2,130 matches
-
mm Hg, atingând valoarea maximă la ~2 mm Hg (datorită compresiei tisulare asupra vaselor limfatice). Creșteri de presiune interstițială sunt determinate de creșteri ale presiunii capilare, ale permeabilității peretelui capilar, ale presiunii coloidosmotice interstițiale, precum și de scăderea acesteia intracapilar. Vasele limfatice acționează ca pompe segmentare (presiunea dezvoltată este de până la 25-50 mm Hg), pe baza contracției mușchiului neted parietal (miogenă, determinată de distensie) și a valvelor prezente (la distanțe de câțiva mm în vasele mari și chiar mai aproape în cele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dezvoltată este de până la 25-50 mm Hg), pe baza contracției mușchiului neted parietal (miogenă, determinată de distensie) și a valvelor prezente (la distanțe de câțiva mm în vasele mari și chiar mai aproape în cele mici). Contracția segmentară a vaselor limfatice se produce la intervale neregulate de timp (de câteva ori pe minut), frecvența crescând cu creșterea presiunii. Prezența valvelor determină unidirecționalitatea fluxului limfatic (fig. 61) și asigură coordonarea contracțiilor miogene; contracția unui segment este urmată de distensia segmentului din aval
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presiunii. Prezența valvelor determină unidirecționalitatea fluxului limfatic (fig. 61) și asigură coordonarea contracțiilor miogene; contracția unui segment este urmată de distensia segmentului din aval, ce determină contracția acestuia. Presiunea medie crește de la periferie spre centru, atingând 10 cm H2O în limfaticele mari. Similar cu circulația venoasă, circulația limfatică este ajutată de diverși factori: contracția musculaturii scheletice și mișcările corpului, pulsațiile arterelor vecine, compresii locale, ciclul respirator. 16.4. Rolul circulației limfatice Circulația limfatică asigură drenajul lichidului interstițial, cu reglarea presiunii interstițiale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fig. 61) și asigură coordonarea contracțiilor miogene; contracția unui segment este urmată de distensia segmentului din aval, ce determină contracția acestuia. Presiunea medie crește de la periferie spre centru, atingând 10 cm H2O în limfaticele mari. Similar cu circulația venoasă, circulația limfatică este ajutată de diverși factori: contracția musculaturii scheletice și mișcările corpului, pulsațiile arterelor vecine, compresii locale, ciclul respirator. 16.4. Rolul circulației limfatice Circulația limfatică asigură drenajul lichidului interstițial, cu reglarea presiunii interstițiale, precum și recuperarea de proteine, cu menținerea unei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
crește de la periferie spre centru, atingând 10 cm H2O în limfaticele mari. Similar cu circulația venoasă, circulația limfatică este ajutată de diverși factori: contracția musculaturii scheletice și mișcările corpului, pulsațiile arterelor vecine, compresii locale, ciclul respirator. 16.4. Rolul circulației limfatice Circulația limfatică asigură drenajul lichidului interstițial, cu reglarea presiunii interstițiale, precum și recuperarea de proteine, cu menținerea unei concentrații proteice scăzute în interstițiu. Fluxul limfatic este în funcție de proteinele filtrate. Insuficiența funcțională a circulației limfatice se traduce prin edem (alb, moale, nedureros
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
periferie spre centru, atingând 10 cm H2O în limfaticele mari. Similar cu circulația venoasă, circulația limfatică este ajutată de diverși factori: contracția musculaturii scheletice și mișcările corpului, pulsațiile arterelor vecine, compresii locale, ciclul respirator. 16.4. Rolul circulației limfatice Circulația limfatică asigură drenajul lichidului interstițial, cu reglarea presiunii interstițiale, precum și recuperarea de proteine, cu menținerea unei concentrații proteice scăzute în interstițiu. Fluxul limfatic este în funcție de proteinele filtrate. Insuficiența funcțională a circulației limfatice se traduce prin edem (alb, moale, nedureros, generalizat). In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
locale, ciclul respirator. 16.4. Rolul circulației limfatice Circulația limfatică asigură drenajul lichidului interstițial, cu reglarea presiunii interstițiale, precum și recuperarea de proteine, cu menținerea unei concentrații proteice scăzute în interstițiu. Fluxul limfatic este în funcție de proteinele filtrate. Insuficiența funcțională a circulației limfatice se traduce prin edem (alb, moale, nedureros, generalizat). In ganglionii limfatici se filtrează particule mari (bacterii). Funcția principală a circulației limfatice este de readucere în circulație a excesului de lichid interstițial și de transport al particulelor voluminoase (proteine: ~2 g
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
proteine, cu menținerea unei concentrații proteice scăzute în interstițiu. Fluxul limfatic este în funcție de proteinele filtrate. Insuficiența funcțională a circulației limfatice se traduce prin edem (alb, moale, nedureros, generalizat). In ganglionii limfatici se filtrează particule mari (bacterii). Funcția principală a circulației limfatice este de readucere în circulație a excesului de lichid interstițial și de transport al particulelor voluminoase (proteine: ~2 g/dl periferic, ~6 g/dl hepatic, ~4 g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu pot intra în sânge direct
