91 matches
-
visam așa cum alții visează la viitor. Lai Cantacuzino (Ștefan Iordache) ținea un discurs de la înălțimea unui spectator detașat invitaților săi poftiți la ospăț, înfulecînd hulpav din bucate, mozolind cu o lipsă de pudoare medievală hartanele. Niciun cuvînt nu atingea urechile lihniților, numai că o clipă unul dintre ei a părut că înțelege ceva, pentru ca replica sa să cadă magistral ca o pleașcă: "Prințule, mai ai puțină brînză?" Filmul relevă un manierist, regizorul, și un manierat, actorul, influența exercitată de Visconti, în
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
Redwater Creek, se găsea o depresiune împădurită, numită Jefferson Lick. Potrivit unei legende locale, acolo trăia un soi de centaur, scăpat dintr-un circ ambulant canadian, o vietate turbată și primejdioasă din pricina tuturor anilor petrecuți într-o cușcă, biciuit și lihnit de foame, pentru desfătarea spectatorilor. țapul monstru din Jefferson Lick era bau-baul orașului, folosit pentru a speria copiii neascultători și, la balul mascat anual din timpul Tîrgului de Primăvară, apăreau întotdeauna și cîte unul sau doi "Omul-țap" din Lick, - zeul
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
să intri", zice el. „De ce nu ciocănești? De ce o iei mereu din loc?" Un ultim mesaj. Aud un clicăit pe fir, apelul unui telefon mobil. O dată, de două ori, de trei ori. Cred că e Hiroji. Legătura se întrerupe. Sunt lihnită, dar în vizuina asta nu-i nimic de mîncare. Fac inventarul: pîine veche în congelator, iar în dulap două conserve de roșii tăiate bucăți, o conservă de midii afumate și, dumnezeule, trei sticle de vin. Scot pîinea și midiile, îmi
Madeleine Thien (Canada) - Câini la periferie by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/6282_a_7607]
-
domnule! Ați dormit bine? Corăbiile dumneavoastră au ajuns întregi în port? Ce se potrivește cel mai bine stomacului dumneavoastră sensibil? Un păduche în sos de cucută? Poate un pui de vulpe în sos tomat? O pulpă, la tavă, de cîine lihnit, cu sos de coacăze? Inimă de privighetoare cu semințe de mac? Sau astăzi aveți poate chef să mîncați la micul dejun creier virgin de cloșard în sos remoulade, cuvinte prostești trecute prin pesmet și stropite din belșug cu un vin
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
se vor gindi să stea strimb și să judece drept, prea puțini vor fi și cei dispuși să-și ia măcar timp de gindire. Diseară e un nou talk-show, gloata trebuie hrănita. E flaminda să-și dea cu presupusul, e lihnita să tragă concluzii, abia așteaptă să acuze. Ciuvică salivează, Gâdea icnește sentințe, Abraham pozează unsuros în avocatul încrezător și profesionist. Gata, masa e pusă, luați o porție serioasă de manipulare și rigiiti voioși la finalul festinului care v-a hrănit
ÎNREGISTRĂRI MIRCEA BĂSESCU. Tapalagă, Turcescu și Sorina Matei, reacții dure by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29295_a_30620]
-
și, fiind obligatoriu un anumit echilibru al instinctelor, și l-au atrofiat drastic pe cel de conservare. Cum ei merg la meci, merg la cîrciumă, merg la războaie, și pentru a fi cît de cît utilizabili după ce se întorc beți, lihniți sau schilozi de pe acolo, femeia trebuie să le restaureze pedant voința de a fi. Prin vorbe, prin zîmbete, prin rugăminți, prin explozii, prin imprecații, prin disperare și prin naștere, ea îi readuce, mereu și neobosit, în orizontul vieții. Nici un bărbat
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
ale puterii ( `n romanul Țara vinului chiar se mănîncă carne de bebeluș). Există, în ultimul său roman, Broaștele, (care urmează să apară în curînd la Editura Humanitas) unul din cele mai cumplite episoade care descriu gradul zero al foamei: copiii lihniți mănîncă din cărbunele adus pentru încălzirea școlii. S-a spus despre limbajul romanelor lui Mo Yan că este fără valoare estetică, că este afectat, repetitiv, exagerat, clișeard, produs al ideologiei politice. Dar Mo Yan încalcă deliberat imperativul „eleganței clasice”, el
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
de reconstruit o astfel de zi norocoasă. În zori, umbre de oameni se trag anonime pe lângă zidurile cetății. La piață bărbatul femeii primește ca rest, trei cocoșei de aur. Este primul semn. Acasă femeia Încă doarme. Somnul ei, un somn lihnit. Visul ei: O fetiță cu o lumânare aprinsă În mână, ieșind dintr-o căpiță de fân uscat. Este al doilea semn. E Marți, ziua sfântului Mamant. Și după-amiază către orele cinci cazi tu În lume. În lumea plină de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
