4,644 matches
-
literară. Dacă cineva se întreba cum poți fi neo-zeelandez, găsește aici răspunsul. Și poate va fi surprins să constate că, din cînd în cînd, Noua Zeelandă nu e atît de departe de România pe cît o arată harta. 15 ianuarie 2003. Lilieci și studenți Acum vreo săptămînă am sosit, după un zbor de două zile, aici: în Dunedin, oraș universitar care e situat în sudul extrem al Noii Zeelande și destul de aproape de capătul lumii. Ceva mai "la vale" se face totul mai
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
1000 d. Ch., polinezieni îndrăzneți au ajuns, în canoele lor mari, la insula nordică precum și la cea sudică și le-au luat în stăpînire. Înainte nu existau în Noua Zeelandă nici oameni și nici alte mamifere (cu excepția a două specii de lilieci!). Descoperitorii europeni s-au învoit mai mult sau mai puțin pașnic cu această populație maori deja stabilită în cele două insule. Întîi au prădat bogățiile naturale ale insulelor: au fost măcelărite focile și balenele, s-au tăiat pădurile, iar aurul
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
Pământuri, însă datând din aceeași perioadă, avem imaginea unei vieți țărănești diferite de spiritul aceleia pe care prozatorul o va evoca precumpănitor în Moromeții. Prezintă afinități, mai de grabă, cu aceea pe care o va înfățișa Marin Sorescu în La lilieci. Eresurile populare, poveștile despre vârcolaci și strigoi invadează cotidianul satului, deschizând porți largi către ireal. Ca și, mai târziu, Marin Sorescu, Marin Preda temperează fantasticul prin comic, prin burlescul imaginilor care însoțesc izbucnirea supranaturalului în viața obișnuită. Lotul acesta de
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
o rază de soare să-ți primenești aripile și să-ți amintești de versurile unui poet ce scria în ioniană și era rudă cu Herodot. 6. Te-ai mutat pe vechea noastră cadă de baie ajunsă în curte, la umbra liliacului. La rădăcina acestui ciudat obiect doarme umbra pisicii Lucky de care atît te-ai temut și încă te mai temi încît deși mă privești nu mă mai vezi. Cum ne mai orbește spaima, păsări și oameni deopotrivă. 7. Pe zidul
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
vedeai zăvorîtă cum erai în cîntecul tău înluminat. Erai acolo, pe Golgota, apoi la fereastra foișorului de la Cina cea de Taină și vița era acum vie, își picura sîngele pentru noi toți. 10. Cînd te-ai așezat pe creanga de liliac prin ochii tăi mă privea tata. 11. Ieri m-ai privit cu îngăduință. Ca pe un trandafir alb neînvățat cu imperiile brumei. Ca pe o întîmplare mică și fără de umbre. 12. Azi pe cînd plivesc straturile de ceapă mă privești
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
2 Fereastra se uită la universul căzut jos, Nici un copac, numai sângeroasa rațiune. Și asta din clipa când mi s-a dat viață Pentru a fi în moarte. Un călător Ce a bătut în poarta unui han pustiu, Loc pentru lilieci cu zborul lacom de sânge. Unde ești bucurie, vino și nu-ți mai spăla De mine matricea. Căci chipul mi-e abia la început Iar ziua scormonește pământul După divinitatea care sunt. Nici măcar imaginea unei furtuni Nu mai trece prin
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
au zburat canarii, arse de apele reci, ca-n țipăt șoapta abia auzită, - nimeni în urma mea, așa cum, nimeni înaintea mea, un foșnet de stuf prin alcoolul învechit la buzele sub care mocnește vulcanul unei străzi pietruite de pași zburători ca liliecii în biserici de ceară, - vei auzi, atît, vei auzi cum vor duce la spălat, într-un rîu tulbure, cearșaful ca pe un giulgiu din care se vor desprinde chipurile noastre, carcase de aer tranșate de îngeri în congelatoarele lor pline
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
i-au înviat. Călătoreai învăluită în noaptea pletelor atotștiutoare pînă ce apunea soarele în cuibul mîinilor tale. Atît de singure, Atît de părăsite. Nu mai scriu poezii fiindcă toți prietenii mei au murit." ai șoptit tu în umbra săracă a liliacului iar eu am început să-ți vorbesc atunci despre rîuri și case și livezi. Și tu mi-ai spus că nu-ți plăcea copilă fiind să înoptezi de cealaltă parte a rîului departe de casă. Cum nici eu dincolo de podul
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
și optimism: //te-ai întrebat vreodată/ de ce explodează supernovele în văzduhuri sidefii/le aude cineva și dacă da cui îi pasă/ai ascultat cum pocnesc mugurii cleioși de plop în prier/ori în seara de armindeni/când vine miros de liliac/ tulburări comportamentale produc insomnia/în astfel de nopți ai plânge dacă ești singur/unii oameni urlă la câini/atunci ai vrea să le ai pe toate. (Primăvara ai vrea să le ai pe toate). Destăinuirile propriilor senzații o scutesc de
