497 matches
-
în refuzul venerării lui Dionysos, dar sunt invocate în afară de aceasta puterea sa de a domoli natura (după tipul Bunului Păstor), precum și cântul ca simbol al mesajului lui Hristos. Coborârea în infern este văzută pe deasupra ca analogie a coborârii Mântuitorului în limb. În pofida acestor izvoare patristice, analogia cu Isus rămâne în arta creștină sporadică. Puține sunt în epoca romanică și reprezentările lui Orfeu în ipostaza muzicianului sau cea a oratorului elocvent, având vioara ca atribut, precum în scena unui capitel din catedrala
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
Solá și a codescoperit cometă neperiodica C/1925 F1 (Shajn-Comas Sola). A mai descoperit și câțiva asteroizi.<br> Asteroizii 1102 Pepita (de la pseudonimul sau, "Pepito") și 1655 Comas Solá îi poartă numele. În 1907, a declarat că a observat întunecarea limbului lui Titan, un satelit al lui Saturn, dovedind, pentru prima dată, ca acest corp posedă o atmosferă. Josep Comas i Solà a fost un activ popularizator al astronomiei; a scris peste 1.500 de articole între 1883 și 1937 pentru
Josep Comas i Solà () [Corola-website/Science/333200_a_334529]
-
trăiește în locuri umede pe marginea apelor de munte, în păduri, etc. În pământ are un rizom, de care sunt prinse rădăcini adventive și firoase care alcătuiesc în fiecare an buchețele de frunze. Frunza este formată din teacă, pețiol și limb (organe vegetative adevărate), întrucât acestea au vase conducătoare. Pe dosul frunzelor la ferigi se găsesc spori cu sporangi, iar sporangii la rândul lor conțin spori. La maturitate sporii cad pe pământ. Dacă găsesc locuri umede, ei vor da naștere unei
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
diminuează colesterolul (previn ateroscleroza și infarctul miocardic). Acționează ca pectorale și sedative asupra sistemului nervos (ușurează somnul cănd sunt consumate seara). Crataegus monogyna Jacq. (păducel) este un arbust cu ramuri spinoase, cu frunze rombic ovate, adînc lobate (pînă la jumatatea limbului). Florile, de tipul 5, cu petale rotunde, sunt grupate în corimbe rotunde, albe. Fructele sunt ovoide, roșii, cărnoase, de 0,7-1 cm (sunt fructe false deoarece partea cărnoasă provine din receptacol). Atît fructele, cît și frunzele și florile, au multiple
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
diametrul de 2-3 cm. Are cca. 50-300 mm, tulpina este florieră lânos-păroasă, acoperită de scvame alungite, roșiatice. Tulpina crește primăvara timpuriu înainte de dezvoltarea frunzelor. Florile sunt galbene, în antodiu (antodiu sau calatidiu - inflorescență specifică plantelor). Frunzele de la baza tulpinii au limbul aproape rotund, adânc corodat. Fructele sunt achene. De la podbal se recoltează în scop medicinal frunzele mari, late, care cresc direct din rizomi, după ofilirea florilor. Frunzele de podbal conțin mucilagii, tanini, substanțe amare (tusilagină), acizi grași, carotenoizi, inulină, fitosteroli, flavone
Podbal () [Corola-website/Science/323400_a_324729]
-
își / trezească sorii toți lapții pentru noi." («Laptele» - AID, 56 sq.)» (TGrp, 427). După același critic, dincoace de anul 1970, Ioan Alexandru rafinează „geologicul convulsiv“ din creația anterioară, alegoricul, elementarul, parabolicul, „problematica ființei“ etc., punându-le sub pecetea spiritului, Logosului. „Limbul“ noii etape a creației poetice a lui Ioan Alexandru se revelează în toposul "pustiei", al „Pustiei Umblătoare“, nisipos labirint rotativ, „cu dinamica argintului viu“: "Cine are Pustia e mort, / Cine n-o are-i steril...; din acest „limb“, lumea se
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