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de lichid interstițial și de transport al particulelor voluminoase (proteine: ~2 g/dl periferic, ~6 g/dl hepatic, ~4 g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu pot intra în sânge direct prin peretele capilarelor sanguine. In intestin capilarele limfatice participă la absorbția nutrimentelor, mai ales a lipidelor. ~25% din proteinele plasmatice ajung în sânge pe cale limfatică. Circulația limfatică este un factor de control al lichidului interstițial privind conținutul de proteine, volumul și presiunea sa. De fapt rolul de drenaj
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
hepatic, ~4 g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu pot intra în sânge direct prin peretele capilarelor sanguine. In intestin capilarele limfatice participă la absorbția nutrimentelor, mai ales a lipidelor. ~25% din proteinele plasmatice ajung în sânge pe cale limfatică. Circulația limfatică este un factor de control al lichidului interstițial privind conținutul de proteine, volumul și presiunea sa. De fapt rolul de drenaj al lichidului interstițial și cel de recuperare a proteinelor din interstițiu sunt interdependente; menținerea unei presiuni oncotice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu pot intra în sânge direct prin peretele capilarelor sanguine. In intestin capilarele limfatice participă la absorbția nutrimentelor, mai ales a lipidelor. ~25% din proteinele plasmatice ajung în sânge pe cale limfatică. Circulația limfatică este un factor de control al lichidului interstițial privind conținutul de proteine, volumul și presiunea sa. De fapt rolul de drenaj al lichidului interstițial și cel de recuperare a proteinelor din interstițiu sunt interdependente; menținerea unei presiuni oncotice reduse în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
De fapt rolul de drenaj al lichidului interstițial și cel de recuperare a proteinelor din interstițiu sunt interdependente; menținerea unei presiuni oncotice reduse în interstițiu limitează excesul de fluid filtrat din capilarele sanguine, ce ar trebui readus în circulație pe cale limfatică. 17. Introducere în fiziologia respirației Rolul homeostatic principal al aparatului respirator este de a menține în limite constante pH-ul și nivelele de oxigen și bioxid de carbon în sângele arterial sistemic care apoi este distribuit la țesuturi prin intermediul circulației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
arterele bronșice, care iau naștere din aortă), care se distribuie de fapt la nivelul arborelui bronșic; fluxul sanguin prin arterele bronșice este de ~100 ori mai mic în comparație cu circulația pulmonară. Există și un flux limfatic mic la nivel pulmonar, vasele limfatice soțesc căile aeriene mari și vasele de sânge. 18.2. Funcțiile căilor respiratorii Căile respiratorii au funcția de: conducere a aerului, la care se adaugă funcțiile de filtrare, încălzire și umidifiere a aerului inspirat. Filtrarea aerului inspirat constă în captarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de ~ 20 ml/h la om în condiții normale. Lichidul care părăsește capilarele (fig. 82) trece prin interstițiul peretelui alveolar către spațiul perivascular și peribronșic, unde presiunea hidrostatică este și mai mică (vezi mai sus) și unde se găsesc numeroase limfatice, care preiau lichidul în exces. 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie Eficiența schimbului de gaze prin bariera alveolo-capilară este condiționată de împrospătarea aerului alveolar prin ventilație în cadrul ciclului respirator, dar și de distribuția debitului sanguin pulmonar. Rezistența vasculară pulmonară Legea lui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a publicat cartea " De l'heureux accouchement des femmes". A scris și despre placenta accreta, a descris manevre de extragere în prezentația pelvină, a imaginat instrumente metalice. William Harvey (1628) descrie cele două circulații ale sângelui, iar Jean Pecquet, circulația limfatică. În Olanda, Antonie Van Leeuivenhoek (1632-1723) imaginează microscopul, moment revoluționar pentru progresul medicinii. Numeroși medici au colaborat la redactarea Enciclopediei lui Diderot (1751-1772). Lucrarea cuprinde date despre medicină și chirurgie precum și concepțiile vremii privind bolile și patogenia lor. FRANCOIS MAURICEAU
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
În 1906, când a fost invitat la Chicago, avea 29 de cazuri operate prin tehnica sa, într-o perioadă în care nu exista o metodă efectivă de tratament în cancerul colului uterin. Operația sa era imaginată pentru a preveni diseminarea limfatică. Tehnica era inspirată de cea propusă de Freund (operase 66 de cazuri, 50 decedate în timpul operației). Operația pe cale vaginală propusă de Schauta se însoțea de asemenea de o mare mortalitate. Excizia parametrelor era posibilă doar cu disecția ureterelor (ceea ce pe cale
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