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
noblețe ( portrete făcute de: Milena Munteanu, Eugenia Miu, Elena Armenescu; poeme închinate scriitoarei de către Domnica Vărzaru, Daniela Popescu...), dar și notele de lectură, cronicile literare la cărțile publicate de scriitorul, Elena Buică, de-a lungul ultimilor ani, este vorba despre: „Liliacul înflorit la poarta înserării”, „ Frumoasele vacanțe”, „ Îmi plec fruntea...” , cronici semnate de personalități ale literaturii de azi: Ana Dobre, Cezarina Adamescu, Ion Nălbitoru, Marius Teodorescu... Rândurile de față nu pot și nu-și propun să epuizeze prezentarea unui univers epic
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
monotonă ne petrece, Tristețea lângă masa noastră șade, Lumina zilei tremură și scade Și clipa se grăbește ca să plece. E sufletul cel trist, în piept, fântână, În care soarele nu se răsfrânge, Doar noaptea ce se lasă e stăpână Și liliacul, în grădini, se frânge. Iar îngerul ne ia pe toți de mână, E singur în tăcerea care plânge. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: TĂCERE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1932, Anul VI, 15 aprilie 2016
TĂCERE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380817_a_382146]
-
un altar pe care sufletul meu se reconstruiește din țăndările unor lovituri și din durerile neplânse, înăbușite în cămara inimii. În același timp, scrisul este și o înălțare spre zările pure ale respirației fiintei mele interioare. Aflându-mă asemenea unui liliac înflorit a doua oară la poarta înserării, cu puterile risipite pe cărările vieții, scrisul a rămas pentru mine singura putere nealterată. Încă mai pot supraveghea stilul, profunzimea, substanța și densitatea ideatică și meandrele scrisului. Închizând ochii, îi văd cu drag
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
și când am coborât coasta la Gura Racului, În Bulzești, se auzea glasul clopotului. Părea Însă, parcă, mai Înfundat. Venea mai din adâncuri, dinspre satul cel vechi, dispărut cândva. Rămăsese acolo, semn lui, doar biserica din lemn și cimitirul cu lilieci. „Ducea-v-ați la Lilieci!” - blestema unul, altul, prin sat, când nu mai putea răbda, și aproape toți, primăvara, În fiecare an, când se măsurau iarăși curțile. Ordin de la Tropăneață, președintele c.a.p.-ului, și de la mai marii țării, capi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
la Gura Racului, În Bulzești, se auzea glasul clopotului. Părea Însă, parcă, mai Înfundat. Venea mai din adâncuri, dinspre satul cel vechi, dispărut cândva. Rămăsese acolo, semn lui, doar biserica din lemn și cimitirul cu lilieci. „Ducea-v-ați la Lilieci!” - blestema unul, altul, prin sat, când nu mai putea răbda, și aproape toți, primăvara, În fiecare an, când se măsurau iarăși curțile. Ordin de la Tropăneață, președintele c.a.p.-ului, și de la mai marii țării, capi pe la județe. De la cei cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
făcut sanitar pe front, iti aruncă, din pragul ușii, o seringă plină cu penicilină, în cur, și te vindecai. Toți, de toate! Mai puțin aia, îi știi dumneata, activiștii, securiștii... Ai focului, dar nici că se îmbolnăveau de ceva! ( La Lilieci, Marin Sorescu). Astăzi, nici ierburile nu mai dau rezultate. Faci un ceai și... neam! Doar te umfli în burtă. Lau otrăvit și pe astea! Peste tot, otravă!” Otravă, îl aprob și eu, până și în sufletul omului, numai că, el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la un capăt, cea barbiana, iar la celălalt, cea soresciană - după cum accentul se mută de pe cuvânt pe existența. (Despre amândoi poeți, Marian Barbu a scris câte o carte: Simbolistică poeziei lui Ion Barbu, Ed. Spirit Românesc, Craiova, 1997, si La Lilieci șase cărți în căutarea lui Marin Sorescu, Ed. Sitech, Craiova, 2009). Și dacă întârziem mai mult în acest edificiu, exprimându-ne în continuare ornant, se observă că formele din vitraliu filtrează mereu altfel lumină, în funcție de etapele și intensitatea ei. Poemele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele” lui Philippide, viziunile într-un dincolo ale lui Mircea Ciobanu din Patimile și descripțiile într-un aparent dincoace ale lui Marin Sorescu din La lilieci, sau atitudinea lui A. E. Baconsky, din Declinul metaforei (1961) și Poeți și poezie (1963). Firește, referitor la prima situație, linia descărcării de metaforizare însoțește poezia din prima ei clipă, și încearcă să îndepărteze roiul de neaveniți, chiar de cititori
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