spiritului, Logosului. „Limbul“ noii etape a creației poetice a lui Ioan Alexandru se revelează în toposul "pustiei", al „Pustiei Umblătoare“, nisipos labirint rotativ, „cu dinamica argintului viu“: "Cine are Pustia e mort, / Cine n-o are-i steril...; din acest „limb“, lumea se vede ca «o piramidă vie umblând din loc în loc»; limbul / pustia este vehicul al ființei și cunoaște o serie de metamorfoze în fața apocalipticului: mai întâi, „pe ulițele omului“: Pustia umblătoare, fiule, drumul îngust / Athosul, cămila prin urechile acului
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
se revelează în toposul "pustiei", al „Pustiei Umblătoare“, nisipos labirint rotativ, „cu dinamica argintului viu“: "Cine are Pustia e mort, / Cine n-o are-i steril...; din acest „limb“, lumea se vede ca «o piramidă vie umblând din loc în loc»; limbul / pustia este vehicul al ființei și cunoaște o serie de metamorfoze în fața apocalipticului: mai întâi, „pe ulițele omului“: Pustia umblătoare, fiule, drumul îngust / Athosul, cămila prin urechile acului / Am văzut această cămilă viețuind / Am văzut pustia umblătoare. I-am văzut
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
mai plastic organ vegetativ al plantei, frunză se poate metamorfoza, adaptându-se pentru îndeplinirea altor funcții: de protecție, de absorbție, de depozitare a substanțelor de rezervă și a apei, de înmulțire vegetativa. O frunză completă este formată din trei părți: limb, pețiol și baza (teaca). a. "Eliptica" - întâlnită la "Fagus sylvatica", "Viburnum lantana", caracterizându-se prin diametrul transversal mai scurt decât cel longitudinal, întretăierea lor făcându-se la mijlocul limbului. b. "Ovala" - întâlnită la "Pyrus communis", "Prunus avium", prezintă tot diametre inegale
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
apei, de înmulțire vegetativa. O frunză completă este formată din trei părți: limb, pețiol și baza (teaca). a. "Eliptica" - întâlnită la "Fagus sylvatica", "Viburnum lantana", caracterizându-se prin diametrul transversal mai scurt decât cel longitudinal, întretăierea lor făcându-se la mijlocul limbului. b. "Ovala" - întâlnită la "Pyrus communis", "Prunus avium", prezintă tot diametre inegale, dar întretăierea lor se face în treimea inferioară a limbului. c. "Circulară" - întâlnită la "Populus tremula", "Celastrus orbiculatus", are diametrele egale și întretăierea lor se face la mijlocul limbului
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
sylvatica", "Viburnum lantana", caracterizându-se prin diametrul transversal mai scurt decât cel longitudinal, întretăierea lor făcându-se la mijlocul limbului. b. "Ovala" - întâlnită la "Pyrus communis", "Prunus avium", prezintă tot diametre inegale, dar întretăierea lor se face în treimea inferioară a limbului. c. "Circulară" - întâlnită la "Populus tremula", "Celastrus orbiculatus", are diametrele egale și întretăierea lor se face la mijlocul limbului. Dintre celelalte forme, derivate din primele trei, menționam: cordiforma, asemănătoare cu o inimă, ca la "Tilia cordata" (tei pucios); lanceolata, cu diametrul
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
limbului. b. "Ovala" - întâlnită la "Pyrus communis", "Prunus avium", prezintă tot diametre inegale, dar întretăierea lor se face în treimea inferioară a limbului. c. "Circulară" - întâlnită la "Populus tremula", "Celastrus orbiculatus", are diametrele egale și întretăierea lor se face la mijlocul limbului. Dintre celelalte forme, derivate din primele trei, menționam: cordiforma, asemănătoare cu o inimă, ca la "Tilia cordata" (tei pucios); lanceolata, cu diametrul longitudinal de cel putin 3-4 ori mai lung decât cel transversal, ca la "Salix albă" (salcie albă); liniară
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
