi cu capul în pământ mai mult parcă pentru sine: „Ce știi tu de locurile acestea, dacă în nopțile fără lună ai pune urechea la pământ ai auzi ca un scheunat gemetele polonezilor, al turcilor și altor lifte care au murit aici în pădurea aceasta, sau la câțiva kilometri mai încolo, la Podul Înalt. Stejarii aceștia au văzut multe. Uite chiar acesta care a fost aici, despre care se spunea că avea peste cinci sute de ani, cine
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
terenul îngenuncherii noastre definitive, pe care aveam să ni-l aducem de fapt cu propriile noastre mâini, într-un decembrie năuc, într-o așa zisă revoluție în direct la televizor, o mascaradă sângeroasă orchestrată și regizată de americani și alte lifte asemenea lor. Conu’ Mișa făcuse parte în tinerețea lui din acele brigăzi de voluntari care au construit cântând, sfărâmând munții, calea ferată prin defileul Bumbești-Livezeni, au construit calea ferată Salva- Vișeu, Agnita Botorca și alte obiective necesare ridicării acestei țări
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ceea ce spunea fabulistul despre vulpe, care se jura că nu a mâncat găini dar avea „pufușor, pe botișor”. Și când a fost mai mare circul în orașul nostru de la margine de lume, decât în perioada de grație 1996-2000, când liftele țărăniste pline de ură pe acest popor blând, au ras pur și simplu cu bestialitate din peisajul economic al țării tot ce se făcuse bun pe timpul împușcatului de la Târgoviște. Dacă luăm la puricat decesul întreprinderilor vasluiene, vedem că aproape toate
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de aici s-a situat în sfera firescului. Nu și în România, însă. Aud că un distins intelectual a ajuns să someze un partid să ia atitudine împotriva blasfemiei, altul, cu impecabil trecut democratic, vede comploturi și umbra nemiloasă a "liftelor păgîne" care-au pus gînd rău țarișoarei, altul, un stîngist cu vederi de dreapta, nu se sfiește să amenințe birjărește. Această ridicare a poalelor peste cap nu e atît indecentă, cît întristătoare pentru moralul nației. De parcă n-ar fi așteptat
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
nu se întîlni cu regele. N-a fost, în consecință, cum s-ar fi cuvenit, guvernator al B.N.R. ci numai director. Acest om din umbră, o mare personalitate politică, a exercitat roluri colosale. Eminescu îl vitupera mereu că fanariot și "lifta grecească". Din medalionul d-lui Rădulescu reiese că familia lui Carada era demult stabilită în Muntenia, ca bunicul său matern era sîrb (nu grec), aparținînd unei vechi familii boierești din țară, pomeniți în documente încă din secolul al XVII-lea
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
din ăștia, destul de celebri, dar nu sunt dominanți. Eu am cunoscut destul de bine stînga franceză, atît cea din provincie, fiindcă... Parisul nu e compus din francezi în majoritate. E compus din parazieni, dar nu din francezi. Fel de fel de lifte, de toate soiurile, din toate părțile lumii. Dar oameni inteligenți și cumsecade francezi am întîlnit. Nu puțini. Dar nu se manifestă majoriatatea, nici prin publicații, nici prin conferințe, nici prin discursuri, ci prin convorbiri omenești și amabile. Există. Dar nu
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
De nimic nu se temea mai tare piticul decât de gânsacul spânzurat la celălalt oblânc al haiducului, care gânsac întindea turbat gâtul să-l înșface, ori de câte ori cobora lotrul din șa și se-ascundea prin mucezișuri, de unde ieșea la hăcuit ciocoi, lifte, muscali, haiduci, răzeși, bătrâne și domnitori. De-abia plecă piticul, cu ura-n suflet, că distinsul Nebune lea se făcu broască la pământ și așteptă să vadă ce poporet mi ți se-apropie. Veneau întins prin mijlocul drumului, dar bătând
