243,069 matches
-
Noica observa că lumea modernă este esențialmente adverbiala. Progresul reprezentărilor despre realitate, pentru noi, inseamna construirea câtor mai multe locuțiuni adverbiale în limba română. Matematicianul Solomon Marcus ne atrăgea atenția într - un extins eseu în limba română că însăși definiția limitei cu epsilon nu-i decât o locuțiune adverbiala. La Universitatea din Cluj, pe vremea comunismului, unii profesori își alcătuiau cursurile magistrale că pe o lungă serie de locuțiuni adverbiale, fiecare durând strict două ore ! Absolvent de la Cluj, criticul Dan Culcer
Cosmin Alexandru, Esq. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82861_a_84186]
-
în militantism? Va să zică Petrom vrea mult, din suflețelul de de companie, să vândă cu de la 2 până la 10 ori mai putina benzină la pompe? Cam cât de... Închei, nu are sens. Pentru așa ceva trebuie să fi depășit singur o anumita limită interioară e ne-simtirii. Remarcabil. O treabă perfect românească. Ecologia va fi și aici, okay. Dar va fi românească. salut. e ultimul tău post deocamdată și acesta este singurul motiv pt care am scris aici . până unde ai de gand
Partir c’est mourir un peu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82900_a_84225]
-
Exact asta ne dorim, o dezvoltare rapidă, în sensul indicat de tine. una dintre cele mai deștepte mișcări pe care le-am făcut de când locuiesc la barcelona a fost sa ma abonez la Bicing. costă 24 euro/an, am o limită de 30 minute gratuite (de câte ori pe zi vreau, câte 30 m.), apoi plătesc 30 de cenți pe fiecare juma’ de oră depășită. dacă mă dau mai mult de 2 h, plătesc 3 euro/oră, iar dacă nu duc bicicletă înapoi
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
măsură în care m-a bucurat și m-a surprins placut.Oras făcut de oameni...atâtea suflete, atâtea emoții, senzații, atât de multă încărcătură emoțională, atâta energie. Nu știu când să mă opresc din simtit.Unde să-mi pun barierele, limitele?! Cu foarte mici pauze, trăiesc o intensă poveste de dragoste cu Bucureștiul. Anul ăsta împlinim 30 de ani de “concubinaj”... dragoș, te rog mult, vino alături de noi și ajuta-ne să salvăm Bucureștiul istoric http://www.salvatibucurestiul.wordpress.com Articolul
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
de mass media și a celor care luptă împotriva discriminării de a replică la gestul reprobabil al lui Băsescu într-un mod coerent, cu materiale create nu pentru a ataca o persoană și gestul său ci construite pentru a educa/limită rasismul la nivelul societății. reacția “poporului” a fost pe masura.tin minte un sondaj pe un site, în care variantele “bine i-a făcut” și “trebuia să-i dea și’o palmă” aveau fiecare peste 40%, iar “gestul președintelui este
Insulta hacana by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82973_a_84298]
-
îngroapă în dihotomii: alege binele de rău cu o precizie oraculara, stabilește baritonal cine va fi iertat și cine nu, sfătuiește, amendează, tranșează. e creatorul tuturor dictatorilor, de dreapta sau de stânga. E marele organizator, marele pedagog, marele vindecător. La limită, e Big Brother, Șeful, Conducătorul. Cel căruia nu-i trece niciodată prin cap că poate greși, că poate fi monstruos, că e nedorit și vătămător. Cel care știe întotdeauna ce face și nu face decât ceea ce știință lui cubica, de
Omul fara dileme by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83015_a_84340]
-
personal din țară, după Băsescu, evident. me too. dar am teza la latină exact în oră aia :-< mă mulțumesc cu afișul :D:D:D eu sunt curioasă care e cel mai prost realizat brand din țară. cel care e la limita dintre personalitate și brand. se primesc și bătrâiori sau bătrâioare de 29-30 de ani? Citez: “Amfiteatrul Deschis este un proiect din cadrul departamentului de Comunicare ce pornește de la modelul întâlnirilor din perioada interbelică dintre personalități ale vremii și studenți. Profesori, oameni
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
și femei, fără ca asta să însemne toți bărbații și toate femeile. Cei mai mulți dintre bisexualii pe care-i cunosc se simt bine mersi și sunt implicați într-o relație stabilă, punctata de aventuri cu ambele sexe (separat, consecutiv sau simultan) în limitele înțelegerii care definește relația. Când Bertolucci a făcut un film despre ei, i-a numit “visători” și cred că e un nume care li se potrivește foarte bine. Toți oamenii visează când dorm, deși nu toți își aduc aminte de
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
biserică, poate te ajută - e un sfat sincer, nu bășcălie. @Daniela, citește Politică privind comentariile, apoi navighează un pic aici pe blog - vei găsi o groaza de comentarii care numai laude nu se pot numi. Dar toate comentariile sunt în limita decentei. Am mai spus-o și o repet: când intri la mine pe blog, e că atunci când vii la mine acasă. Dacă nu știi să te porți, n-ai ce căuta aici. Ești liberă să citești, dar, dacă vrei să