familia Lamiaceae, la Urtica dioica, Syringa vulgaris ș.a. Dispunerea verticilata se caracterizează prin inserția la fiecare nod a trei (Nerium oleander) sau a mai multor frunze (Asperula odorata). Nervațiunea frunzei reprezintă modul de aranjare a nervurilor (zona fasciculelor conducătoare) în limb. În funcție de grosimea și de poziția lor în limb, nervurile sunt: principale, secundare, terțiare ș.a.m.d. , iar cele de ultim ordin se anastomozează în mare proporție. Frunzele pot avea o singură nervura principala (la majoritatea dicotiledonatelor) sau mai multe (la
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
Dispunerea verticilata se caracterizează prin inserția la fiecare nod a trei (Nerium oleander) sau a mai multor frunze (Asperula odorata). Nervațiunea frunzei reprezintă modul de aranjare a nervurilor (zona fasciculelor conducătoare) în limb. În funcție de grosimea și de poziția lor în limb, nervurile sunt: principale, secundare, terțiare ș.a.m.d. , iar cele de ultim ordin se anastomozează în mare proporție. Frunzele pot avea o singură nervura principala (la majoritatea dicotiledonatelor) sau mai multe (la monocotiledonate). Frunzele cu o singură nervura principala se
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
singură nervura principala se clasifică în : Frunzele cu mai multe nervuri principale(3-5 sau mai multe) pot avea următoarele tipuri de nervațiune: Pețiolul este partea din frunză care servește la conducerea sevei brute și a celei elaborate spre și dinspre limb. Se aseamănă cu tulpina, dar de obicei este monosimetric, planul de simetrie trecând prin partea de mijloc a feței dorsale și prin cea a feței ventrale. Țesuturile care alcătuiesc pețiolul, observate într-o secțiune transversala, sunt: epiderma, parenchimul fundamental subepidermic
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
obicei este monosimetric, planul de simetrie trecând prin partea de mijloc a feței dorsale și prin cea a feței ventrale. Țesuturile care alcătuiesc pețiolul, observate într-o secțiune transversala, sunt: epiderma, parenchimul fundamental subepidermic și fasciculele conducătoare libero-lemnoase. După formă limbului, frunzele pot fi: După alcătuirea limbului, frunzele pot fi: După marginea limbului ,frunzele pot fi: După dispoziția frunzelor pe tulpina : Eliminarea apei se face fie sub formă de vapori prin fenomenul de transpirație prin stomate, fie sub formă de picături
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
trecând prin partea de mijloc a feței dorsale și prin cea a feței ventrale. Țesuturile care alcătuiesc pețiolul, observate într-o secțiune transversala, sunt: epiderma, parenchimul fundamental subepidermic și fasciculele conducătoare libero-lemnoase. După formă limbului, frunzele pot fi: După alcătuirea limbului, frunzele pot fi: După marginea limbului ,frunzele pot fi: După dispoziția frunzelor pe tulpina : Eliminarea apei se face fie sub formă de vapori prin fenomenul de transpirație prin stomate, fie sub formă de picături prin fenomenul de gutație. Transpirația este
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
feței dorsale și prin cea a feței ventrale. Țesuturile care alcătuiesc pețiolul, observate într-o secțiune transversala, sunt: epiderma, parenchimul fundamental subepidermic și fasciculele conducătoare libero-lemnoase. După formă limbului, frunzele pot fi: După alcătuirea limbului, frunzele pot fi: După marginea limbului ,frunzele pot fi: După dispoziția frunzelor pe tulpina : Eliminarea apei se face fie sub formă de vapori prin fenomenul de transpirație prin stomate, fie sub formă de picături prin fenomenul de gutație. Transpirația este un proces propriu plantelor terestre și
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
glabru, atingând până la 6-12 m în înălțime, cu scoarță cafeniu-cenușie și ramurile tinere patrunghiulare, plantele bătrâne, prezintă, uneori, ramuri mici cu extremități spinoase de 3,5 cm lungime. Frunzele sunt opus decusate, simple și întregi, aproape sesile; stipelele sunt minuscule; limbul este eliptic sau alungit sau larg lanceolat, de 1-8,5 cm x 0,5-4 cm, cuneiform la bază, ascuțit sau rotunjit la vârf, cu nervuri penate. Inflorescența este un panicul terminal de talie mare, piramidal, atingând până la 25 cm lungime