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
din care face parte și d-sa ca negustor de vorbe și pomanagiu al bugetului trebuie hrănită de cineva și că acel cineva își înjumătățește pâinea copiilor pentru a o împărți cu feneanți cum e d-sa și cu alte lifte. Nu înțelege că țăranul nostru e tot cel de acum trei - zeci de ani, dar că sarcinele lui a devenit de douăzeci de ori mai mari numai pentru a ținea cu îmbielșugare toată demagogia lacomă, necinstită și leneșă care-l
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu soldatul și cu civilul și să ne facem de-a lungul satelor și orașelor vestitorii cântecului de biruință care, se urzește ceas de ceas ... noi vom avea ochii îndreptați spre voi, soldați ai neamului, care din tranșee trimiteți moarte liftelor străine. În ranițele voastre e biruința de mâine.” Alături de Constantin Prezan, în opera de refacere a potențialului combativ al armatei, au fost și oameni de știință, de cultură, politicieni: N. Iorga, A. D. Xenopol, George Enescu, Maria Ventura ș.a. care, organizând
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
am hotărât noi să plecăm pe front? Eu încă nu am toate mințile acasă și nu-mi aduc bine aminte. Nu vorbi așa, Costăchele. Mințile tale sunt întregi-întreguțe. Ești doar foarte obosit și te-ai înstrăinat stând atâta vreme printre liftele celea - l-a liniștit Petrache. Eu cred mai degrabă că teama de a nu fi prins și dus înapoi în infernul acela a rămas ca o umbră pe creierul dumitale. După o vreme, însă, va trece. Noi, oamenii, avem calitatea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
șleahului... Pășeau în tăcere. Țăndări de gânduri - ca niște străfulgerări - îi treceau prin minte lui Costăchel... „Săracul Filip... O rămas pentru vecie acolo în pustietatea ceea. N-o avut parte măcar de o lumânare la căpătâi. Și câți ca el!... Liftele iestea de comuniști or fi făcut blestemata ceea de întovărășâre în sat? Dar Măriuca? O rezistat în fața nemernicilor sau o dat tot, numai să scape de ei. Băiatul trebuie să fie bărbat în lege... N o prea avut noroc să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
costă 7, o carte 30, un CD de film 30-50, ce Dumnezeu ești așa de strâns de mână. EU: Mă, mă enervează să fiu obligat să dau, ca de dat dau, dacă e spre binele sau plăcerea mea, dar la niște lifte comuniste nu. Nu profita ăștia de mine în continuare, ca de ajuns am dat sub Ceaușescu. AVOCAT: Mai e o cale. Politică. Pune în mișcare ceva politicieni, să facă scandal, să miște lucrurile, adresează-te presei, televiziunii, ca cu judecătoria
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
să spui nici măcar pâs în fața noastră. Nouă dă-ne toate onorurile, chiar și pe cele care nu există, iar pe tine o să te tratăm cu dispreț, ca pe ultimul lacheu!“ Caută adevărul, își apără drepturile și tot ei, ca niște lifte păgâne, l-au calomniat în articol. „Pretindem, nu cerem și n-o să auziți de la noi nici un cuvânt de mulțumire, pentru că o faceți ca să fiți cu conștiința împăcată!“ Halal morală! Păi dacă n-o să aibă parte de la tine de nici un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
înnoda. Felul lui nepăsător îl făcea să simtă, desigur, mai puțin schimbările mari din jur, dar și mai puțin putea profita de ele. De altfel, mai toate afacerile noi se făceau în amestec cu străinii și Lică nu putea suferi "liftele". Prin toată apucătura lui - bună ca si rea - era un indigen. Cam fiămînd, strâmtorat, își ascuiea dinții fără să cuteze să muște. Sia se dezvoltase acum ca o femeie. Era tot așa de amorțită însă și de ursuză. Când se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