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
Dragoș Bucurenci Nu-i plac Sărbătorile. Îl stresează colindele. Are nevralgii pe fond de zurgalăi. Să cumpere cadouri i se pare un chin. Să le primească, o ipocrizie. N-are coronița de brad la ușă. La limită, nu are nici brad. Nu trebuie sa fi citit Nick Hornby sau să fi văzut “About a boy” ca să știi despre cine vorbesc. Cu siguranta l-ai cunoscut și tu. Tipul care detesta Sărbătorile. Spune că va veni la petrecerea
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
revină în politică. Nu e politică, arta compromisului ? Să vedem cum îl înțelege o femeie. Poate că este vorba despre brand personal?!?! Nu văd la Bucurenci vreo “adiere” spre ideea de statut în politică. E mai mult un discurs la limita politicului. După Dragoș, e “politic corect” să fi și moral și civilizat în ale “jocului politic”. Eh! o boală a “copilăriei” personalității publice ! Chestia asta se văzu’ din întrebarea privind raportarea să la Giurgiu, telespectator și TVRisti. @ lector Mersi,o
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
nu au fost blaga și caragiale printre primii 10,asta ca o paranteza.sincer,mă așteptam să fie un “show” mai reusit.cu excepția câtorva “personaje” care au încercat să-și susțină victimele supuse la duel,totul s-a desfășurat în limitele decentei.nu spun c-aș fi vrut ceva mai agresiv,ci că interesul lor nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor mele.and i’m not the only one.a ieșit stefan.pentru cei ce văd partea plină a a
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
scenariului creat prin interactia îndelungată cu un loc. Stimulii vizuali creați și anticipați prin experiență zilnică a unui loc nu mai există. Stimulii olfactivi și auditivi din registrul asimilat zilnic timp de decenii dispar și sunt înlocuiți cu aberații în afara limitei biologice de adaptare. VB: Un reper este totdeauna bun, iar Parisul cred că este un reper excelent. Nu “micul Paris”, ci marele Paris. Nu numai Parisul de secol 19, ci și cel modern, chiar si Parisul lui Mitterand și șantierele
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
trebuia să pleci. trebuia să îi repeți până moare că are doar un minut, dacă l-a depășit îi tăi microfonu și cu asta basta. eu cred că singura soluție pt. oameni de genu asta e ignorarea lor completă, în limita bunului simț bineînțeles. nu trebuia să pleci. pentru că s-ar putea să ajungi să pleci mai de peste tot. Dragoș Că ziarist în Ro, uneori nici nu știi ce rol ți se mai cere să joci: moderator sau paznic de grădină
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
regenerare. Totuși Rachel Carson a subliniat în ‘Primăvară tăcută’ numai chestiunea ambientală, nu și chestiunea economică. Economiștii și industriașii se conectează prima oară la dezbaterea asupra ‚crizei ambientale’ în anul 1972, cînd a fost publicat raportul Clubului de la Romă intitulat ‚Limitele creșterii’ („The limits to growth”). Textul raportului sintetiză preocupările dinainte de anul 1972 ale industriașilor și ambientaliștilor. Totodată raportul trăgea un semnal de alarmă asupra obstacolelor care apar în calea dezvoltării economice a umanității prin reducerea absolută a cantităților prezente inițial
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
din această carte), un ‚surplus de energie’ asociat exploatării resurselor minerale mai sărace, el fiind totodată concept integrat în una dintre cele mai puternice metodologii contemporane de evaluare a impactului ambiental (metodologia europeană „Eco Indicator”). Tot în perioada elaborării raportului ‚Limitele creșterii’, dar independent de acest raport, cercetătorii ambientaliști americani John Holdren, Paul Ehrlich și Barry Commoner elaborează inceptul ecuației IPAT, care leagă poluarea de afluența de bunăstare adusă de progresul tehnologic, precum și de creșterea populației. În ecuația I=PAT, I
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
din familia ISO 14000, constituie o cale recomandată, verificată și sigură, pentru adăugarea de valoare în funcționarea întreprinderilor din economia românească. Din punctul de vedere al încadrării într-o teorie economică, parcurile industriale și taxonomia lor sunt greu definibile în limitele economiei politice tradiționale, „clasice”. Mai curând, taxonomia ‘parcurilor industriale’ aparține economiei politice „neoclasice”. În știință economică, putem constată momentul tranziției de la « clasic » la « neoclasic » prin apariția conceptului de « externalitate », complet neglijat de o somitate precum David Ricardo, « vîrf » atât în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