stăpânire pe tine, aceeași căldură a după-amiezii care a uscat ierburile Înalte de prin grădini, stai toropit sub mărul bătrân și Înalt, aleargă norii prin crengile lui, departe, În cerul albastru, nu-ți vine să te miști și stai acolo, lihnit, În iarba grădinii, doar tu singur și pomul, doar tu singur și prunii, doar tu singur și brusturii Înalți și grași ce cresc În umbra acăților de la marginea râului. O spaimă ca de moarte te străbate când simți cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dinții În gât. Așa Începe prietenia ta cu Oacă. Greu de dus povara unor ulițe de sat, a căpițelor stinse ca niște puncte pe dealuri În carcasa de piatră a orașului. Și În timp ce trenul În care te afli aleargă Încă lihnit prin tunel te gândești că undeva, deasupra, În noapte, alte trenuri aleargă neobosite spre alte destinații. Se cam fură În țara asta, și se fură bine. Trenurile pustii, În noapte. Gândurile „lupului” bătrân Înainte de a sări la beregata călătorului mergând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
gât. 5 iunie Dimineața În hotel. Mănânci un pepene. Te Îneacă un sâmbure. Te gândești la Kaltenbruner spânzurat la Nürenberg În sala de gimnastică. Și Râmnicu-Vâlcea este sufocat de praf și de betoane. 20 august Cantina combinatului de la Govora. Mănânci lihnit o ciorbă. „Intrusul” de Marin Preda. Alb-negru și color. Amza Îți Întinde un ardei iute. La difuzor, Corelli. Aerul insuportabil. 10 noiembrie Toată ziua te Învârți prin satele din jurul Bucureștiului și Olteniței. Zi sumbră, urâtă, mâloasă. Într-o mahala, copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
agonie. Același vânt rostogolind o folie de plastic, fășâind electrostatic peste acest univers sumbru de șine, macazuri, locomotive cu aburi și trenuri rapide, expresuri de zi fugind spre mereu neștiute depărtări. Plătind datorii. Miliarde. Se apropie Crăciunul și vântul bate lihnit peste triaje. Zgribulită stă vrabia, zgribulit stă bărbatul. Ce mari sunt mâinile lui, ce mici picioruțele vrabiei, lăsând urme În zăpadă, hieroglifele unei mișcări țopăite. Urme de viață. Vântul acoperindu-le cu pudra chiciurei. Doamne, cineva trebuie să fie fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
plecați, nu mai e nimeni, și ne retragem și noi la un somn... Arm se trase aproape de tavă încrucișându-și picioarele sub ea, ca o mică vrăjitoare. Îl îmbie zâmbind. Eu zic să te grăbești, ai un adversar redutablil, sunt lihnită! Uau, numai bunătăți, spuse ea și începu să ia direct cu mâna și să mănânce cu poftă. Bart se așeză și el de partea cealaltă a tăvii și nu fu nevoie să-l mai îndemne cineva să mănânce. Regret, zise
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
o mai fi chiar așa. — Binecuvîntată inocență mai ai, Daniel. Crezi pînă și În ZÎna Măseluță. Iar de nu, iacătă un exemplu: baliverna asta despre Miquel Moliner pe care ți-a debitat-o Nuria Monfort. Mi se pare mie că lihnita aia ți-a turnat mai multe gogoși decît L’Osservatore Romano. Acuma reiese că e căsătorită cu un prieten din copilărie de-al lui Aldaya și Carax, ca să vezi dumneata cum stau lucrurile. Și, pe deasupra, mai avem și povestea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
o țigară, În zgomotul radioului. Chelnerul, un om cu pielea de culoarea cerii și cu ochii pironiți În pămînt, le-a luat comanda. Brandy călduț, cafea și ce se mai găsea de mîncare. Miquel nu a luat nici o Înghițitură. Carax, lihnit pesemne, a mîncat pentru amîndoi. Cei doi prieteni s-au privit În lumina vîscoasă a cafenelei, captivați de vraja timpului. Ultima oară cînd se văzuseră la față aveau jumătate din anii pe care Îi aveau acum. Se despărțiseră copii, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pe Clămence voiam să o văd. Am întrebat ce noutăți sunt. Infirmiera mi-a spus că trebuie să mai aștept, că urma să meargă să-l întrebe pe medic. A plecat. Mai târziu, a venit un doctor, un militar, obosit, lihnit, la capătul puterilor. Era deghizat în măcelar, în ucigaș de vite, cu halatul și boneta pline de sânge. Opera de zile întregi fără încetare, creând o sumedenie de Gugusse, făcându-i pe unii fericiți, ucigându-i pe alții, răniți cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de Fibbia care dormea alături se răsuci în somn și-o lovi cu cotul în