dată sistemul de rezidențiat la Johns Hopkins Hospital. Dintre cei pe care i-a avut rezidenți, 7 au devenit profesori: Cushing, Watts, Heuer, Reid, Chaurchman, Miller, Holman. Mulți alții și-au dobândit o reputație internațională. Conceptul diseminării cancerului mamar pe cale limfatică fusese prezentat în Germania de către Richard von Volkman (1830-1889, Halle) și Lothar Heidenhein (1860-1940, Berlin). Willy Meyer (1858-1932, New York) atrăgea atenția asupra pericolului diseminării celulelor tumorale în plaga operatorie, dacă tumora este manevrată în timpul operației (1894). Willy Meyer, citându-l
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
rar pe cale venoasă, operația radicală fiind soluția curativă. Tehnica propusă de Halsted s-a răspândit și reușea vindecarea a aproximativ jumătate din cazuri, mortalitatea fiind de numai 1,7 %. W. SAMPSON HANDLEY (Londra, 1872-1962) A postulat ideea diseminării exclusive pe cale limfatică, prin permeație, în toate direcțiile; credea că ganglionii rețin progresia permeației până când tumora crește în măsura în care celulele sunt capabile să ajungă în sânge și să embolizeze, diseminarea sanguină producându-se foarte târziu. CUSHMAN D. HAAGENSEN (New York) A îmbunătățit selecția cazurilor în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
motiv, se credea că ridicarea ganglionilor putea fi curativă. Ulterior, s-a văzut că ganglionii nu sunt filtre autentice și că, cel puțin în unele cazuri, cancerul poate disemina direct prin circulație. De fapt, diseminarea se poate face prin canalele limfatice, prin vasele sanguine sau pe ambele căi (R.A. Willis, 1952). Din 1975, în USA, operația Halsted este înlocuită cu diferite tipuri de mastectomie radicală modificată (Patey & Dyson, 1948, Madden, 1965, Auchincloss, 1970). Din aceeași perioadă începe să se pună problema
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
îi revine meritul asigurării controlului local. Ipoteza formulată de Bernard Fisher, (1981), cuprinde următoarele elemente: * cancerul mamar este o boală sistemică; * celulele tumorale diseminează de la nivelul tumorii înainte ca boala să fie diagnosticată; * se produc embolizări prin vasele sanguine și limfatice și schimburi între celule celor două sisteme; * ganglionii nu constituie bariere autentice; * fenomenele imunologice au o importanță semnificativă; * tratamentele sistemice ocupă un loc de prim ordin în abordarea terapeutică plurifactorială. RÉNÉ LERICH (1879-1955) Conform concepțiilor sale, virtuțile chirurgiei constau în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
nici un rând din aceste geniale texte nu s-a vestejit. Nu știu dacă Ion Barbu are sau nu dreptate când spune că asta se datorează faptului că Ghica avea pe lângă cultura lui umanistă și o solidă formație matematică, în vreme ce „limba limfatică și emfatică” a lui Alecsandri ține de „cultura” lui numai literară (e drept, cum spune tot Ion Barbu, „și aceea improvizată”). E însă adevărat că din câte a scris Alecsandri rămân destule pagini (mai ales versuri) care se mai pot
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
chimice reprezintă cauza stagnării energiilor. Există două tipuri de lichide care circulă prin organism: sîngele și limfa, motiv pentru care, uneori, sistemul limfatic este denumit „celălalt” sistem circulator al corpului. Dumneavoastră aveți, de fapt, de două ori mai multe vase limfatice decît vase de sînge Însă, deși sistemul circulator este legat de inima care pompează sîngele, cel limfatic nu este ajutat de alt organ pentru a funcționa. Mișcările corpului În timpul activităților zilnice și mai ales al exercițiilor, ajută la circulația limfei
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
a procesului de vindecare, inclusiv În medicina energetică și nu trebuie să devii un terapeut profesionist În masaj (deși eu sînt) ca să utilizezi anumite tehnici cît se poate de eficient și corect. Masarea punctelor reflexogene neurolimfatice eliberează toxinele din vasele limfatice și a celor din sistemul circulator, astfel ca aceastea să poată fi eliminate. Îndepărtarea toxinelor creează, astfel, mai mult spațiu energiilor pentru a curge și acesta este motivul pentru care lucrul cu aceste puncte reprezintă o tehnică importantă În medicina
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
spațiu energiilor pentru a curge și acesta este motivul pentru care lucrul cu aceste puncte reprezintă o tehnică importantă În medicina energetică. Există aproximativ 90 de puncte reflexogene neurolimfatice pe toată suprafața corpului, cărora li se spune uneori, simplu, „puncte limfatice”, deși, ca reflexe, ele nu se situează Întotdeauna pe nodulii limfatici, vase sau alte țesuturi limfatice. Figura 2-4 vă oferă o hartă. CÎnd punctele reflexogene neurolimfatice se obturează, fiecare sistem din corpul dumneavoastră are de suferit. Punctele neurolimfatice congestionate dor
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
o tehnică importantă În medicina energetică. Există aproximativ 90 de puncte reflexogene neurolimfatice pe toată suprafața corpului, cărora li se spune uneori, simplu, „puncte limfatice”, deși, ca reflexe, ele nu se situează Întotdeauna pe nodulii limfatici, vase sau alte țesuturi limfatice. Figura 2-4 vă oferă o hartă. CÎnd punctele reflexogene neurolimfatice se obturează, fiecare sistem din corpul dumneavoastră are de suferit. Punctele neurolimfatice congestionate dor la masaj. Din acest motiv, nu este greu să fie identificate. Masarea lor este o modalitate
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]