emanații care se înscriu că tema într-o problematică ambientală globală, frontierele spațiale ale unui parc industrial real din ‚prima generație’, deci un parc industrial concentrat pe un teren strict alocat de o comunitate locală, în realitate se extind dincolo de limitele geografice ale terenului respectiv. Mai mult, dacă se calculează, fictiv dar strategic, ‚amprenta ecologică’ a oricărui parc industrial în unități de arie acoperită cu sol fertil, se vor găsi cifre depășind cu multe ordine de mărime aria terenului alocat întreprinderilor
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
dar cu încîntare, de la aceeași voce, pornită pe panta unor confesiuni de nimeni cerute, dar înalt-edificatoare" (e avut în vedere directorul de tristă memorie al TVR, dl. Paul Everac). Modulația ironică prin care e ținut isonul impudicei pretenții depășește, desigur, limita momentului care o circumscrie, rezonînd din plin în actualitate: "Cine? Chiar toți artiștii să fi fost colaboraționiști? Nu toți, dar măcar cei mai mari. De la Aristotel (mentorul lui Alexandru cel Mare) și Ovidiu (lingușitor al lui Augustus), trecînd prin Shakespeare
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
Dumitru Avakian A trecut mai bine de o lună de zile de când au răsunat primele momente ale stagiunii muzicale bucureștene; șirul evenimentelor muzicale a intrat pe făgașul firesc; firesc în limitele determinate de momentul pe care îl traversăm, noi, aici, în România. Concerte de certă atracție în ce privește alcătuirea programului, în ce privește realizarea acestuia, concerte diverse ca tematică, unele spectaculoase, multe dintre acestea captivante, solicitând un efort colectiv concertat, solicitând echipe de soliști
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
-o, spre exemplu, pe pianista Raluca Știrbăț în realizarea primului Concert de Ceaikovski; ieșeancă de origină, tânăra artistă își continuă studiile profesionale superioare la Viena; este o prezență muzicală comunicativă, consistentă ...în primul rând în ceea ce privește dinamica sonoră mare, aflată la limitele existenței mai mult fizice și mai puțin artistice a sunetului. În compania aceluiași colectiv orchestral pianistul Horia Mihail demonstrează că se situează la nivelul artistic al unui tânăr maestru; a revenit definitiv din Statele Unite ale Americii și desfășoară o susținută
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
la Opera bucureșteană opera "Werther" de Massenet a fost prezentată în versiune de concert... lipsa fondurilor necesare montării, lipsa unor soliști ai teatrului permanent angajați, soliști utili acestei partituri... dorința firească privind lărgirea repertoriului francez a determinat adoptarea acestei soluții limită, soluție care dă satisfacție unui important număr al melomanilor bucureșteni ai genului. Este, în adevăr una dintre cele mai complexe partituri ale muzicii franceze de sfârșit de secol XIX. Revelația serii? A adus-o cuplul protagoniștilor, mezzo-soprana Oana Andra și
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
Vasile Grigore, și plenerismul expresionist, insurgent, patetic și crud, care absorbe personalități extrem de diferite, dar toate așezate sub raza frustă a unei puternice vitalități și a unei mari urgențe a exprimării. Aici intră firile neliniștite și grave, aflate uneori la limita exploziei, în rîndul cărora se așază deopotrivă Sandor Ziffer, Kiss Karoly, Camil Ressu, Gh. Vînătoru, pînă la un anumit punct chiar Marius Bunescu, Vasile Popescu, Ion țuculescu, Ion Vlasiu etc. Însă dincolo de numele mari ale artei noastre interbelice, o adevărată
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
este însă abolit, ci epuizat, trecut în non-determinare. Există cîteva modele spațiale care sugerează însăși rămînerea în urmă a spațiului, cele în care inaccesibilul, ilimitatul pot căpăta intimitate - pustia, lumina, întunericul� Rămîne în această spațialitate, lipsită de măsură și de limită, mai mult decît o metaforică legătură cu datele spațiului concret? Două structuri topologice și de sens care susțin un spațiu propriu cunoașterii contemplative sînt "descoperite" în carte. Chôra tou achôrêtou, cuprindere a necuprinsului, și locul călătorului . Textul, imaginea iconografică, sanctuarul
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
tinerețea și de a recepta fericirea. Deoarece numai într-o lume pentru care puterea aspirației este mai mare decît prezumția morții și energia ficțiunii depășește cu mult orizontul cotidianului, corpul se poate încredința, fără suspiciunea incompatibilității, unor asemenea construcții la limita neverosimilului. Costumele acestea, îmbrăcate episodic și apoi transmise ca zestre, au devenit și un altfel de zestre, migrînd către iatacurile domnești sau, mai recent, către buduoarele doamnelor din înalta societate care își regăseau, în aventura blîndă a travestiului și în
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]