cap. Amada se trezi. Palatul, marchizul, pretendenții dispărură ca prin farmec. Sculându-se în capul oaselor și deschizând ochii, Amada văzu în locul acelor minunății șoarecele lihnit care în fiecare noapte ieșea din gaura de lângă ușă și privea cu deznădejde spre spațiul gol al camerei lor unde nu mai căzuse o firimitură de ceva de pe vremea când era pui. Degeaba încercă apoi Amada să se viseze din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de lemn și, din cauza grozavei sărăcii, se petrecură întâmplări nemaiauzite care înfiorau oamenii. Nici nu dăduse prima brumă a acelei toamne când, într-o dimineață, căpitanul Bașotă și oștenii lui, care păzeau o bucată de hotar, văzură mii de iepuri lihniți trecând Nistrul printr-un vad, spre stepele răsăritene. Un val de lăcuste ce se abătu dinspre Nord asupra Ținutului Sucevei făcu rapid cale-ntoarsă, căci n-avu ce să mai pustiască, fiind precedat de un val de tătari. Pe cer - semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care ie mereu dureroasă, m-am catapultat cum mi-a căzut mai bine dân car și m-am Împlementat În antret, să scap de un casus belli cu ostenitu. Că io Îmi zic Întruna: nu te pune, dacă poți, cu lihniții. Când ieșeam dân debaraua dă 0,60, care acolo mi-au dat, pă straiu dă urs care mă năbușea, o legumă stătută și un carcalete cu molan, m-am ciocnit În ogradă cu târlanu, care nici când l-am salutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
gura nu-mi duhnea, și m-am cărat singur și personal după potol. Ca chestie dă princip, ori dă câte ori vira cu găleata dă lături, bucătaru mă sărea; am băgat la bilă că tiranu o să mă asedieze, ca să crăp lihnit, dân cauză dă motiv că În ajun trăsesem la fit și-i trombonisem cioace cum că n-aveam chef dă apetit; da omu, pă bune, ce mai, un pentrucontra cu mustăți, pă negândite, m-a poftit să rad două porțioaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de astfalt pe care se pare că nu-l merita). „Aș mânca ceva bun, da’ nu știu ce“ Aerul ăsta miroase în mod sigur și a plăcintă, ca cea pe care Andreas o apucă cu mâna și o molfăie ca un animal lihnit. Deci mie asta mi-a plăcut. Am fost puțin dezamăgită că finalul nu spunea nimic în plus față de această cealaltă lume. Andreas e aruncat într-o zonă care mai degrabă e nimicul - e frig și viscol și pac, se termină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
se va mai numi ales la suflet, nici mișelul nu se va mai numi cu inimă largă. 6. Căci nebunul spune nebunii, și inima lui gîndește rău, ca să lucreze în chip nelegiuit, și să spună neadevăruri împotriva Domnului, ca să lase lihnit sufletul celui flămînd, și să ia băutură celui însetat. 7. Armele mișelului sunt nimicitoare; el face planuri vinovate, ca să piardă pe cel nenorocit prin cuvinte mincinoase, chiar cînd pricina săracului este dreaptă. 8. Dar cel ales la suflet face planuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
băgat mâna În buzunar. Nimic! În celălalt buzunar. Tot nimic! — Voi, ăștia mici, sunteți pe zi ce trece tot mai răi, a zis femeia cu aluniță zâmbind cu zâmbetul ei strâmb care nu era deloc un zâmbet. Ca niște câini lihniți, așa sunteți toți. Hai, cară-te de-aici! S-a Întors la docuri. În seara care se lăsa, se auzea un copil mic plângând. Trebuie că i-o fi sete, și-a zis el, așa de sete, că nici măcar de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
îl prinsese cu securista aia de Aspasia chiar la el în garsoniera de la primărie, îl trimisesră primar aici, după ce îl scoseseră din minister, rotația cadrelor, cică făcea de gardă, băgase Ceaușescu chestia cu paza noaptea în instituții, umbla Aspasia aia lihnită după bărbații altora, nu putea unul să promoveze dacă nu o târnosea cel puțin odată, tot orașul o știa de lihnită, n-a putut s-o facă atunci, să-l sugrume într-una din nopțile când îl privea cum doarme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
din minister, rotația cadrelor, cică făcea de gardă, băgase Ceaușescu chestia cu paza noaptea în instituții, umbla Aspasia aia lihnită după bărbații altora, nu putea unul să promoveze dacă nu o târnosea cel puțin odată, tot orașul o știa de lihnită, n-a putut s-o facă atunci, să-l sugrume într-una din nopțile când îl privea cum doarme împăcat lângă ea, discutaseră, analizaseră situația, greu îi venea să înțeleagă, exista un prag totuși peste care chiar dacă îți cerea viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]