chiar în fața liftului de serviciu, salvarea mea, să evadez o dată din locul ăla bântuit de oameni cu sute de lei în mână. Ghicesc butonul și încep să îl apăs cu frecvența unui transmisionist fruntaș, disperat că nu mai apare odată lifta aia nenorocită. El mergea greu de obicei, dar îți dai seama cât de greu mi se părea mie că merge acum, când mă jucam de-a v-ați ascunselea cu patru, cinci sute de oameni, care studenți, care profesori chiar
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
coincidențe ca la Nostradamus) sfârșesc întotdeauna prin a-i vulgariza opera! Acest Bovinache, are nerușinarea de a pune, și tot el a răspunde, unor întrebări precum: „Cât de luceafăr al poeziei este Eminescu?” și învinuiește poporul acesta răbdător cu toate liftele, că este un sclav al clișeelor grefate pe o cultură a conformismului, a lenei hermeneutice, care induce o scădere a imunității neuronului față de „prostia omologată“ (zice el, deșteptul lumii). Deci trecând peste nevoia noastră acută de repere în timp, de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ca lupii pe bietul român, uitând că românul are și el o pretenție minimă: „Dacă tot te-ai gândit stăpâne să mă jupoi, jupoaie-mă, dar cu tandrețe”. Cum au apărut pe lume băsești, boci, udre, videni, berceni și alte lifte Francezul Paul Valéry spunea că „Statul este prietenul tuturor, dușman al fiecăruia”. Dar nu știu cum s-a făcut, ce păcate v-om fi avut noi de tras, că de la Paul Valéry citire, și până la Băsescu, guvernare, sintagma aceasta a pierdut pe
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
chip chiar pe el, singurul și marele Dumnezeu, omul, care în cumplita-i pornire spre înavuțire, va inventa statul, impozitele, taxele, amenzile, munca la negru, mita, șperțul și ciubucul, va da naștere la băsești, boci, udre, videni, berceni și alte lifte din acestea ordinare, care ronțăie viața muritorilor de rând și înjumătățesc sintagma francezului Paul Valéry. Deci stimați cititori, sper că vedeți cum a început calvarul nostru de azi. Dar să știți, o spun doar pentru liniștea dumneavoastră, că în lumea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și să le suporte cu stoicism. Ce doreau ei de fapt, nici măcar în zilele noastre nu știu precis, dar din fericire, avem treze la datorie marile jigodii ale neamului, care se constituie ca portavoce și traductoare ale dorințelor populare. Aceste lifte ordinare, le auzi mârâind în cor: „Poporul român dorea libertatea” . Libertate pentru ce? Mă-ntreb și eu așa ca nea Gheorghe, adică exact ca omu’ nedumerit. În primul rând cică românii au fost „eliberați” de „greaua moștenire ceaușistă” adică s-
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
a făcut vrăjmașul tău?...Yahveh a rupt împărăția din mâinile tale și a dat-o altuia, lui David..." Împrejurul gogîltanului, răsăriți din locurile ascunse de sodomizare, aranjîndu-și din mers centurioanele sau canonindu-și barbetele, roiau, prefăcîndu-se a-l chibița, restul liftelor, toți mohorâți, fumegoși și acriți, de parcă, de-o vecie, ar fi fost bolnavi de stomac, pârnaia cerului, scursura bolților, slujitori demoniaci și cocliți, împrospătînd mereu măduva focurilor la cuptoarele celor ce deprindeau meșteșugul de ghicitor, de cititor în stele și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
clacă, inepțiile... S-au aprins țigările scuturate de Carpați fără filtru. S-au aprins și cele dotate cu cîte-un mic filtru dezgustător, de cîlț sau de hârtie igienică, și numite inept: Snagov, Timiș, Litoral, Hora. În diagonală de noi, o liftă pufăia o mahorcă Lijeros, cu adevărat cubaneză. Din țigările chinezești, anevoios de procurat, norocoșii se alăptau două fumuri. Apoi, le puneau dop, azvârlindu- le jarul, cu un bobârnac, în scrumierele manufacturate prin îndoirea repetată a unei foi de hârtie. Degustările
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]