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
Inflorescența este cilindro-conică, aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine și ovar bi- sau tri- ocular, sferic, cu stil lung. Cârceii sunt glabri, cafenii. Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor lățită, întreagă sau trilobată, colorată verde închis, cu limbul ondulat, cu amprente slabe pe fața superioară și scămos pe fața inferioară. Sinusurile laterale sunt superficiale în formă de liră sau V, iar sinusul pețiolar este în formă de U sau liră. Dinții au baza largă și laturi ușor convexe
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
a fost numit ca fiind unul dintre cele mai bune jocuri din 2010 de către mai multe publicații. Caracterul principal în uitare este un băiat anonim, care se trezește în mijlocul unei păduri numite pe "marginea iadului" (titlul jocului este luat din spatele limbului, latină, însemnând "margine") În timp ce își caută sora pierduta.In timpul călătoriei el întâlnește doar câteva personaje umane, care fie îl atacă, fie fug de el sau sunt morți. La un moment dat în timpul călătoriei sale, el întâlnește un personaj feminin
Limbo (joc video) () [Corola-website/Science/328257_a_329586]
-
dialectul scanian și cel vorbit pe insula Bornholm din Marea Baltică. Explicația stă în faptul că provinciile Blekinge, Halland și Skåne au aparținut Danemarcei care le-a cedat în 1658 Suediei. Sistemul de pronunție danez este unic în multe feluri printre limbiile lumii. Este o adevărată mândrie națională daneză reducerea considerabilă a sunetelor rostite și asimilarea lingvistică atât a consoanelor cât și a vocalelor, chiar și în limba foarte formală. Un aspect distinctiv al limbii daneze este așa-numitul "stød" (ocluziunea glotală
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
păsări ne retragem pe viersul lor profund - / un relief de sunet pădurile s-adape.)", „relief“ așteptând o „Renaștere Valahă“: În volumul din 1980, Ion Pachia Tatomirescu se înfățișează cu un „binom "a-spațial"“, Cosmia - Zoria, încât "Cosmia" se constituie în limb pentru "Zoria", și invers, "Zoria" devine limb pentru "Cosmia;" „cartografierea“ primului „spațiu” relevă: Într-o cronică de întâmpinare, publicată în 27 septembrie 1980, în revista bucureșteană "Luceafărul" (anul XXIII, nr. 39 / 961), criticul Paul Dugneanu evidențiază: Primul teritoriu imaginar simbolizează
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
un relief de sunet pădurile s-adape.)", „relief“ așteptând o „Renaștere Valahă“: În volumul din 1980, Ion Pachia Tatomirescu se înfățișează cu un „binom "a-spațial"“, Cosmia - Zoria, încât "Cosmia" se constituie în limb pentru "Zoria", și invers, "Zoria" devine limb pentru "Cosmia;" „cartografierea“ primului „spațiu” relevă: Într-o cronică de întâmpinare, publicată în 27 septembrie 1980, în revista bucureșteană "Luceafărul" (anul XXIII, nr. 39 / 961), criticul Paul Dugneanu evidențiază: Primul teritoriu imaginar simbolizează natura edenică, aflată în starea de puritate
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
în cazul diferitelor căi de administrare . În studiile pe termen lung efectuate la iepure , nu s- au observat efecte locale sau sistemice semnificative clinic în cazul administrării oftalmice . La maimuțe , s- a observat apariția infiltratelor cu celule mononucleare la nivelul limbului cornean la 1/ 4 dintre masculii cărora li s- a administrat soluție 0, 5 mg/ ml , și la 4/ 4 dintre masculii și la 1/ 4 dintre femelele cărora li s- a administrat soluție 1, 0 mg/ ml . Infiltratele cu
Ro_292 () [Corola-website/Science/291051_a_292380]