făcut sanitar pe front, iti aruncă, din pragul ușii, o seringă plină cu penicilină, în cur, și te vindecai. Toți, de toate! Mai puțin aia, îi știi dumneata, activiștii, securiștii... Ai focului, dar nici că se îmbolnăveau de ceva! ( La Lilieci, Marin Sorescu). Astăzi, nici ierburile nu mai dau rezultate. Faci un ceai și... neam! Doar te umfli în burtă. Lau otrăvit și pe astea! Peste tot, otravă!” Otravă, îl aprob și eu, până și în sufletul omului, numai că, el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la un capăt, cea barbiana, iar la celălalt, cea soresciană - după cum accentul se mută de pe cuvânt pe existența. (Despre amândoi poeți, Marian Barbu a scris câte o carte: Simbolistică poeziei lui Ion Barbu, Ed. Spirit Românesc, Craiova, 1997, si La Lilieci șase cărți în căutarea lui Marin Sorescu, Ed. Sitech, Craiova, 2009). Și dacă întârziem mai mult în acest edificiu, exprimându-ne în continuare ornant, se observă că formele din vitraliu filtrează mereu altfel lumină, în funcție de etapele și intensitatea ei. Poemele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Naturi Catilinare, cu determinări la diferite nivele ontologice în planul artei și al societății) până la “monoloagele” lui Philippide, viziunile într-un dincolo ale lui Mircea Ciobanu din Patimile și descripțiile într-un aparent dincoace ale lui Marin Sorescu din La lilieci, sau atitudinea lui A. E. Baconsky, din Declinul metaforei (1961) și Poeți și poezie (1963). Firește, referitor la prima situație, linia descărcării de metaforizare însoțește poezia din prima ei clipă, și încearcă să îndepărteze roiul de neaveniți, chiar de cititori
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
concert simfonic susținut de orchestra Filarmonicii „Banatul“, dirijor Kurt Schmid (Austria); luni, 8 septembrie, ora 11, foaierul Operei Române, vernisajul expoziției Johann Strauss; ora 17, Colegiul „Ion Vidu“, recital de pian susținut de Csiky Boldiszar; ora 20, sala Operei Române, „Liliacul“ de Johann Strauss, spectacol al O.R.T.; marți, 9 septembrie, ora 17, Colegiul „Ion Vidu“, recital de pian Adrian Stoica; ora 20, sala Operei, concertul Filarmonicii „Banatul“, solistă Simina Ivan, dirijor Christian Schulz; miercuri, 10 septembrie, ora 11, Domul din
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
Baloon Party. Seara minorităților sexuale. Lemon 2 Club, ora 22: Seară sârbească. ZOLTAN VARGA spectacole Opera Română: Festivalul Internațional „Johann Strauss“ - Concert simfonic de deschidere. Orchestra Filarmonicii „Banatul“, 7. 09, ora 19; Vernisajul expoziției Johann Strauss, 8. 09, ora 11; „Liliacul“ de J. Strauss, 8. 09, ora 20; Concert al orchestrei Filarmonicii „Banatul“, 9. 09, ora 20; Concert simfonic. Orchestra Filarmonicii „Banatul“, 11. 09, ora 20; Decernarea premiilor de excelență și Concertul de gală. Participă orchestra Filarmonicii „Banatul“, 12. 09, ora
Agenda2003-36-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281430_a_282759]
-
Vidu“, 8. 06, ora 18; „Madama Butterfly“ de G. Puccini, 11. 06, ora 19. Teatrul Național: „Tandrețe și abjecție“ după Teodor Mazilu, 10. 06, ora 19 (premieră); Actori mari, actori mici în lumea lui Alecsandri, 11. 06, ora 11; „La Lilieci“ după Marin Sorescu, 12. 06, ora 19; „Cele 12 fete de împărat și palatul fermecat“ după P. Ispirescu, 13. 06, ora 19; Teatrul German de Stat: „Maria Stuart“ de Fr. Schiller, 10. 06, ora 18; „Visul unei nopți de vară
Agenda2003-23-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281101_a_282430]
-
Soliștii și ansamblul Operei Române Timișoara vor închide stagiunea 2002-2003 luni, 16 iunie, ora 19, cu un Concert Johann Strauss. În- tr-un cadru scenografic conceput de Grigore Gorduz, se vor succeda selecțiuni din spectacolele cu operetele „Voievodul țiganilor“, „Sânge vienez“, „Liliacul“. Operetele de Johann Strauss fac parte din repertoriul curent al scenei lirice timișorene. În compania corului, orchestrei și ansamblului de balet ale O.R.T. vor evolua soliștii Adrian Boba, Nicoleta Colceiar, Veronica Fizeșan, Dan Patacă, Cristian Rudic, Mariana Șarba, Ștefania
Agenda2003-24-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281120_a_282449]
-
locuit și George Enescu. Între anii 1918-1936, casa a aparținut lui Mihail Sadoveanu, care a scris aici 35 de volume din opera sa. În prima duminică a lunii mai, când arborii din curte înfloresc, aici se organizează tradiționala „Sărbătoare a liliacului“. O altă casă memorială la fel de importantă este cea a Otiliei Cazimir. În 1898, familia viitoarei scriitoare a cumpărat-o la o licitație, aceasta devenind muzeu în 1972. Aici sunt expuse peste 300 de obiecte personale, manuscrise, fotografii, picturi, toate având
Agenda2004-3-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281967_a_283296]